INTERVIU „Nu anulezi alegerile decât dacă crezi că ai un motiv foarte puternic să faci asta” / Ce spune ambasadorul britanic despre Călin Georgescu și Elon Musk

Marea Britanie înțelege decizia autorităților române de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024, însă, „atunci când există un decalaj între unii cetățeni și guverne, guvernele să fie capabile să comunice eficient și strategic și să explice cetățenilor ce fac și de ce”, afirmă într-un interviu pentru publicul HotNews Giles Matthew Portman, ambasadorul britanic la București. 

Cu mai puțin de trei luni înainte de alegerile prezidențiale, emisarul Regatului Unit în România spune că Londra are încredere că „democrația românească este puternică” și subliniază că „este important ca doar românii să fie cei care aleg cine este președintele lor”.

În interviul pentru cititorii HotNews, Giles Matthew Portman vorbește despre momentul anulării scrutinului prezidențial de anul trecut și spune că oficialii britanici „au fost îngrijorați” atunci când guvernul român le-a explicat că are îngrijorări majore cu privire la integritatea alegerilor și la interferența Rusiei. „Respectăm decizia României de a face acest lucru”, spune emisarul britanic.

În același timp, diplomatul vorbește despre necesitatea ca, „atunci când există un decalaj între unii cetățeni și guverne, guvernele să fie capabile să comunice eficient și strategic și să explice cetățenilor ce fac și de ce”. 

Interviul a fost acordat joi, cu o zi înainte ca vicepreședintele SUA J.D. Vance să vorbească critic despre anularea alegerilor din România.

Ambasadorul spune că nu a urmărit în detaliu declarațiile lui Călin Georgescu, dar subliniază, cu referire la criticile acestuia privind prezența trupelor străine în România, că militarii britanici au venit aici la invitația Bucureștiului, pentru a-și susține colegii români din NATO, „pentru a apăra împreună spațiul român”. 

Vorbind despre dezinformare, Portman spune că nu crede în interzicerea accesului la rețelele sociale, ci în educarea publicului care trebuie să înțeleagă ce informații consumă. 

În relația cu SUA, ambasadorul preferă să se uite mai puțin la Elon Musk, care își întreabă urmăritorii dacă nu cumva poporul britanic are nevoie să fie eliberat de SUA, și mai degrabă la interacțiunea dintre premierul Keir Starmer și președintele Donald Trump.  

„Nu anulezi alegerile decât dacă crezi că ai un motiv foarte puternic să faci asta”

HotNews: Toate tulburările de pe plan extern vin într-un moment complicat pentru România. Am avut alegeri, aceste alegeri au fost anulate, miercuri am avut demisia președintelui Klaus Iohannis. Aș vrea să vă întreb dacă ați fost surprins de anularea alegerilor, o decizie rar luată în Europa, fără precedent și pentru noi.
Giles Matthew Portman: Da, desigur. Știți, nu anulezi alegerile decât dacă crezi că ai un motiv foarte puternic să faci asta. Așa că atunci când guvernul român ne-a explicat că are îngrijorări majore cu privire la alegeri și la integritatea alegerilor și că are îngrijorări și cu privire la interferența Rusiei, evident, am fost foarte îngrijorați de acest lucru și l-am luat foarte în serios. 

Respectăm decizia României de a face acest lucru.

Dar alegerile vor fi reluate în luna mai și avem încredere că democrația românească este puternică și intactă și că veți vota noul președinte în luna mai. Și ceea ce este important e că doar românii pot alege cine este președintele lor și este foarte important ca alegerile să fie libere și corecte și au existat în mod clar îngrijorări cu privire la faptul că, deși votul a fost unul liber, nu a fost neapărat corect. 

Așadar, înțelegem decizia pe care au luat-o autoritățile române. 

„E foarte important ca guvernele să fie capabile să comunice eficient și strategic și să explice cetățenilor ce fac și de ce” 

– Ați avut propriile informații despre posibile nereguli, posibile interferențe din partea Rusiei în campania electorală cu care ați ajutat partea română?
– Am lucrat timp de patru ani la Bruxelles pe provocarea dezinformării rusești. Și, știți, este un ecosistem extrem de complicat. 

Uneori, este o campanie planificată în mod deliberat, alteori este o campanie oportunistă. Poate fi foarte dificil de trasat o linie de demarcație între ceea ce este extern și ceea ce este intern, astfel încât este foarte greu de specificat uneori și, într-un fel, acesta este scopul unei campanii de dezinformare, că este o adevărată provocare să o identifici.

