Interviu cu eminenta cenusie de la Chisinau, Mark Tkaciuk:  In cazul unui referendum, chiar si cei mai aprigi sustinatori declarati ai unionismului nu vor indrazni sa renunte la statalitatea moldoveneasca

„Atunci cand presedintele tarii vecine vorbeste deschis despre finantarea acelor institutii de presa care la fel de deschis se declara oponente Partidului Comunistilor si participa deschis la lupta politica, cand el ii face aluzii presedintelui tarii vecine la cunoscutele evenimente ce au avut loc in Romania in 1989, atunci eu am o singura intrebare: de ce opozitia noastra nu protesteaza impotriva unor astfel de declaratii ale sefului statului vecin?”, a declarat Mark Tkaciuk intr-un interviu pentru HotNews.ro, inainte de alegerile care vor avea loc pe 29 iulie. Tkaciuk este considerat la Chisinau eminenta cenusie si cea mai influenta persoana din anturajul lui Vladimir Voronin.

Politician abil, care s-a ferit constant pe parcursul anilor sa apara in public, evitand relatiile prea dese cu presa. Este considerat una dintre cele mai influente, daca nu chiar cea mai influenta persoana din anturajul liderului comunist Vladimir Voronin. I se mai spune „eminenta cenusie” a presedintelui Voronin, atribuindu-i-se un rol extrem de important in luarea unor decizii politice majore din Republica Moldova.

Valeriu Vulcan: Observatorii califica aceasta cursa electorala drept una extrem de dura, dar si presedintele Voronin a numit-o, daca mi-aduc bine aminte, un fel de razboi – nu pe viata, ci pe moarte. Despre ce fel de razboi e vorba si cu cine il poarta partidul de guvernamant al Republicii Moldova?

Mark Tkaciuk: Sa stiti ca e un razboi la figurat – un razboi al principiilor, un razboi al valorilor, un razboi al perceptiilor. Un razboi cu reguli, pentru ca sunt totusi alegeri, si aceste reguli sunt, slava Domnului, limitate si conditionate de standardele democratice.

N-as putea spune ca aceasta campanie este excesiv de dura. Ea este intr-adevar fulgeratoare, ea e intr-adevar obositoare, dar important e nu numai ceea ce spun partidele unul despre altul, important e ceea ce fac ele. Si in acest sens, in opinia mea, aceasta campanie se desfasoara in conditii mult mai corecte si stabile decat cea precedenta, oricat de paradoxal ar parea.

VV: Corecta si stabila din partea cui?

MT: Din partea tuturor. In raport cu principiile, in raport cu abordarile, in raport cu diferitele incalcari care s-au comis. Acuzele poarta astazi un caracter cu prioritate politic. Este intr-adevar o lupta a valorilor, abordarilor, a convingerilor, a evaluarilor dure aplicate de unul altuia, dar o lupta corp la corp inca nimeni n-a pornit-o.

VV: Ce valori apara atunci partidul de guvernamant al Republicii Moldova?

MT: Partidul de guvernamant apara astfel de valori cum ar fi libertatile democratice in primul rand, care au fost furate pe 7 aprilie cel putin in virtutea faptului ca am fost invinuiti de concurentii nostri politici de falsificarea alegerilor.

In toata aceasta perioada ei n-au adus nici un argument, desi vorbesc despre kilograme de dovezi, dar n-au afisat nici macar o jumatate de kilogram pe site-urile lor. Nici un exemplu convingator, nici o dovada.

Partidul Comunistilor atunci cand si-a chemat sustinatorii cu un slogan atat de radical cum e “Sa ne aparam Patria!”, i-a chemat sa apere singurul si cel mai scump lucru din cele pe care le avem – democratia noastra, posibilitatea oferita oamenilor de a lua decizii stiind ca rezultatul vointei lor nu va pus la indoiala de gloata din strada. Asta e prima.

