Invenția unui cercetător român în inteligență artificială a fost preluată de Intel în cele mai noi procesoare

​Invenția unui cercetător român în inteligență artificială a fost preluată de Intel, în ultimul procesor pe care l-a lansat. Procesoarele Loihi pot fi folosite la controlul roboților, de exemplu, și aduc o autonomie mult mai mare decât există în prezent, a explicat pentru HotNews.ro cercetătorul Răzvan Florian. Concret, procesorul realizat de gigantul american folosește un algoritm de învățare dezvoltat de cercetătorul român la propriul institut de cercetare, de la Cluj. “Procesoarele neuromorfice de acest tip au avantajul că folosesc de până la 1000 de ori mai puțină energie decât procesoarele clasice, ceea ce va permite utilizarea lor eficientă pentru implementarea capabilităților de inteligență artificială în dispozitive mobile, cum ar fi telefoanele sau tabletele”, precizează institutul.

Compania Intel a folosit în cel mai nou procesor al său reguli de învățare pentru rețele neuronale cu pulsuri dezvoltate de cercetătorul român Răzvan Florian, la Institutul Român de Știință și Tehnologie din Cluj (IRST). Compania citează de altfel studiul cercetătorului român.

“Aceste reguli de învățare permit procesorului să învețe din recompense și pedepse, în mod similar cu modul în care este dresat un animal. Mai precis, în Loihi sunt integrate „urme de eligibilitate sinaptice”, componente ale unui algoritm de învățare dezvoltat de Răzvan Florian de la IRST, care permit implementarea acestui algoritm în procesor”, se arată într-un comunicat al institutului de cercetare privat de la Cluj-Napoca.

Contactat de HotNews.ro, cercetătorul Răzvan Florian a declarat că noutățile sunt că “aceste procesoare consumă mult mai puțină energiepentru a face același tip de cacule” și că “acest tip de algoritmi este inspirat din funcționarea creierului”. “Este un anumit tip de învățare, o anumită metodă prin care cipurile pot fi antrenate pentru a face ceva util. (…) Aceste cipuri sunt acum oferite universităților, cercetătorilor pentru ca ei să dezvolte acești noi algoritmi care să permită utilizarea lor pe scară largă”, a explicat cercetătorul.

“În final, se așteaptă ca aceste cipuri vor fi folosite în telefoane mobile, în tablete, pentru procesarea de sunete, de imagini, în roboți sau în toate dispozitivele acestea inteligente care sunt cunoscute sub denumirea de internet of things, adică dispozitive mici care sunt conectate la internet, tot felul de senzori și care procesează datele la care au acces, le trimit mai departe pentru a ne îmbunătăți viața”, spune Florian.

“Ca să dau un exemplu cât mai concret, să zicem traducere automată. Suntem în China și avem o cască care ne ajută să înțelegem ce spun oamenii în chineză. Este o îmbunătățire a ceea ce există, astfel încât consumul de energie să fie de până la 1.000 de ori mai mic. Avantajul este ca să nu se consume bateria așa de repede.

Poate fi folosit la controlul roboților. Un robot, dacă trebuie să fie autonom, adică să nu fie băgat în priză, trebuie să poată procesa sunete, imagini în mod inteligent fără să consume multă energie electrică. Asta este o altă zonă de aplicabilitate a acestor procesoare”, a declarat pentru HotNews.ro cercetătorul Răzvan Florian.

În ceea ce privește numeroasele avertismente lansate de Elon Musk, potrivit caruia inteligența artificială comportă un risc mare pentru securitatea omenirii, Răzvan Florian spune următoarele: “Specialiștii sunt de acord că nu sunt foarte bine bazate aceste temeri, pentru că atunci când se creeaza un sistem de inteligență artificială, oamenii care îl creează pot să îl controleze la un nivel foarte detaliat. Nu există în mod real aceste posibilități ca acel sistem să se apuce să facă lucruri diferite de cele pentru care a fost făcut inițial. Pe de altă parte, orice tehnologie poate să fie folosită atât pentru scopuri utile societății, cât și pentru scopuri distructive. De obicei, societatea se adaptează, se dau legi, se fac mecanisme de control în așa fel încât în final utilizarea preponderentă să fie cea utilă societății”.

Acesta a povestit că a aflat că gigantul american folosește tehnologie dezvoltată de el prin “acel anunț în care este citat articolul meu”. Apoi, “Intel mi-a dat un email pentru a mă invita într-o comunitate de cercetători care să folosească acest cip și să continue dezvoltarea de algoritmi specifici pentru el”, a continuat Florian.

“Pentru noi, e foarte motivant că acele cercetări pe care le-am făcut acum mai mulți ani au utilitate practică în prezent. Utilitatea acelor cercetări depindea într-adevăr de existența unor astfel de cipuri. Din păcate, a durat mai mult timp pentru ca ele să apară. Între timp, au fost aceste dezvoltări foarte mari ale plăcilor grafice dezvoltate de Nvidia, în special, care inițial erau făcute pentru jocurile pe calculator. Dar ele au permis aceste dezvoltări în inteligență artificială. Cred că acum, cu aceste cipuri de la Intel, se încearcă dezvoltarea unor alternative la aceste plăci grafice, mult mai economice din punct de vedere energetic, care să permită implementări de inteligență artificială în dispozitive care să consume mai puțină baterie”, a explicat Răzvan Florian.

Articolul folosit acum de compania americană a fost scris de Florian în 2007, “după o muncă de 3 ani de zile pentru a ajunge la acești algortimi”, după cum a afirmat acesta pentru HotNews.ro.

Răzvan Florian a povestit pentru HotNews.ro că în 2002 a pus bazele institutului privat pe care îl conduce acum, în “ideea de a avea un cadru mai puțin birocratic față de cel din instituțiile publice, în care să putem lucra în niște condiții de nivel occidental cu cercetători care vor să lucreze în România, în special ne gândeam la cei care sunt în diaspora și vor să revină în țară”.

În prezent, institutul derulează proiecte de cercetare finanțate european, dar organizează anual și o școală de vară de machine learning, cu foarte mulți specialiști de la Deep Mind, filiala Google cu cele mai importante descoperiri în inteligență artificală în ultimii ani.

Răzvan Florian a absolvit Facultatea de Fizică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, în 2009 a obținut doctoratul cu summa cum laude, cu teza “Learning in spiking neural networks”, și a urmat mai multe cursuri în Franța, în Statele Unite ale Americii și în Japonia. Vezi aici CV-ul integral al lui Răzvan Florian, precum și cercetările sale