Ceea ce am primit de la partea română a fost un argument foarte clar că au perceput interferența Rusiei în campanie și luăm acest argument foarte în serios, pentru că Rusia are un istoric.

Pentru a răspunde, și aici mă întorc iar la perioada în care am lucrat la Bruxelles, întotdeauna trebuie să ai trei picioare de sprijin. 

În primul rând, trebuie să cooperezi pentru a identifica și a răspunde la războiul hibrid străin extern. Și știm că Rusia are un istoric în acest sens. Și este foarte important ca, în calitate de aliați NATO, să lucrăm împreună la combaterea dezinformării străine. 

În al doilea rând, este foarte important ca, atunci când există un decalaj între unii cetățeni și guverne, guvernele să fie capabile să comunice eficient și strategic și să explice cetățenilor ce fac și de ce. 

Așadar, comunicarea strategică este esențială.

Și, în al treilea rând, este foarte important să ai o societate civilă vibrantă, un sector ONG și o presă independentă care este bine pregătită și profesionistă, așa că, sigur, lucrăm cu guvernul român foarte îndeaproape cu privire la provocarea dezinformării, dar lucrăm, de asemenea, cu sectorul neguvernamental în ceea ce privește formarea și crearea unui sector neguvernamental mai eficient și mai rezistent. 

„Motivul pentru care anul trecut am avut aici avioanele Typhoon ale Royal Air Force a fost acela de a sprijini Forțele Aeriene Române”

– Ați avut timp să ascultați ce are de spus Călin Georgescu despre Rusia și NATO și trupele străine din România și, democrație, în general?
– Nu în mare detaliu, dar, știți, dacă vorbim despre trupele străine, mă întorc la (exercițiul NATO) Steadfast Dart. 

Motivul pentru care există 2.500 de soldați britanici în România este că au fost invitați aici de români să lucreze împreună și să facă exerciții împreună, să apere împreună spațiul nostru comun. 

Motivul pentru care anul trecut am avut aici avioanele Typhoon ale Royal Air Force care supraveghează flancul estic al NATO a fost acela de a sprijini Forțele Aeriene Române, pentru că nu pot face asta 365 de zile pe an singure. 

Deci, de aceea suntem aici. O facem la invitația guvernului român și pentru a sprijini România. Și cred că este foarte important să subliniem acest lucru.

„Aș dori să vedem mai multe schimburi comerciale și investiții”

– Voi reveni la liderii populiști, dar am vrut să vă întreb despre relația noastră bilaterală. Mai exact dacă există ceva care nu funcționează așa cum ar trebui. Ce este de îmbunătățit?
– Când am venit aici în urmă cu un an, am spus că cele trei domenii prioritare ale mele sunt apărarea și securitatea, comerțul și aplicarea legii, siguranța cetățenilor noștri. 

Cred că toate aceste trei domenii au devenit mai importante în ultimul an și facem mai mult și putem continua să facem mai mult. 

Am vorbit despre apărare și securitate. Unele dintre aceste lucruri pe care le facem împreună pentru a ne securiza frontierele și siguranța cetățenilor noștri sunt foarte importante. Și cred că putem continua să facem mai mult în ceea ce privește formarea și exercițiile comune. 

În ceea ce privește relațiile comerciale, anul trecut, pentru prima dată, schimburile noastre comerciale au depășit bariera de 10 miliarde de lire sterline pe an în comerțul bilateral, ceea ce este destul de bine. 

Dar cred că putem face mai mult în anumite domenii, cum ar fi energia verde, infrastructura, sănătatea, vânzările în domeniul apărării, cu siguranță.

Așadar, aș dori să vedem mai multe schimburi comerciale și investiții și știu că și prim-ministrul dvs. simte la fel de puternic acest lucru. 

Și în domeniul aplicării legii, care este probabil unul dintre domeniile în creștere ale cooperării noastre, și este extrem de productiv și benefic. Așadar, mă refer la cooperarea între poliția noastră, între avocații noștri, între funcționarii noștri vamali, între operațiunile noastre de frontieră. 

Trebuie să continuăm să facem mai mult, deoarece criminalitatea organizată continuă să ne sfideze legile și să exploateze conectivitatea dintre cele două țări și ușurința de a călători între țările noastre. 

Așadar, în ceea ce privește contrabanda, fie că este vorba de contrabandă cu persoane sau de infracțiuni financiare, contrabandă cu țigări, trafic de droguri, există întotdeauna mai multe lucruri pe care le putem face împreună, mai multe lucruri pe care le putem face.

