INTERVIU „Dacă trupele SUA sunt retrase, e un mesaj către Putin că partea noastră de lume este o țintă potențială”. Avertismentul unui fost ministru de Externe din UE

Europa și Ucraina trebuie să fie pregătite să nu accepte un acord SUA-Rusia care oferă din start numeroase concesii Kremlinului, spune fostul ministru de Externe al Lituaniei Gabrielius Landsbergis într-un interviu acordat pentru publicul HotNews. El avertizează că acordul ar putea să prevadă inclusiv retragerea unor trupe americane din Europa, ceea ce va fi un mesaj către Vladimir Putin că „partea noastră de lume este o țintă potențială”. 

Negocierile SUA-Rusia privind încheierea războiului din Ucraina și aparenta disponibilitate a lui Donald Trump de a-i oferi numeroase concesii lui Vladimir Putin, în paralel cu criticile la adresa lui Volodimir Zelenski, au generat panică în Europa și la Kiev.

„Ne-am putea aștepta ca deciziile să fi fost deja luate”

Într-un interviu acordat HotNews, Gabrielius Landsbergis, ministru de Externe al Lituaniei între 2020 și 2024, afirmă că „ne apropiem de cel mai rău scenariu” pentru Ucraina și Europa, unul în care Statele Unite susțin public obiectivele lui Vladimir Putin de dinaintea invaziei la scară largă. El spune chiar că trebuie să ne întrebăm în acest moment dacă nu cumva deciziile au fost deja luate, iar ceea ce vedem este un fel de piesă de teatru, mai degrabă decât negocieri reale.

• „Ne-am putea aștepta ca deciziile să fi fost deja luate și să fi fost deja convenite în prealabil. Deoarece reprezentanții SUA au vizitat deja Moscova, au purtat discuții”, spune Landsbergis.

Landsbergis crede că Europa și Ucraina vor fi puse în poziția de a accepta sau de a respinge acordul SUA-Rusia: „Deci, practic, trebuie să fim pregătiți să nu acceptăm acordul”.

Fostul oficial avertizează că, în acest caz, Europa trebuie să fie pregătită să ofere asistență Ucrainei și să își asigure propria securitate.  Un astfel de scenariu, mai spune el, ar putea presupune, de asemenea, retragerea unor trupe americane din Europa – variantă vehiculată și de alți oficiali europeni, citați de Financial Times. Această retragere a trupelor americane, spune fostul ministru de Externe al Lituaniei, ar fi „un mesaj către Putin că partea noastră de lume este o țintă potențială”. 

Cu privire la interesul actual al administrației Trump în Europa, Landsbergis, care se declară „surprins” de atacul vicepreședintelui JD Vance la adresa Europei, spune că este dificil de explicat. Pe de o parte, spune el, SUA semnalează că doresc o Europă mai puternică. Pe de altă parte, Washingtonul sprijină forțele din Europa care sunt împotriva Europei.

• „Este vorba de candidați din România sau de partidele din Germania. Aceste forțe nu vor să facă Europa mai puternică, ci dimpotrivă”, spune fostul șef al diplomației lituaniene.

În interviul acordat marți, la o zi după summitul european restrâns de la Paris, Landsbergis spune că România nu ar fi trebuit lăsată pe dinafara.

• „Sunteți un partener foarte important, un partener strategic pentru mulți dintre noi în regiune. Așa că înțeleg frustrarea că România nu a fost reprezentată. Sper ca țările mai mari care fac invitațiile în aceste formate să înțeleagă că lăsând pe cineva pe dinafară, lăsând România pe dinafară, nu ajută la o poziție coerentă în Europa”, spune el.

Între timp, România a fost invitată la o a doua reuniune inițiată de președintele Emmanuel Macron, miercuri, tot la Paris. 

„Trebuie să fim pregătiți să nu acceptăm acordul”

HotNews: Am aflat câteva lucruri după reuniunea SUA-Rusia de la Riad, o mișcare către negocieri cu privire la încheierea războiului, o restabilire a relațiilor diplomatice între Washington și Moscova. Serghei Lavrov a spus că ambele părți au auzit argumentele celeilalte. Ce ar trebui să înțelegem din această întâlnire?
Gabrielius Landsbergis: În primul rând, trebuie să răspundem la o întrebare: dacă credem că ceea ce vedem este de fapt o conversație reală. Ne-am putea aștepta ca deciziile să fi fost deja luate și să fi fost deja convenite în prealabil.

