Experta Otilia Nuțu spune, într-un interviu pentru HotNews, că România este pe contrasens față de restul Europei. Noi ne creștem consumul de gaze. Celelalte țări îl scad. Iar asta are consecințe în buzunarul firmelor și al oamenilor.
O creștere a consumului cu 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an, nu poate fi acoperită cu o creștere a producției anuale de 7,2 miliarde de metri cubi.
Ambele cifre se regăsesc în strategiile publicate de autoritățile statului român, iar diferența a fost remarcată de experta în energie Otilia Nuțu.
Ea explică de ce asigurările că România își va dobândi independența energetică de anul viitor, după începerea exploatării Neptun Deep din Marea Neagră, nu sunt deloc realiste. De fapt, spune ea „sunt o minciună”. Minciuna cea mare.
Și este o minciună care ne afectează pe toți: „Noi vrem să trecem prin două tranziții energetice. Mai întâi facem rețelele de gaz, după care să ne dăm seama că nu avem suficient gaz, nici nu ne atingem țintele de carbonizare și, în plus, este și prea scump, iar oamenii nu se vor branșa la acestea”, spune experta.
Iar minciuna este una legată de zăcămintele din Marea Neagră. „Ni s-a vândut proiectul Neptun Deep ca fiind acel proiect care ne va asigura independența energetică”, spune Otilia Nițu. Se spune că „Marea Neagră este cel mai bun vecin al României”. În acest caz, fără vina Mării Negre, dar prin culpa celor care au întreținut minciuna, e posibil ca Marea Neagră să fie un mit, în sensul că ea nu ne poate face, singură, independenți.
Otilia Nuțu, la lansarea Raportului anual Expert Forum 2026 . FOTO: Inquam Photos / Mălina Norocea
Construim rețele extensive de gaz, dar nu știm dacă, din cauza prețului, oamenii se vor branșa
– Doamna Nițu, ați scris recent o opinie despre lobby-ul făcut de ministrul Energiei Ivan pentru gazul lichefiat american și pentru început v-aș întreba de ce nu este în regulă intervenția fostului ministru al Energiei la Romgaz pentru această firmă? – Otilia Nuțu: În primul rând, ministrul nu trebuie să facă micromanagement la companiile de stat. Acestea trebuie să funcționeze având o relație normală (n.r- cu ministrul) la fel ca față de orice acționari.
În al doilea rând, este neclar pe ce criteriu se impune un anumit intermediar și nu altul și de ce Romgaz să nu facă achiziții în mod transparent pentru gazul de care are nevoie sau alți cumpărători.
– Explicația dată de Bogdan Ivan este că nu avem suficient gaz, chiar și în condițiile în care anul viitor va începe exploatarea din Marea Neagră, prin Neptun Deep. A mințit cineva aici? – Mie mi se pare că minciuna cea mare este faptul că ni s-a vândut proiectul Neptun Deep ca fiind acel proiect care ne va asigura independența energetică și că dacă se exploatează gazul din Marea Neagră putem să ne permitem să creștem consumul.
Dacă ne uităm în strategiile Ministerului Energiei, pe care le pune în aplicare de 7-8 ani, vedem că România mizează foarte mult pe creșterea consumului de gaz, lucru care merge complet împotriva direcției în care se îndreaptă toată Europa.
Noi vrem să extindem rețelele de gaz pentru toți consumatorii casnici, în zone rurale, unde nu e deloc evident în ce măsură, lumea chiar se va branșa la aceste rețele.
Asta în condițiile în care am văzut deja o criză mare de prețuri în 2022 și s-ar putea să avem o criză mare de prețuri în 2026, din cauza evenimentelor din Orientul Mijlociu.
De ce nu izolăm termic clădirile, lucru folositor indiferent cu ce le încălzești apoi?
– Dar care este alternativa în aceste localități rurale? Ultima statistică pe care am văzut-o arăta că doar 50% din gospodăriile din România sunt racordate la gaze. – Noi avem foarte mulți bani europeni care ar putea să fie folosiți pentru cu totul alte lucruri. De exemplu, am fi putut să izolăm aceste clădiri și am fi putut să ne gândim la soluții moderne și decarbonizate pentru încălzire.
Sunt bani europeni din Fondul de modernizare care pot fi accesați. Confortul termic din case se poate asigura prin mai multe metode. Cel mai evident este să îmbunătățești calitatea locuinței în sine.
Așa cum am avut programele de anvelopare de blocuri putem avea și un program, mult mai ambițios, inclusiv prin programele operaționale, ca să izolăm casele astea, să îmbunătățim sobele actuale, sau să ne gândim la metode moderne de încălzire, cum ar fi pompele de căldură.
Costurile inițiale sunt destul de mari, dar eu aș fi făcut niște programe-pilot, cu pompe de căldură individuale sau colective pentru un grup de case. Sau alte metode de încălzire, iar după aceea să vedem care dintre acestea se justifică și sunt fezabile.
Cazul Olanda: Odată construite, e greu să tranziționezi de la rețelele de gaz
– Există în alte țări proiecte de genul acesta pe care putem să le importăm? – Eu mă uit la ce s-au gândit, de exemplu, cei din Olanda care sunt într-o situație oarecum asemănătoare cu a noastră și anume că au deja o rețea foarte extinsă de gaze.
Olandezii s-au gândit cum ar putea să-și decarbonizeze încălzirea, înlocuind actuala distribuție de gaze cu distribuția de hidrogen, pentru că au posibilitatea să producă hidrogen. După ce au făcut calculele și-au dat seama că această variantă nu se poate justifica.