– V-am întrebat asta și pentru că cred că multă lume a observat cu surprindere anul trecut că vizita lui Marcel Ciolacu a fost prima a unui prim-ministru român în Marea Britanie în ultimii 17 ani. Și, de asemenea, atunci când David Cameron a venit România în 2015, a fost o vizită după mult timp. De ce? 
– Da, și eu am fost surprins când am auzit că au trecut 17 ani și de aceea am fost încântat că am putut să ajut și să particip la vizită. 

Contactul față în față la cel mai înalt nivel dă absolut rezultate.

Deci, nu numai că prim-ministrul a mers și s-a întâlnit cu Keir Starmer, dar, desigur, ministrul apărării (Angel) Tîlvăr l-a însoțit și a semnat un nou tratat de apărare cu omologul său britanic.

Dar aș dori să subliniez că, desigur, deși aceste vizite bilaterale nu au loc poate atât de mult pe cât mi-aș dori eu și poate atât de mult pe cât v-ați dori dumneavoastră, liderii noștri politici se întâlnesc și discută mult în alte foruri, fie că este vorba de summit-urile NATO. 

Unul dintre primele lucruri pe care le-a făcut Keir Starmer când a devenit prim-ministru a fost să găzduiască Comunitatea Politică Europeană la Blenheim, în iulie anul trecut, care a obținut un rezultat foarte important în ceea ce privește combaterea flotei fantomă rusești, combaterea evitării sancțiunilor de către Rusia.

Miniștrii noștri de externe au vorbit la telefon chiar săptămâna trecută, fostul ministru de externe a mers împreună cu David Lammy într-o vizită comună în Republica Moldova, astfel încât acest tip de rețea de contact este poate mai densă și mai substanțială decât ne putem da seama dacă ne bazăm doar pe vizite bilaterale oficiale.

„Cred că este foarte important să luăm îngrijorările oamenilor foarte în serios”

– Trecând la un alt subiect, aș dori să discutăm despre unele lucruri care privesc atât țările noastre, cât și lumea. Despre valul de populism și naționalism apărut de ceva timp. Unii spun că acest val extremist este o forță reacționară, o mișcare a celor care doresc să răstoarne sistemul democratic. Alții spun că este o reacție provocată de liderii noștri actuali și de elitele noastre actuale care au făcut o mulțime de greșeli, una dintre ele, de exemplu, fiind primirea migranților. Care este poziția dumneavoastră în această privință?
– Cred că este foarte important să luăm îngrijorările oamenilor foarte în serios. Așadar, nu consider deloc populist faptul că oamenii își exprimă îngrijorarea cu privire la ceva precum migrația.

Și cred că este cu adevărat remarcabil faptul că acest guvern a venit și a făcut din migrație, împreună cu creșterea economică, cea mai importantă prioritate a sa. 

Recunoaștem că există percepția că, în ultimii ani, am pierdut controlul asupra numărului de oameni care vin în țara noastră și dacă aceștia sosesc în mod legal sau nu, iar aceasta este o îngrijorare de înțeles atunci când pune presiune pe serviciile publice, școli, spitale, etc. 

Prin urmare, trebuie să luăm în serios aceste preocupări. Riscul este atunci când acestea sunt manipulate și exagerate în mod deliberat pentru a încerca să bage zâzanie între comunități sau țări și să semene diviziuni. 

Acest lucru poate fi uneori intern sau poate fi uneori un lucru deliberat, din extern, așa cum vedem cu dezinformarea rusă. 

Și cred că camerele de rezonanță din social media, în care opiniile noastre sunt întărite de faptul că vedem din ce în ce mai mult punctele de vedere în care credem deja, sunt o amenințare reală pentru opiniile obiective ale oamenilor.

Acesta este motivul pentru care, atunci când am lucrat pe acest subiect la Bruxelles, nu am respins niciodată îngrijorările oamenilor și nici nu am spus vreodată ce ar trebui să asculte, să citească sau să urmărească în presă. 

Dar cred că este foarte important să educăm oamenii cu privire la riscurile dezinformării și să îi educăm cu privire la modul în care să se asigure că urmăresc o mare varietate de opinii și apoi iau propriile decizii pe baza faptelor și nu pe baza manipulării altcuiva. 

„Nu cred că cineva a anticipat” revoltele din 2024 din Regatul Unit

– Revoltele din Marea Britanie de anul trecut au făcut parte din această problemă interconectată? O tragedie reală a declanșat revoltele, dar a existat și o furie, o mulțime de dezinformări care au alimentat toate aceste proteste.
– Da, cred că este un exemplu perfect. 

– Rezultatul a fost foarte îngrijorător.
– Absolut. A fost exact când noul guvern a preluat puterea. Nu cred că cineva anticipase așa ceva. A explodat incredibil de repede. Erau în mod clar acolo oameni care nu erau infractori sau oameni violenți, nerezonabili, ci doar îngrijorați.

