INTERVIU Cum răspundem în dietă schimbărilor din societate. Putem înlocui în alimentație supele și ciorbele, care nu mai sunt „la modă”? Soluțiile cercetătorului nutriționist al celei mai medaliate echipe olimpice românești 

Adrian Martin este dietetician și șef de lucrări la catedra de Fiziologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. El a fost angajat de Federația Română de Canotaj înainte cu un an de Jocurile Olimpice de vară 2024 de la Paris și a schimbat radical meniul sportivilor români. 

Pentru prima oară în istoria sportului nostru, legendara echipa de gimnastică feminină a fost depășită la numărul de medalii olimpice. 

Începând cu Jocurilor Olimpice de la Paris, disputate în această vară, pe primul loc în clasamentul all time al Team Romania a urcat echipa de canotaj de 8 + 1. Generația din 2024 de la canotaj a câștigat medalia de aur și a dus astfel echipa la un număr total de 8 medalii olimpice, dintre care 4 de aur.

De altfel, canotajul a fost sportul românesc cel mai premiat la Paris.  

Decizia în premieră pentru Jocurile Olimpice

Înainte de a pleca spre Franța, conducerea Federației Române de Canotaj a luat două decizii în premieră: 

1. Au cazat cei peste 50 de sportivi, antrenori și tehnicieni în apropierea bazei nautice pe care urmau să se desfășoare întrecerile de canotaj și nu în Satul Olimpic. Ca să aibă libertatea deplină de program și masă. 
2. Au inclus în delegație, de fapt în echipă, două bucătărese. Femeile care pregătesc mâncarea la baza de la Snagov au mers în Franța, pentru ca lotul să mănânce după rețeta unei figuri discrete, necunoscute publicului: nutriționistul Adrian Martin, cadru didactic academic.

Cine este Adrian Martin

Adrian Martin, dietetician și șef de lucrări la catedra de Fiziologie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, a fost angajat ca să ofere canotorilor cea mai bună dietă.

Cercetătorul  mai colaborase cu FR Canotaj în perioada 2015-2016 pentru JO de la Rio. ”Atunci a fost un alt colectiv, alți antrenori, alți sportivi. Acum am fost primit cu o mai mare deschidere pentru schimbare”.

El a introdus la Paris un număr de 70-80 de rețete noi, punând accent pe meniuri pe bază de lactate, cereale, pseudocereale, carne albă, legume. Rezultatele sportive au fost excepționale, canotajul fiind cel care, alături de David Popovici, a dus în spate performanțele delegației României la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. 

Salate cu orez, cu cereale, quinoa ori linte dacă nu vrem supe sau ciorbe

Sigur, ”un sportiv de performanță are nevoie de 4.000-6.000 de calorii pe zi, dublu față de un om obișnuit”, a explicat Martin într-o discuție purtată pentru cititorii HotNews.

Dar, spune cercetătorul, ”tot conceptul nutrițional aplicat canotorilor este valabil și pentru persoanele mai mult sau mai puțin active. Calitatea trebuie să rămână aceeași, doar cantitatea se modifică”.

În concepția lui, dieta nu e nici pe departe un lux și ea trebuie să facă față transformărilor din societate. De pildă, ce facem cu copiii, dar și cu noi, adulții, în condițiile în care supele și ciorbele și-au redus ponderea în meniul zilnic?

”Nu sunt adeptul renunțării la supe și ciorbe. O supă de pui sau o ciorbă de vită cu legume sunt binevenite. La fel și supele cremă. Dar înțeleg că societatea nu le mai promovează. Și, atunci, le-am înlocuit în dieta sportivilor cu salate cu orez, cu cereale, quinoa ori linte”, spune cercetătorul de la Universitatea de Medicină din Târgu Mureș.

Tinerii nu prea mai agreează nici pâinea, a observat el. În meniul sportivilor apare doar pâinea integrală sau cea de graham.

De ce să luăm pauze mai mari între mese

”În ceea ce privește meniul unei zile, ce este valabil pentru sportivii de performanță este valabil pentru toată lumea. Cantitatea trebuie însă înjumătățită pentru cei care nu fac sport, la fel și repausul alimentar trebuie să fie mai mare între mese pentru mobilizarea substratului adipos”, spune Adrian Martin.

Mic-dejunul și prânzul sunt recomandate pe bază de cereale, pseudocereale, legume, lactate și mai introducem și câte un ou. 

”Carbohidrații trebuie să reprezinte 50-65%, proteinele, 15-20%, iar lipidele, restul”, spune dieteticianul. 

”Aportului energetic trebuie limitat odată cu înaintarea zilei. Prima parte a zilei trebuie să fie mai bogată în carbohidrați, iar proteinele trebuie să se regăsească în a doua parte a zilei”, explică Martin.

Friptura o dată la trei zile

Chiar și la sportivi, cu atât la oamenii care nu fac efort fizic susținut, ”clasica friptură la grătar nu mai apare în meniu în fiecare zi. Mai rar. E nevoie de alimente cu aport mare de nutrienți și energie și ușor digerabile”, este convingerea lui Adrian Martin, după lucrul atât cu loturile olimpice, cât și cu dieta studiată la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș. De pildă, la sportivi, friptura era zilnică. El a programat-o o dată la trei zile.

Cercetătorul evită ”sfaturile impuse și soluțiile uniforme”. ”Pentru că fiecare organism are propria rată metabolică”, spune el. Dar Adrian Martin, totuși, încheie dialogul cu o recomandare clară:

”Alimentele bogate în proteine trebuie servite la prânz și la cină. Carne albă, de pui, curcan sau pește”.