A doua. Imaginea Patriei se proiecteaza din pacate diferit in constiinta diferilor politicieni. Pentru unii Patria este doar o provincie a altui stat si ei nu vor sa recunoasca asta, pentru altii Patria asta e ceva mai mult decat Republica Moldova, dar e ceva ce a existat pana la 1991.

Pentru majoritatea cetatenilor nostri, insa, Patria este sansa unei dezvoltari libere si independente. Si atunci cand partidele noastre politice refuza propria lor independenta politica, ele aduc un grav prejudiciu tarii lor.

VV: Vom reveni la asta, dar permiteti-mi mai intai sa va intreb despre acest slogan al comunistilor – “sa ne aparam Patria” – sa ne aparam Patria de cine? Cine atenteaza la independenta Republicii Moldova?

MT: La independenta Republicii Moldova atenteaza oponentii nostri. Noi nu am avut anterior nici un caz de alegeri furate, falsificate. Iar acele acuze care ne-au fost adresate nu s-au adeverit.

Tkaciuk Foto: HotNews.ro

VV: Imi cer scuze, dar am observat ca pe parcusul discutiei noastre, Dvs. acuzandu-va oponentii politici, evitati staruitor orice invinuire directa la adresa Romaniei, desi anterior astfel de invinuiri atat din partea Dvs, cat si din partea altor reprezentanti ai Partidului Comunistilor au fost formulate nu o singura data. Trebuie sa insemne asta ca ati renuntat la aceste acuze, asa cum a facut-o recent procurorul general al Republicii Moldova, Valeriu Gurbulea, atunci cand a spus ca nimeni si niciodata n-ar fi invinuit Romania ca stat de provocarea si organizarea tulburarilor din 7 aprilie?

MT: E o intrebare complicata si mi-e greu sa raspund la ea. In primul rand pentru ca, in ceea ce priveste 7 aprilie, orice concluzie poate deveni rezultat numai al unei anchete impartiale, competente si profesionale.

Iar cat priveste aprecierile politice la adresa Romaniei si a rolului pe care l-a jucat in ansamblu in procesele ce s-au desfasurat in Republica Moldova, pot sa spun ca toate declaratiile facute in ultimul timp de liderul tarii vecine ma scutesc de nevoia de a demonstra si discuta orice.

Cand presedintele unei tari membre a Uniunii Europene spune ca sustine ceea ce el numeste revolutie in tara vecina, ca el doreste victorie acelor oameni care se afla in acest timp in Piata, liderii carora aici nu recunosc ca ar fi revolutionari, atunci cand el declara ca doreste victoria opozitiei proromanesti, atunci cand el spune ca nu vrea sa semneze Acordul de frontiera cu Republica Moldova pentru ca asta ar insemna renuntarea la aspiratiile seculare si perspectiva Unirii, atunci cand presedintele tarii vecine vorbeste deschis despre finantarea acelor institutii de presa care la fel de deschis se declara oponente Partidului Comunistilor si participa deschis la lupta politica, cand el ii face aluzii presedintelui tarii vecine la cunoscutele evenimente ce au avut loc in Romania in 1989, atunci eu am o singura intrebare: de ce opozitia noastra nu protesteaza impotriva unor astfel de declaratii ale sefului statului vecin?

De ce opozitia nu protesteaza impotriva faptului ca este numita proromaneasca? De ce opozitia nu protesteaza atunci cand liderul tarii vecine spune ca nu va semna Acordul de frontiera? Nu cu comunistii, cu Republica Moldova! E o practica internationala obligatorie, care n-a constituit o exceptie pentru Romania in nici un caz al vecinilor ei pe langa Republica Moldova.

Eu, atunci cand ma intalnesc cu partenerii nostri occidentali, evit cu insistenta sa critic opozitia noastra, eu consider ca asta nu este patriotic. Nu e patriotic pentru ca e casa noastra si noi ne vom lamuri singuri. Aici la noi se desfasoara o lupta politica dura, care n-a inceput nici ieri si nici pe 7 aprilie.

