INTERVIU. O altă perspectivă despre președintele Nicușor Dan: are o cultură „profund conservatoare” pe care o arată „onest”. Dar ce subestimează președintele

Prin criticile aduse la adresa UE în mesajul dat, sâmbătă, de Ziua Europei, președintele Nicușor Dan a încercat o „reconciliere cu acea parte a societății care refuză Europa”, crede politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA).

• HotNews găzduiește o parte a dezbaterii publice legată de atitudinea președintelui Nicușor Dan, pentru ca publicul să obțină mai multe perspective. Profesoara Alina Mungiu-Pippidi consideră că „rebranduirea președintelui” în calitate de conservator e „o renunțare la conformism, dar nu a pus nimic solid în loc”. Profesorul Cristian Pîrvulescu crede că, dimpotrivă, acest „președinte cu o cultură profund conservatoare” este adevăratul Nicușor Dan.  
• „Lui Nicușor Dan i se reproșează că este președintele României și nu este președintele celor care l-au ales. Or, el este președintele României și, din punctul meu de vedere, are cea mai corectă lectură a Constituției dintre toți președinții României”, spune Cristian Pîrvulescu într-un interviu pentru HotNews.

Profesorul Cristian Pîrvulescu crede că Nicușor Dan e un politician neîncrezător față de Europa liberală, care și-a făcut clară orientarea conservatoare încă din anul 2000, când trimitea o scrisoare pe adresa redacției „Dilema”. 

„Nicușor Dan scria că merge pe linia lui Eminescu și că sunt o mulțime de lucruri pe care, în calitate de student în Occident, nu le-a agreat deloc”, spune politologul, care a analizat pentru HotNews mesajul de sâmbătă al președintelui. Potrivit lui, acesta „nu este un discurs anti-european, nu este un discurs pro-american” și nu lasă deschisă calea pentru intrarea AUR la guvernare.

HotNews: – Domnule Cristian Pîrvulescu, reprezintă mesajul transmis ieri, de Ziua Europei, de președintele Nicușor Dan o schimbare de direcție, o detașare de Europa și o apropiere de SUA?
Cristian Pârvulescu: – Nu, n-aș spune. În primul rând, pentru că Nicușor Dan a fost întotdeauna un politician și, înainte de a fi politician, un cetățean mefient față de Europa liberală. 

Pe de altă parte, în mesajul de ieri, vedem o încercare de reconciliere cu acea parte a societății care refuză Europa și despre care președintele vrea să spună că există, că o ia în considerare, că o aude și că o înțelege, chiar dacă nu este întotdeauna de acord cu ea. Nu e primul mesaj de genul ăsta pe care îl dă.

Însă trebuie subliniat că, încă din prima sa apariție publică reținută de presă, cea din 2000, din revista „Dilema”, în care participa la o dezbatere privind conservatorismul, se manifesta ca fiind un conservator. A părăsit USR-ul în 2017, după ce îl crease cu doi ani înainte, pentru că USR-ul devenise prea liberal. Aceasta este o viziune pe care o are și pe care nu a schimbat-o. A încercat să facă compromisuri, a înțeles că electoratul său și în general electoratul bucureștean care l-a susținut era mult mai liberal, dar asta a fost o serie întreagă de compromisuri. 

– Puteți intrepreta pentru public mai multe referitor la textul din „Dilema” semnat de Nicușor Dan în urmă cu 26 de ani? 
– Acolo el spunea, la o dezbatere despre conservatori și naționaliști, că este un conservator luminat, că nu este precum PRM. Era înaintea alegerilor din 2000, înainte ca PRM să fi devenit al doilea partid al României, iar Nicușor Dan scria că merge pe linia lui Eminescu și că sunt o mulțime de lucruri pe care, în calitate de student în Occident, nu le-a agreat deloc. 

De fapt, este o scrisoare pe care cetățeanul Nicuşor Dan, care stătea într-un apartament din frumosul oraș București și care lucra la Academia Română, la Institutul de Matematică, o trimite către „Dilema”. S-ar putea să fie primul său manifest politic, e interesant că se întâmpla acum 26 de ani și mai bine. 

Acolo, Nicușor Dan își manifesta reticența clară față de, încă nu exista termenul LGBTQ, față de homosexualitate, viziunea profund ancorată în valorile naționale, în identitatea națională. Deci acest Nicușor Dan nu este o derivă de la acel Nicușor Dan. Știam de ce a părăsit USR-ul în 2017. 

Știam că este mult mai conservator, că nu era de acord cu boicotarea referendumului pentru familie. 

Asta înseamnă că nu era nici conștient de faptul că Dragnea se juca cu referendumul pentru familie pentru a-l șantaja și a-l demite pe Iohannis. E o altă chestiune. Acum cred că înțelege mult mai bine contextul, pentru că din poziția de președinte măsoară mult mai bine riscurile.