Deoarece reprezentanții SUA au vizitat deja Moscova, au purtat discuții și, prin urmare, este posibil să presupunem că ceea ce vedem este doar un fel de piesă de teatru, mai degrabă decât negocieri reale.

– Europa nu este implicată direct în aceste discuții și nu a existat niciun semn de la Riad că va fi. Ce putem face pentru a schimba acest lucru și pentru a ne asigura că orice rezultat în privința războiului din Ucraina și, în general, va fi în favoarea noastră și va susține securitatea noastră?
– Ceea ce trebuie să facem acum este să ne pregătim. Sunt destul de convins că o înțelegere va fi încheiată. Va fi convenită, vreau să spun, sau prezentată ca fiind convenită, iar apoi Europa și Ucraina vor trebui să o accepte sau să o respingă. 

Deci, practic, trebuie să fim pregătiți să nu acceptăm acordul. Și să nu acceptăm acordul înseamnă că trebuie să fim pregătiți să oferim asistență Ucrainei și să ne asigurăm propria securitate. 

Pentru că, cel mai probabil, o parte a acordului ar putea fi limitarea activității Statelor Unite în Europa. Am putea vedea mai puține trupe americane în Europa. 

„Europa poate accelera integrarea Ucrainei în UE”

– Poate Europa să sprijine Ucraina fără ajutorul SUA? Într-un scenariu în care Ucraina nu este de acord cu o pace propusă de Washington în cele din urmă.
– În anumite privințe, da. Cred că Europa poate furniza echipamentul (militar), dacă este de acord să îl cumpere din Statele Unite. 

Deci asta înseamnă că va trebui fie să împrumutăm bani, fie să luăm activele rusești înghețate și să le cheltuim pentru Ucraina, pe armele care vor fi folosite în Ucraina. 

Acesta este un lucru. Al doilea lucru este că Europa poate accelera integrarea Ucrainei în UE. 

UE poate oferi stabilitate, stabilitate politică, financiară și economică Ucrainei și poate funcționa, sperăm, ca un fel de descurajare pentru alte atacuri rusești.

„Dacă trupele SUA sunt retrase, e un mesaj către Putin că partea noastră de lume este o țintă potențială”

– Care ar fi cel mai rău scenariu pentru Ucraina? Ce ar trebui să ne așteptăm în acest sens?
– Cred că ne apropiem deja de scenariul cel mai pesimist, deoarece multe detalii au fost deja menționate. Și chiar de la Riad, vedem că rușii cer noi alegeri în Ucraina. Așa că nu este o mare surpriză să înțelegem ce se întâmplă. 

Rușii, atunci când au pornit războiul și invazia la scară largă a Ucrainei, au menționat câteva lucruri. 

Au spus că vor să denazifice țara, adică să schimbe guvernul, să schimbe președintele. Vor să protejeze interesele rusești acolo și vor să asigure neutralitatea Ucrainei. 

Așadar, chiar și acum, chiar înainte de negocieri, americanii au declarat public că susțin aceste obiective.

Așadar, ceea ce vedem acum este, așa cum am spus, un fel de șaradă care se va încheia cu americanii oferind o mare victorie Rusiei. Și acesta este cel mai rău scenariu, dar acest lucru se întâmplă deja. 

– Ați menționat posibilitatea ca Trump să poată retrage o parte din trupe din Europa. Știm că el nu poate oferi Rusiei o inversare a extinderii NATO, dar ar putea retrage aceste trupe. Ce ar însemna acest lucru pentru Lituania și, de asemenea, pentru România, care este expusă?
– Noi suntem conectați, știți, Lituania, Polonia, România. Suntem printre țările care au trupe americane. Și dacă acestea sunt retrase, ei bine, e un mesaj către Putin că cel puțin partea noastră de lume este o țintă potențială. 

Iar el ar putea testa acest lucru. Ar putea testa articolul 5. Ar putea testa dacă suntem pregătiți să ne apărăm partea noastră de Europă fără americani.

Da, deci situația devine foarte periculoasă. 