Dar eu am impresia ca atunci cand apare un pericol extern, atunci cand apare o tentativa de a folosi situatia din Republica Moldova pentru a obtine dividende politice in cu totul alta tara, in cu totul alt context si pe cu totul alta tema, toti trebuie sa manifeste solidaritate.

VV: E posibil ca opozitia moldoveneasca sa nu considere Romania drept o amenintare externa, desi nu e treaba mea sa raspund la intrebarea Dvs, dar as vrea sa va intreb altceva. Chiar credeti ca opozitia moldoveneasca vrea Unirea cu Romania? Ca doar chiar Dvs- daca nu am dreptate va rog sa ma corectati – spuneati ca liderii acesteia nu sunt atat de prosti incat sa-si doreasca sa devina politicieni de mana a doua in Romania.

MT: Stiti, acest argument e des invocat, dar experienta mea personala in studierea opozitiei moldovenesti sau a altor partide orientate radical in raport cu Partidul Comunistilor ma convinge doar de un singur lucru – ei nu cred in nimic. Pentru ca exista lucruri, simboluri, care se extind dincolo de pragmatismul politic.

Cand acesti oameni in fiecare zi isi schimba lozincile, cand ies in Piata si striga “Traiasca, traiasca, traiasca sa traiasca, Moldova, Ardealul si Tara Romaneasca”, cum ar fi de exemplu Dorin Chirtoaca, dar dupa asta tot el spune ca de fapt n-ar vrea asta, atunci ar trebui sa strige altceva.

Si daca atunci cand se intalnesc cu jurnalistii romani ei spun una, iar cand se intalnesc cu jurnalistii rusi spun contrariul – asta e o marturie a faptului ca ei intr-adevar nu cred in nimic. Asta e mult mai rau decat daca ei ar fi pur si simplu reprezentanti ai unor forte unioniste.

VV: Voi insista asupra relatiei cu Romania, ca sa va intreb: nu va pare ca partidul de guvernamant a transformat Romania intr-un fel de tap ispasitor, pe care-l poti mult prea lesne acuza de orice pacat de moarte si pe seama caruia poti usor plasa responsabilitatea pentru propriile esecuri?

MT: Dar ce esecuri am putea noi plasa pe seama Romaniei?

VV: Daca va aduc aici un reprezentant al opozitiei, el va va pune la socoteala toate esecurile.

MT: Poate aveti dreptate, in sensul in care un reprezentant al opozitiei va socoti esecurile noastre. Dar cat priveste Romania, va voi aminti ca noi nu o singura data am incercat sa gasim – in timpul uneia sau alteia din perioadele luminoase ale relatiilor noastre, iar asa perioade au fost pe parcursul intregului an 2005 si a celei mai mari parti a anului 2006 – am incercat sa gasim solutii pentru a stabili relatii la nivelul responsabilitatilor pe care le poarta azi Romania ca membra a Uniunii Europene.

Dar si a acelor sarcini obisnuite de stat pe care le are Republica Moldova, cum ar Tratatul privind micul trafic de frontiera. Noi nu putem insa sa-l semnam cu Romania pentru ca nu avem demarcata granita. La ce distanta, de la punctul cutare, acest sat intra in zona de liber trafic, iar altul – nu?

Problemele, daca e sa fiu sincer, au inceput de fapt doar dupa ce nu o singura declaratie, ci mai multe au fost facute, cum ca Moldova si Romania retraiesc soarta celor doua Corei, ca ar trebui sa retraiasca soarta celor doua Germanii. Si asta pentru ca, in realitate, aceste declaratii au ecou in cu totul alta parte, care se cheama reglementarea problemei transnistrene.

Fiecare asemenea declaratie si lipsa unei reactii fortifica regimul transnistrean, ii ofera o baza ideologica. Eu sunt de acord ca, la nivelul societatii moldovenesti, in cazul unui referendum, chiar si cei mai aprigi sustinatori declarati ai unionismului nu vor indrazni sa renunte la statalitatea moldoveneasca.