„Nu este un discurs anti-european”

– Revenind la mesajul de sâmbătă, președintele a spus că România va avea un guvern pro-occidental. Ce înseamnă asta în relație cu Uniunea Europeană?
– Discursul președintelui nu este un discurs anti-european. Nu este un discurs pro-american. Se speculează mult pe diferența aceasta între pro-european și pro-occidental. 

Dar, inclusiv din motive electorale interne, și anume faptul că o bună parte din electoratul care votează cu extrema dreaptă este pro-american, (n.r. președintele) încearcă să introducă în această ecuație valorile comune, valorile comune definite de o manieră destul de vagă. 

Dar ați văzut, în mesaj vorbește despre banii europeni care s-au dus spre biserici, spre Sarmizegetusa și așa mai departe, adică spre elemente care sunt importante din punct de vedere identitar. 

Faptul că vorbește despre slăbiciunea României în Europa este o manieră de a-și exprima intenția de a conta mai mult și de a fi mult mai critic. Eu nu cred că România a fost slabă în Europa, mai slabă decât este și va fi, pentru că România nu poate să fie mai puternică decât economia, societatea și forța pe care o are. Nu poate să șantajeze Europa cum a făcut Ungaria, spre exemplu.

„Președintele nu deschide calea AUR în niciun fel”

– Poate fi interpretat, în vreun fel, acest mesaj trimis acum în contextul negocierilor, al consultărilor cu partidele politice,  drept o cale deschisă pentru AUR? 
– Nu, în niciun caz. În niciun caz. Pentru că, vedeți dumneavoastră, valorile conservatoare nu au nicio legătură cu fascismul. Deci ceea ce nu a înțeles PSD, nu au înțeles PNL și USR în momentul în care au colaborat cu AUR este că AUR nu este frecventabil pentru că este un partid fascist. Iar fascismului trebuie să i se spună „nu”. 

Sigur, PSD a făcut ceea ce a făcut și USR în 2021, a făcut o înțelegere parlamentară, ceea ce este foarte grav și a făcut și jocurile adversarilor săi, fapt pentru care poate fi criticat. 

Dar problema președintelui Dan este că înțelege foarte bine acest risc, așa cum înțelege și ne-a spus de mai multe ori că ce s-a întâmplat în 2024 a fost o intervenție dură, o intervenție violentă în modul în care funcționau democrația românească și instituțiile românești, profitând de problemele noastre endemice. 

Deci nu deschide calea AUR în niciun fel, ne-a spus-o. O spune și în acest mesaj: „România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”. Pro-occidental înseamnă și pro-european, înseamnă și America. N-a spus pro-atlantist.

Vreau să vă dau un exemplu, ca persoană care a urmărit oarecum evoluția lui Viktor Orbán. Viktor Orbán, de la pro-atlantist, Atlanticul are două țărmuri, unul european și unul american, a devenit pur și simplu pro-american. Pro-occidental înseamnă și european. Și este mai puțin accentul acesta.  Pro-occidental păstrează această ambiguitate, dar se referă la democrație. 

Deci, spre deosebire de salvatorul Ilie Bolojan, obsesia permanentă a lui Nicușor Dan se referă la democrație. Nu știu dacă președintele are un punctaj sau nu. 

„Acum depinde și cine îl sfătuiește și cine-i dă ideile”

– Cum ați caracteriza criticile aduse de Nicușor Dan la adresa UE?
– Toată critica pe care o aduce Europei, nuclear, gaz ieftin din Rusia, este absolut nedreaptă. Acestea nu sunt politici europene, acestea sunt politici naționale. În Europa este și Franța care și-a susținut industria nucleară, nu numai Germania sau Spania care au renunțat la nuclear, de exemplu. 

Industria de apărare n-a fost neglijată. Industria de apărare nu s-a dezvoltat, cu excepția Franței care au avut o politică diferită, pentru simplul motiv că americanii nu ne-au încurajat să facem lucrul ăsta și atunci am avut alte posibilități. 

Critica politicii de mediu, pe care iarăși o face în pasajul din mesaj, care ar fi prea ambițioasă, este contrazisă, dacă stăm să ne gândim bine, de ceea ce se întâmplă în momentul de față.

Din perspectiva teoriei pe care eu o susțin, Rusia a declanșat războiul din Ucraina pentru a inhiba și chiar distruge Europa și în principal pentru a împiedica tranziția verde, pentru că tranziția verde însemna, de fapt, o renunțare la hidrocarburi, iar Rusia ne șantaja cu petrolul și cu gazele naturale, nu numai cu gazele naturale, cum spune președintele. 