Și totuși, a fost atât de repede manipulat și alimentat. Și au existat atât de multe informații false care au pus viețile oamenilor în real pericol. Oameni care încercau să incendieze adăposturi pentru imigranți și lucruri asemănătoare.

Acesta este motivul pentru care guvernul a luat măsuri atât de ferme și rapide și de ce mulți oameni au fost urmăriți penal și trimiși imediat la închisoare. Pentru că este un exemplu clasic de preocupări reale manipulate și distorsionate în mod deliberat pentru a provoca diviziuni și violență.

Are poporul britanic nevoie să fie eliberat?

– Permiteți-mi să vă pun o altă întrebare, conectată. Are poporul britanic nevoie să fie eliberat?
– Cum adică? 

– Elon Musk le-a pus această întrebare urmăritorilor săi și pare foarte dornic să facă acest lucru. Este oarecum neobișnuit, deoarece el este, în esență, parte a administrației Trump. Statele Unite nu sunt doar o putere străină, ci și un aliat al Regatului Unit. Deci aveți nevoie de ajutorul lui?
– Cred că ceea ce trebuie să facem este bazat pe relațiile liderilor noștri, iar prima convorbire a președintelui Trump cu un lider european a fost cu Keir Starmer. Și a fost o convorbire foarte caldă, iar Keir Starmer așteaptă cu nerăbdare să lucreze cu Donald Trump, fie că este vorba despre probleme de securitate sau relația comercială sau o serie de alte probleme. 

Deci aceasta este calea de urmat. Ne bazăm relația pe conversație, începând cu președintele și prim-ministrul. 

„Provocarea pe care nu am rezolvat-o încă”

– Ar trebui să interzicem TikTok? Există o altă cale? Pentru că aproape fiecare subiect în care intrăm are legătură cu dezinformarea răspândită pe social media.
– Cred că este într-adevăr provocarea pe care nu am rezolvat-o încă. Cum facem să supraveghem rețelele sociale? 

Și, din nou, revenind la perioada în care am lucrat la acest subiect în Uniunea Europeană, am încercat să analizăm modul în care putem impune platformelor de social media același tip de standarde pe care le așteptăm de la media tradițională, presa scrisă sau televiziunea, în ceea ce privește prezentarea echilibrului, în ceea ce privește prezentarea faptelor, în ceea ce privește clarificarea când conținutul este publicitate plătită și când este conținut politic clar. 

Și nu cred că am realizat încă acest lucru. 

Așadar, sunt de părere că încă trebuie să purtăm această conversație, deoarece din ce în ce mai mulți oameni își iau știrile din social media, dar acestea nu le oferă aceeași gamă obiectivă de informații pe care o oferă media tradițională. 

Și cred că aceasta este o problemă reală pentru democrații.

– Mulți oameni, inclusiv în România, susținători ai domnului Georgescu, atrag atenția că interzicerea TikTok sau a altor medii sociale pe care le-au folosit pentru a-și răspândi mesajul, ar însemna blocarea libertății de exprimare.
– Da, absolut. Cu TikTok, există o conversație separată. Există îngrijorări majore cu privire la integritatea informațiilor, deoarece este o platformă chineză, deci este o problemă separată. 

Dar în ceea ce privește libertatea de informare, acesta este motivul pentru care nu vorbesc niciodată despre interzicerea accesului oamenilor pe nicio platformă. Nu le spun niciodată oamenilor ce ar trebui sau nu ar trebui să folosească ca sursă de informare.

Știți, obișnuiam să urmăresc zilnic Russia Today și Sputnik, și era clar că nu erau presa așa cum o înțelegem noi. Acestea erau instrumente ale guvernului rus pentru a provoca diviziuni și în Europa în numele statului rus. 

Dar nu am spus niciodată „nu vă uitați la Russia Today”. Mesajul meu a fost întotdeauna să înțelegeți ce consumați și să vă asigurați că nu vă bazați doar pe surse unice de informații.

Există o perspectivă a întoarcerii Regatului Unit în UE? „Nu văd asta la orizont”

 – A fost Brexit o idee proastă? Mulți cetățeni britanici par să creadă asta, conform sondajelor.
– Nu cred că vom relua ceea ce s-a întâmplat. A fost un vot democratic și, deși a fost strâns, a fost clar. A fost o decizie clară. Și nu văd un apetit public sau politic masiv pentru a relua această chestiune. 

Dar ceea ce cred că putem face este să depășim ceea ce a fost o relație destul de dificilă cu UE și cu statele sale membre imediat după Brexit. 