„Nu există absolut niciun motiv pentru care Putin s-ar opri, mai ales dacă Europa este divizată”

– Aveți, desigur, în statele baltice o expertiză importantă în ceea ce privește Rusia. Există un argument care spune că nu ar trebui să fim îngrijorați de o mișcare agresivă a Rusiei în viitorul apropiat, pentru că Rusia este prietena noastră sau pentru că Rusia nu poate câștiga nici războiul din Ucraina. Cum răspundeți la acest argument?
– Este un argument foarte periculos. Erau oameni în Franța înainte de al Doilea Război Mondial care susțineau că Polonia nu trebuie apărată pentru că Hitler nu va ataca niciodată Franța.

Sunt exact aceiași oameni. Ori sunt corupți, ori nu sunt informați. Fie este vorba de ignoranță, fie de rea-voință. 

Este greu de spus, dar este clar că acest lucru ne lasă potențial într-o situație mai proastă, mai greu de apărat. Obiectivele Rusiei nu s-au schimbat. Este absolut clar.

Obiectivele lui Putin, obiective imperialiste, rămân aceleași. El vrea să reconstruiască Imperiul Rus. Iar unele părți ale Ucrainei nu vor fi de ajuns pentru el. El va dori să continue. Și va face totul pentru a continua. Acum are o armată de 1,5 milioane de oameni care a văzut lupte, care este pregătită să lupte, care este probabil una dintre cele mai bine pregătite armate din Europa. 

Nu există absolut niciun motiv pentru care s-ar opri, mai ales dacă Europa este divizată, mai ales dacă Europa rămâne fără Statele Unite. Asta îi oferă o oportunitate minunată de a-și atinge obiectivele. 

„SUA sprijină forțele care sunt împotriva Europei, candidați din România sau partide din Germania”

– Dar care este acum interesul SUA în Europa? Cum ar trebui să îl definim? Sau încă mai încercăm să facem acest lucru?
– Este foarte greu de spus. 

Pe de o parte, SUA semnalează că doresc o Europă mai puternică, care să fie capabilă să-și asume un rol mai puternic în propria apărare și un rol mai mare în sprijinirea Ucrainei. Iar apoi sprijină forțele din Europa care sunt împotriva Europei.

Este vorba despre candidați din România sau de partidele din Germania. Aceste forțe nu vor să facă Europa mai puternică, ci dimpotrivă.

Deci, pentru mine, este foarte greu de înțeles acest lucru. 

– Pot înțelege că ați fost surprins de atacul lui J.D. Vance asupra Europei la München?
– Da, destul de surprins. E un mod corect de a numi lucrurile.  

„Europa încă nu se trezește”

– Am avut un summit luni la Paris. Vi se pare că Europa se trezește și devine mai activă sau a fost doar un alt summit cu declarații vagi și fără acțiune?
– Am avut speranțe, pentru că venind de la Munchen mi s-a părut că toată lumea înțelege că acesta este momentul în care trebuie să ne ridicăm și să facem ceea ce trebuie făcut.

Am fost puțin surprins să citesc relatările de la Paris, unde mai multe țări nu au fost de acord cu trimiterea de trupe în Ucraina. Sună foarte ciudat pentru că, sincer, nu înțeleg cum ne putem asigura că rușii nu vor continua să invadeze Ucraina dacă nu suntem în măsură să ajutăm Ucraina. 

Am sentimentul că Europa încă nu se trezește. Noi încă nu ne trezim.

„Sper ca țările mai mari să înțeleagă că lăsând România pe dinafară nu ajută la o poziție coerentă în Europa”

– Ultima mea întrebare se referă la România. S-a vorbit foarte mult în țară despre faptul că România nu a fost prezentă luni la Paris. Aveți o opinie ca fost ministru și expert în relații externe pe această temă? Pentru că unii dintre cetățeni au sentimentul că suntem lăsați într-un fel în urmă.
– Când am fost ministru, am încercat să construiesc o relație mai puternică între țările baltice și România, pentru că suntem atât de asemănători și împărtășim atât de multe lucruri, cum ar fi înțelegerea riscurilor și amenințărilor și modul în care ne pregătim pentru asta. 

Chiar nu vreau să văd România lăsată pe dinafară. Sunteți un partener foarte important, un partener strategic pentru mulți dintre noi în regiune. Așa că înțeleg frustrarea că România nu a fost reprezentată.

Sper ca țările mai mari care fac invitațiile în aceste formate să înțeleagă că lăsând pe cineva pe dinafară, lăsând România pe dinafară, nu ajută la o poziție coerentă în Europa. 

Pentru că este ca și cum am vorbi despre securitatea noastră fără noi. Prin urmare, sper cu adevărat că acest lucru nu se va repeta în viitor.