Astăzi, după criza din Orientul Mijlociu, ne dăm seama că trebuie să accelerăm această tranziție. Pentru că, de fapt, pentru România și pentru Europa soluția este totul electric, pentru a avea resurse cât mai multe și diversificate care să producă energie electrică. 

Știți, acum depinde și cine îl sfătuiește și cine-i dă ideile. Pentru că e ceva interesant aici. Spune că, pe multe din aceste subiecte, Europa a acționat ideologic și asta a fost o greșeală. Ideologia la care se referă este care? Pentru că imediat după aceea ne spune că e o construcție democratică, lucrurile se dezbat și că, din păcate, presa, adică dumneavoastră, nu face suficient de mult pentru a reflecta această diversitate din Europa. 

„Atacurile împotriva lui Nicușor Dan sunt în mare măsură legate de criza politică actuală”

– Mesajul de ieri a stârnit o sumedenie de critici la adresa lui Nicușor Dan. Cum le interpretați?
– Pentru mine, Nicușor Dan nu este cel mai slab președinte al României. Pentru mine Traian Băsescu rămâne cel care stă la originea tuturor relelor.

Acum, atacurile împotriva lui Nicușor Dan sunt în mare măsură legate de criza politică actuală, de poziția instituțională pe care a adoptat-o, de reproșurile care îi se fac, că nu l-a sprijinit suficient de mult pe Ilie Bolojan. Inclusiv acest mesaj este interpretat prin prisma acestei viziuni: „Nicușor Dan este trădător, este cel care a luat-o pe urmele lui Iohannis, este cel care nu-și înțelege electoratul”, deși Nicușor Dan este președintele României, nu al românilor care l-au votat. 

Și i se reproșează că este președintele României și nu este președintele celor care l-au ales. Or, el este președintele României și, din punctul meu de vedere, are cea mai corectă lectură a Constituției dintre toți președinții României. 

Iohannis a avut nevoie de un al doilea mandat ca să înțeleagă faptul că președintele nu e parte a Executivului, este deasupra separației puterilor în stat și este o instanță care trebuie să rezolve diferențele.  

Acesta este motivul pentru care Nicușor Dan moderează, asigură consultări, rolul lui este acela de a modera și de a găsi soluții la conflicte. Nu este de a participa la conducere. Acum, că are o perspectivă mai puțin liberală, da. 

„Clasă politică, inclusiv președintele, subestimează sistematic cât de mult s-a liberalizat societatea românească”

Nicușor Dan este un președinte cu o cultură politică profund conservatoare, poate mai conservatoare decât lasă să se vadă discursul său public, și asta nu e neapărat un defect, e o identitate. 

Problema nu e conservatorismul în sine, ci decalajul dintre o clasă politică, inclusiv președintele, care subestimează sistematic cât de mult s-a liberalizat societatea românească în ultimele decenii. 

Sigur, președintele încearcă să gestioneze acest decalaj cu onestitate – și asta îl diferențiază de mulți dintre predecesorii săi, care pur și simplu îl ignorau sau îl exploatau electoral. Dar onestitatea nu e suficientă, dacă nu e însoțită de o recalibrare instituțională reală. Și, în orice caz un președinte nu e deasupra criticii – și mai ales nu e deasupra presiunii democratice a unei societăți care a evoluat divergent dar, în orice caz, mai repede decât instituțiile sale.

„S-a dorit a fi un mesaj și pentru România, de Ziua Independenței”

– Cum credeți că va fi interpretat mesajul lui Nicușor Dan în cancelariile occidentale? Credeți că are vreun impact asupra relațiilor cu liderii din Europa sau SUA? 
– Cu siguranță, întotdeauna interpretează. Această formulă „pro-occidentală” este bine apreciată în Statele Unitele ale Americii, dar nu atât de bine încât să îl aducă și pe Marco Rubio la București, pentru întâlnirea de miercuri (n.r. de la summitul B9). 

Pentru că este această criză și ambiguitate și această bătălie în interiorul MAGA în jurul României. Sunt, pe de-o parte, republicani care cred că România trebuie sprijinită și reprezentanți din MAGA care aderă cu totul, din motive ideologice, la teoriile lui Simion. 

Cred că pentru diplomații occidentali nu este o surpriză această poziție a președintelui. Altfel spus, pe parcursul anului care s-a scurs s-au obișnuit cu acest lucru. Poate că nu a fost niciodată, însă, atât de clar ca acum. 

Știți, întrebarea pe care ar trebui să ne-o punem este dacă momentul oportun pentru a face astfel de declarații este Ziua Europei. Dar, ați văzut, discursul este pentru Ziua Europei și pentru Ziua Independenței naționale. Și atunci, fiind un dublu mesaj, s-a dorit și un mesaj pentru România.