Cred că războiul din Ucraina ne-a făcut să realizăm cât de multe avem comun în privința valorilor și a responsabilităților noastre și credem că există spațiu pentru a face acordul Brexit să funcționeze mai bine.

Am menționat dorința noastră de anul acesta pentru un tratat de apărare și securitate. 

Dar, de asemenea, în ceea ce privește relația comercială, credem că există cu siguranță modalități de a reduce barierele în calea comerțului, de a-l face mai simplu în ambele direcții. Desigur, mai multe schimburi comerciale din UE ajung în Marea Britanie decât invers, deci multe dintre beneficii vor fi resimțite de statele membre UE, inclusiv România.

Doar un alt exemplu, vedem cum dronele au schimbat complet fața războiului modern. Trebuie neapărat să cooperăm mai mult în domeniul cercetării, dezvoltării și științei, motiv pentru care cred că este un lucru foarte bun că decizia noastră inițială de a nu face parte din Horizon Europe (program de cercetare științifică, n.r.) a fost schimbată și acum suntem din nou în Horizon Europe. 

– Dar vedeți un viitor în care Marea Britanie se va întoarce în UE, poate?
– Pur și simplu nu văd asta în cărți în acest moment, pentru că ar trebui să fie o decizie politică a unui partid, care ar trebui apoi să câștige alegerile, asta doar pentru o poziție britanică, înainte chiar de a o avea pe a celor 27 de membri ai UE. Așa că pur și simplu nu văd asta la orizont în acest moment. 

„Diaspora românească, pe care o estimăm la aproximativ 1,2 milioane de persoane, are contribuții absolut esențiale societății britanice”

– S-a tradus Brexitul printr-o reducere a migrației din UE către Marea Britanie, știind printre altele că foarte mulți profesioniști din sănătate spre exemplu, inclusiv din România, mergeau în Marea Britanie să lucreze acolo? S-a schimbat ceva în această privință?
– Cred că ceea ce este important de spus este că aceasta este o țintă în continuă mișcare, pentru că populația britanică, la fel ca majoritatea populațiilor europene, îmbătrânește. 

Trăim mai mult la pensie, avem asistență medicală mai bună, potențial, pentru a face ca oamenii să trăiască mult mai mult și, prin urmare, vom avea nevoie de tot mai mulți medici și asistente medicale și asistență socială în fiecare an în viitorul previzibil.

Acesta este motivul pentru care migrația continuă să crească în Regatul Unit.

Principiul liberei circulații în cazul Brexitului a fost că a existat un sentiment puternic că Regatul Unit ar trebui să poată decide ce sectoare au nevoie de personal suplimentar și să aleagă persoanele calificate potrivite și să le ofere o șansă de a lucra pentru un salariu decent și de a locui legal în Regatul Unit. 

Asta se întâmplă acum. 

Diaspora românească, pe care o estimăm la aproximativ 1,2 milioane de persoane, are contribuții absolut esențiale societății britanice, o contribuție masivă în sectorul nostru de construcții, în sectorul nostru de sănătate, dar, de asemenea, începem să vedem români care preiau roluri de conducere în administrația locală, exemple de afaceri cu adevărat de succes, de asemenea. 

Nu a existat o schimbare masivă a numărului de persoane din diaspora de la Brexit. Știu că premierul dumneavoastră este foarte dornic să încurajeze diaspora să se întoarcă. Și pentru unii oameni asta va funcționa și va fi o poveste de succes și asta este fantastic. 

Dar și pentru cei care și-au pus rădăcinile și au întemeiat familii în Regatul Unit și doresc să aibă o viață de succes acolo aceasta este o poveste de succes fantastică.

Și cred că ceea ce înseamnă acest lucru atunci când fac un pas înapoi ca diplomat și mă uit la numărul de legături dintre Marea Britanie și România, chiar dacă suntem la capetele opuse ale Europei, la numărul de legături aeriene dintre orașe din Marea Britanie și orașe din România, este că cele două țări ale noastre sunt destinate, indiferent de politicile noastre, de politicieni sau diplomați, să devină mult mai apropiate, și asta este o relație strânsă ireversibilă, și este unul dintre motivele pentru care este o plăcere și o onoare să fiu ambasador aici în acest moment. 

• În prima parte a interviului acordat pentru publicul HotNews, diplomatul britanic a vorbit despre discuțiile dintre Donald Trump și Vladimir Putin pe tema Ucrainei, despre cum vede Regatul Unit sfârșitul războiului din Ucraina și despre forța NATO, inclusiv a parteneriatului dintre Londra și București.