Este foarte greu să înlocuiești rețelele construite pentru gaz, să le modernizezi și să le înlocuiești cu hidrogen. Iar strategia pe care merg acum este ca jumătate din populație să se încălzească cu sisteme centralizate, acolo unde sunt orașe și cu pompe de căldură în restul țării. Asta în condițiile în care aveau 95% încălzire pe gaz. Deci olandezii erau acolo unde încercăm noi să ajungem și ei schimbă.
Noi vrem, de fapt, să trecem prin două tranziții energetice. Mai întâi, facem rețelele de gaz, după care să ne dăm seama că nici nu avem suficient gaz, nici nu ne atingem țintele de carbonizare și este și prea scump, iar oamenii nu se vor branșa la acestea.
Platforma de foraj Neptun Deep, în portul Constanța / Sursă: Inquam Photos / George Călin
Creșterea consumului e de 10 miliarde metri cubi și creșterea producției e de 7 miliarde de metri cubi
– Ca să vorbim pe cifre: avem o producție internă de gaz de 8 miliarde de metri cubi pe an, iar resursele din Neptun Deep sunt în total de 100 miliarde de metri cubi. Cât s-ar extrage pe an? – Potrivit calculelor Transgaz, cam 7,2 miliarde de metri cubi pe an. Dar în același timp, producția actuală va fi în scădere cu 5-7 % pe an (n.r- pentru că scad resursele).
În ceea ce privește consumul din România, acesta va crește cu 10 miliarde de metri cubi pe an – este estimarea maximală pe care o face chiar Transgaz.
Se construiesc centralele de producție de energie electrică pe bază de gaz (n.r- de exemplu cea de la Mintia care va consuma 2,5 miliarde de metri cubi pe an), se extinde rețeaua de consumatori, repornește combinatul de îngrășăminte Azomureș, care consumă 1,2 miliarde de metri cubi de gaze, și așa mai departe.
„Ce om își va putea permite să cumpere gaz pentru încălzire când prețul va exploda?”
– Dar avem de ales? Combinatul de la Azomureș înseamnă industrie. – Noi nu o să renunțăm de mâine să consumăm gaz, dar, totuși, nici să ne apucăm să creștem acum artificial consumul. Dacă ai niște cantități care sunt limitate sau capacitatea de achiziționare limitată pentru că gazul este scump, atunci totuși trebuie să prioritizezi lucrurile.
Sigur, o să ai nevoie mai mare de îngrășăminte, decât o să ai nevoie de producție de energie electrică pe gaz, în condițiile în care producția de energie electrică poate să fie făcută din alte surse. Deci nu spune nimeni că ar trebui să nu mai consumăm deloc. Există și variante intermediare și alternative mai ieftine și convenabile. Și e important de înțeles că prețul gazului o să crească.
Piața a devenit mai competitivă deoarece exista gazul natural lichefiat, iar americanii sunt puternici pe această piață. Acum, din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, 20% din piața de gaz a fost blocată. Și prețul a crescut.
Ce om își va putea permite să cumpere gaz pentru încălzire când prețul va exploda? Dacă, de exemplu, trei din patru oameni nu sunt dispuși să se branșeze la gaz, cum am înțeles că se întâmplă prin unele comune, înseamnă că costul rețelei va fi distribuit pe toți ceilalți. Iar acest lucru va crește prețul pentru cei care sunt branșați la rețeaua respectivă.
„E o întrebare care trebuie pusă chiar lui Bogdan Ivan”
– Din câte am văzut, avem două puncte de vedere diferite comunicate de autoritățile statului. Pe de o parte guvernul susține povestea cu „independența energetică de anul viitor”. Ea care se coroborează cu faptul că primarii câștigă alegeri promițând gaze în comune. Pe de altă parte, avem recunoașteri, cu jumătate de gură, cum a fost cea a fostului ministru Bogdan Ivan, că nu ne va ajunge gazul. De ce se întâmplă acest lucru? – E o întrebare care trebuie pusă chiar lui Bogdan Ivan care punea presiune pe companiile de stat să cumpere cantități suplimentare, dar în același timp, zilele trecute, promova în Parlament o lege prin care să stimuleze consumul de gaze prin facilități fiscale pentru companii și argumentând că România va fi, odată cu intrarea gazului din Marea Neagră, independentă energetic.
Și tot gazul din Marea Neagră se va vinde consumatorilor români și firmelor din România. Deci contradicția acolo trebuie căutată.
„Nu poți acoperi plus 10 cu plus 7”
Deci sensul de „independență energetică” ar trebui să fie altul decât cel pe care oamenii îl înțeleg în momentul ăsta și anume că vom avea gaz care va ajunge pentru toată lumea. Pentru că gazul din Marea Neagră nu va ajunge pentru tot consumul suplimentar pe care tot ei (n.r. – autoritățile statului) l-au pus în aceste strategii.
Există și un sondaj care arată că doi din trei români cred că gazul e suficient pentru independența energetică. Și nu poți să-i condamni pentru că așa li s-a spus. E o chestiune de responsabilitate să pui cifrele pe masă și să spui că nu poți acoperi plus 10 cu plus 7.
Gabriel Bejan trimite în fiecare marți, dimineața, newsletterul „Rațiunea, înapoi!”. Dacă vrei să afli contextul din spatele știrilor, te poți abona aici:
