Sari direct la conținut

INTERVIU. Soluții împotriva anxietății de la psihologul sportiv al gimnastelor din lotul olimpic de la Paris. În ce constă „antrenamentul invizibil“

HotNews.ro
Ana Bărbosu, reprezentanta Lotului Național de Gimnastică la Jocurile Olimpice de la Paris, 2024. Sportiva a câștigat medalia de bronz în concursul de sol. Credit foto: Cristian Nistor/frgimnastica.com
Ana Bărbosu, reprezentanta Lotului Național de Gimnastică la Jocurile Olimpice de la Paris, 2024. Sportiva a câștigat medalia de bronz în concursul de sol. Credit foto: Cristian Nistor/frgimnastica.com

Jocurile Olimpice care au avut loc în această vară au generat numeroase discuții, de la dileme etice privind organizarea la ce înseamnă realmente performanța sportivă și ce implică succesul pentru fiecare sportiv în parte. Pentru prima oară au fost amintiți – pe lângă antrenori, preparatori fizici –, psihologii sportivi care i-au însoțit pe sportivi la Paris. După ce toți sportivii și personalul implicat s-au întors acasă de la Paris și după ce s-au clarificat discuțiile despre schimbul de medalii româno-american, am stat de vorbă despre cele mai eficiente strategii anti-anxietate cu psihoterapeutul Răzvan-Gabriel Zaharia, psihologul lotului olimpic feminin de gimnastică artistică pentru Olimpiada de la Paris 2024.

Sportul de performanță și mai ales cel de înaltă performanță nu se poate practica fără depășirea constantă a limitelor, fără un fel de supra-putere fizică și psihică, o forțare care nouă, celorlalți, oamenii obșinuiți, ne este cel mai probabil necunoscută. Poate și de aceea, să fii sportiv și sportiv de înaltă performanță implică numeroase lupte nu numai fizice, dar și psihice. Îi vedem la televizor încrezători și tenace, dar cei mai mulți dintre ei suferă numeroase tipuri de anxietăți, deseori au o încredere scăzută în propriile resurse, poate chiar și o imagine de sine negativă. Și se luptă cu ele nu numai în timpul orelor de terapie, ci și în timpul antrenamentelor și al competițiilor, când rolul unui psiholog sportiv este foarte important.

Înotătorul David Popovici a vorbit cel mai mult și poate chiar cel mai deschis despre importanța pe care o are relația cu terapeutul său, cât de mult contează nu numai pregătirea fizică, ci și echilibrul interior în ceea ce privește succesele, dar și eșecurile sale.

Iar cu gimnastele din lotul olimpic al României au empatizat mulți dintre noi, după ce medalia de bronz a fost intens disputată de Ana Maria Bărbosu și Jordan Chiles.

L-am abordat pe psihoterapeutul Răzvan-Gabriel Zaharia, psihologul lotului olimpic feminin de gimnastică artistică pentru Olimpiada de la Paris 2024, chiar în timpul competiției, când publicul din România își ținea respirația în sincron cu David Popovici și cu fiecare săritură a gimnastelor. Însă, așa cum era de așteptat, psihologii sportivilor din lotul olimpic au avut mult de lucru. Așa că am finalizat discuția doar după ce toată lumea s-a întors acasă, la programul obișnuit: unii în sălile de antrenamente, alții la cabinet, iar cei mai mulți dintre noi – la birou.

Sub deviza Campioni cu viață bună®️, Răzvan-Gabriel Zaharia realizează programe de antrenament psihologic împreună cu adolescenții și copiii care se pregătesc pentru performanță, cu implicarea părinților și antrenorilor și profesorilor acestora. Adolescenților și părinților care vor să facă primii pași în psihologia performanței le oferă cursul practic „Introducere în antrenamentul psihologic“. De asemenea, Răzvan antrenează psihologic liderii și echipele care înțeleg că dezvoltarea organizațională durabilă se poate realiza doar prin wellbusiness®️ – construirea și consolidarea punții dintre performanță și wellbeing.

Pregătirea psiho-emoțională a sportivului

SmartLiving.ro: Cât de importante sunt pregătirea psiho-emoțională și dezvoltarea personală pentru un sportiv? Și ce înseamnă bunăstarea unui sportiv?

Răzvan-Gabriel Zaharia: Sănătatea și starea de bine sunt cei mai autentici indicatori ai succesului. Sportul de performanță și mai ales cel de înaltă performanță se bazează foarte mult pe așa-numita depășire a limitelor, pe forțarea granițelor a ceea ce numim „normalitate“. Cu cât ne apropiem mai mult de zona de „excepțional“, cu atât organismul este mai suprasolicitat și acest fapt are de multe ori consecințe negative. 

Citește continuarea articolului pe site-ul nostru de wellbeing www.smartliving.ro

INTERVIURILE HotNews.ro