VV: In acest context, permiteti-mi sa va intreb, cum apreciati faptul ca delegatia europeana pentru monitorizarea alegerilor din Moldova va fi condusa de un europarlamentar roman? In general in aceasta delegatie sunt foarte multi romani.

MT: Daca cineva vrea sa-si imagineze ca anume Romania reprezinta un fel de supraveghetor al Republicii Moldova si ca Romaniei i-a fost incredintat managementul monitorizarii Republicii Moldova, asta nu este asa.

Pe de alta parte, poate ca asta nu e chiar atat de rau. Poate ca noua nu ne ajung tocmai relatii mai stranse, deschise, constante si de incredere reciproca cu colegii si partenerii nostri romani.

VV: Revenind strict la realitatile moldovenesti, as vrea sa va mai intreb in final: sunteti dispusi de dragul stabilitatii politice sa renuntati de bunavoie la putere si sa votati un presedinte propus de actuala opozitie, in cazul in care comunistii vor pierde alegerile – nu ati exclus, teoretic cel putin, aceasta posibilitate – dar ati detine suficiente mandate pentru a repeta isprava din aceasta vara a opozitiei. Adica in cazul in care opozitia, sa presupunem, va castiga alegerile, dar cu un scor insuficient pentru a alege singura un nou presedinte al Republicii Moldova.

MT: Trebuie sa incep de la faptul ca Partidul Comunistilor are o bogata experienta a alegerilor pierdute. Am pierdut ultimele alegeri locale, inclusiv in Gagauzia, unde am pierdut de doua ori.

Noi toata vremea pierdem in Chisinau. Si, in acest context, voi mai spune, ca daca vom pierde, noi cu siguranta nu vom merge sa spargem geamurile, sa distrugem Primaria Chisinaului. Vom trage concluziile, asa cum am facut dintotdeauna si ne vom intoarce sustinerea electoratului.

Raspuns la intrebarea Dvs poate fi ultima initiativa a lui Voronin. El a spus ca indiferent de cat vom lua sau, mai exact, cum a spus el, de scorul cu care vom invinge, noi suntem dispusi pentru consens. E o pozitie principiala in toate privintele.

Iar ultimul lucru pe care as vrea sa-l spun e ca – va asigur – comportamentul nostru in viitorul Parlament, chiar si ipotetic in opozitie, nu va fi determinat de telefoane de la liderii lumii interlope, nu ne vom ascunde in tufaris, nu ne vom evacua familiile, noi vom participa numaidecat sub orice forma la procedura de vot.

Iar experienta arata ca, oricat ne-ar invinui oponentii nostri de intransparenta sau de alte pacate – totalitarism sau autoritarism, suntem partidul cel mai deschis, disciplinat si responsabil. Si tocmai de asta, faptul ca suntem oricand pregatiti sa pierdem si analizam aceasta ipoteza ne va permite sa castigam aceste alegeri.

Cine este Mark Tkaciuk

• nascut 1966
• in 1989 a absolvit Facultatea de Istorie a Universitatii de Stat din Moldova. doctor in istorie la Sankt-Petersburg cu teza „Getica. Geneza şi transformarea culturală în spaţiul carpato-danubian. Secolele VII-II î.e.n.”
• in 1998 fondeaza asa-numita Scola Antropologica Superioara, institutie de invatamant superior care a devenit „Fabrica de cadre tinere” a Partidului Comunistilor din Republica Moldova (PCRM), pe care a condus-o pana in 2001, cand a fost ales deputat pe lista PCRM.
• in 2002 renunta la fotoliul de deputat, devenind consilier pe probleme politice in administratia presedintelui Vladimir Voronin.
• membru al Comitetului Central al PCRM, in 2005 este ales pentru a doua oara deputat pe listele comunistilor, in scurt timp renunta din nou la functia de parlamentar pentru a reveni la Presedintie.
• in 2006 devine si secretar al CC al PCR
• in campania electorala pentru alegerile din 5 aprilie, precum si in cea pentru alegerile din 29 iulie a condus staff-ul electoral al comunistilor.