INTERVIU cu Dima Todirică, președintele Asociației pentru dezvoltarea turismului Sighișoara: Cum poate construi un festival imaginea unui oraș

În inima Transilvaniei, pentru câteva zile din octombrie și noiembrie, Sighișoara s-a transformat într-un loc plin de magie, de costume haioase, lumini spectaculoase, instalații multimedia, concerte live, show-uri cu foc, animație stradală, tururi ghidate și activități pentru copii. Totul într-o atmosferă care păstrează farmecul autentic al Sighișoarei, dar împrumută luminile Halloweenului. Dima Todirică, președintele Asociației Asociația pentru dezvoltarea turismului Sighișoara ne povestește despre cum poate un festival să (re)construiască imaginea unui oraș medieval.

În fiecare toamnă, Sighișoara devine locul unde trecutul și fantezia se întâlnesc. La începutul lui noiembrie, una dintre cele mai bine păstrate cetăți medievale locuite din Europa și-a deschis porțile pentru un eveniment unic: Halloween în Cetate. Cum ați perceput reacția orașului și a comunității la ediția recentă a festivalului?

Fiind prima ediție, reacția comunității a avut pentru mine o valoare aparte, aproape simbolică. La început am simțit multă curiozitate, uneori chiar o reticență firească, venită din dorința localnicilor de a proteja identitatea orașului. Sighișoara este un loc cu un spirit puternic, iar oamenii săi sunt extrem de atenți la ceea ce se întâmplă în perimetrul cetății. Dar exact această vigilență s-a transformat treptat în interes real. Pe măsură ce festivalul a prins contur, am văzut cum localnicii au început să își dea seama că nu încercăm să forțăm o temă, ci să deschidem un dialog între patrimoniu și creativitate.

A fost impresionant să văd sprijinul lor crescând organic: recomandări sincere în rândul turiștilor, participarea antreprenorilor locali, implicarea ghizilor și a meșteșugarilor. Mulți mi-au spus că nu se așteptau ca tema Halloween-ului să poată fi adaptată atât de natural la specificul medieval. Reacția lor pozitivă ne-a confirmat că Sighișoara poate găzdui evenimente de amploare fără să-și sacrifice autenticitatea. În final, sentimentul dominant a fost unul de mândrie — o mândrie matură, ancorată în faptul că orașul reușește să își spună povestea într-o formă nouă, fără a-și trăda rădăcinile.

Care credeți că este principalul mod prin care un festival poate modela sau transforma imaginea unui oraș?

Un festival are puterea de a crea un cadru narativ în care orașul devine personaj principal. De aceea, el poate schimba percepția publicului mult mai rapid decât un campanie de promovare clasică. Când creezi o experiență memorabilă, coerentă, bine regizată, orașul începe să fie perceput prin prisma acelei povești. Vorbim despre ceea ce, în branding, numim „ancore emoționale” — momente sau stări care rămân asociate cu locul.

Un festival reușit devine o invitație către descoperirea orașului, un fel de filtru prin care oamenii observă altfel străzile, arhitectura, atmosfera. De fapt, el devine o oglindă — iar dacă această oglindă reflectă autenticitate, creativitate și respect pentru identitate, imaginea orașului se consolidează de la sine. În plus, festivalurile creează ritmuri anuale, așteptări, tradiții noi care se adaugă celor vechi, contribuind la o memorabilitate pe termen lung.

În ce fel contribuie un festival precum cel de Halloween, la consolidarea brandului turistic al Sighișoarei? Cum evitați riscul ca identitatea istorică a orașului să fie „umbrită” de tema Halloween-ului și, în schimb, să o puneți în valoare?

Festivalul de Halloween a funcționat încă de la început ca un catalizator de vizibilitate și energie. Atrage un public tânăr, pasionat de experiențe, nu doar de vizite pasive, iar acest tip de public are, paradoxal, o mare deschidere spre a descoperi ulterior patrimoniul autentic al cetății. Practic, Halloween-ul nu a „umbrit” istoria, ci a devenit o ușă de acces către ea.

Am evitat abordările kitsch sau comerciale tocmai pentru a păstra identitatea locului intactă. Toate elementele festivalului — decorurile, lumina, traseele nocturne, momentele performative — au fost construite cu respect pentru estetica medievală reală. Noi nu am vrut să adăugăm elemente stridente, ci să punem în valoare misterul natural al cetății, felul în care umbrele se proiectează pe zidurile vechi, cât de teatrală poate fi o simplă stradă medievală iluminată corect.

Istoria nu este scenografia festivalului, ci ingredientul său central. Cetatea devine, pe durata evenimentului, un actor în sine. Iar când patrimoniul este pus în rolul principal, brandul orașului se consolidează organic.

Cum arată impactul pe care îl are un astfel de eveniment cultural în Sighișoara? Puteți oferi câteva exemple despre cum s-a implicat comunitatea locală și ce beneficii ați observat pentru locuitori și pentru mediul de afaceri?

Impactul unui astfel de eveniment este multiplu. La nivel cultural, am observat o deschidere crescută către inițiative artistice în rândul tinerilor din oraș. Mulți au venit cu propuneri de instalații, momente artistice, proiecte vizuale. Festivalul a funcționat ca un spațiu de experiment, care a dat curaj unor oameni să iasă în față cu idei noi. În acest context, vreau să îmi exprim aprecierea pentru toți colegii mei din Asociația Antreprenorilor Locali din Sighișoara, care au avut inițiativă, au muncit pro bono și, în unele cazuri, chiar și-au pus pe plan secund propriile afaceri pentru ca acest festival să prindă viață.

Economia locală a resimțit un impuls clar: perioada de început de noiembrie este, în mod tradițional, una liniștită, iar festivalul a schimbat acest ritm. Hotelurile, pensiunile, restaurantele, micile magazine de suveniruri — toate au raportat un flux crescut de vizitatori. În plus, evenimentul a favorizat colaborarea: artizanii și comercianții au lucrat cot la cot pentru a crea produse tematice, fără să-și compromită stilul propriu.

Dar cel mai important beneficiu este cel identitar: localnicii au redescoperit că orașul lor poate genera cultură și interes, nu doar să trăiască din gloria trecutului. Este un sentiment de apartenență care nu se poate măsura în cifre, dar care se simte în felul în care oamenii vorbesc despre festival.

Apropo de localnici, cum reușesc afacerile locale să se integreze în specificul unui festival, păstrându-și totodată și tradițiile proprii?

Afacerile locale au înțeles foarte repede că autenticitatea este cel mai mare atu pe care îl au. În loc să transforme festivalul într-o paradă comercială de Halloween, au ales o cale subtilă, respectuoasă. Meniurile inspirate din gastronomia medievală, vitrinele decorate discret, produsele realizate manual — toate au creat o atmosferă coerentă, fără a forța nota.

Ce a contat cel mai mult a fost dialogul: am încurajat fiecare business să-și păstreze identitatea, oferindu-i în același timp un spațiu de adaptare. Așa a apărut acel echilibru ideal între specificul fiecărei afaceri și atmosfera generală a festivalului. Când un oraș reușește să creeze această armonie, mesajul transmis turiștilor este unul clar: autenticitatea este atractivă.

Care sunt principalele provocări în organizarea unui festival cu impact asupra brandului de oraș?

Cea mai mare provocare este menținerea coerenței. În orașe istorice, orice element discordant se vede imediat și poate afecta percepția generală. De aceea, conceptul trebuie să fie compatibil cu arhitectura, cu spiritul locului, cu regulile stricte ale zonei protejate. Logistica devine, la rândul ei, o provocare majoră: cum aduci oameni, lumini, instalații, fără a perturba viața de zi cu zi și fără a afecta patrimoniul?

În plus, integrarea tuturor actorilor locali este esențială. Fiecare are interese diferite — autorități, comunitate, afaceri, turiști — iar un festival de succes este cel care reușește să alinieze aceste interese fără compromisuri majore. Și, desigur, există riscul comercializării excesive, care apare adesea după succes. Ne străduim permanent să păstrăm echilibrul între atractivitate și respect pentru autenticitate.

Ce pregătiți pentru anul viitor? Ce alte proiecte culturale credeți că ar putea continua transformarea imaginii orașului?

Pentru anul viitor dorim extinderea festivalului atât în timp, cât și ca diversitate de conținut. Lucrăm la integrarea unor teme inspirate direct din patrimoniul local — legende, personaje istorice, povești mai puțin cunoscute. Sighișoara are o densitate extraordinară de istorie, iar potențialul narativ este practic nelimitat.

În paralel, dezvoltăm un proiect dedicat sezonului de primăvară–vară. Este încă într-o fază incipientă, dar ne dorim un eveniment complementar care să continue transformarea imaginii orașului, bazându-se pe un concept la fel de puternic și coerent ca Halloween în Cetate. Ambiția noastră este să creăm două repere culturale anuale, capabile să mențină Sighișoara în centrul atenției publicului și să ofere comunității motive de implicare constantă.

Cum definiți un festival de succes pentru un oraș istoric precum Sighișoara?

Pentru mine, succesul nu se măsoară doar în cifre. Desigur, numărul de vizitatori contează, dar nu este cheia. Un festival reușit este acela care schimbă ceva în vibrația orașului. Dacă, după încheierea evenimentului, locuitorii simt că au participat la ceva valoros, dacă turiștii pleacă cu gândul de a reveni, dacă brandul orașului devine mai puternic, mai coerent, iar patrimoniul este pus în valoare cu respect, atunci vorbim despre succes.

Pentru un oraș istoric precum Sighișoara, succesul înseamnă și protejarea și ridicarea la rang de simbol a identității medievale, nu diluarea ei. Atunci când festivalul reușește să aducă un plus de energie, fără a banaliza sau comercializa excesiv, înseamnă că și-a îndeplinit misiunea.

Articol susținut de Asociația pentru dezvoltarea turismului Sighișoara