Sari direct la conținut

Complexul Energetic Oltenia raportează emisii „neobișnuit de scăzute” de dioxid de carbon, chiar dacă gospodăriile sunt pline de cenușă

HotNews.ro
Complexul Energetic Oltenia, Foto: AGERPRES
Complexul Energetic Oltenia, Foto: AGERPRES

Între localitățile apropiate de termocentralele Complexului Energetic Oltenia (CEO) și depozitele de cenușă şi zgură, viața locuitorilor se transformă într-un coșmar cotidian, scriu jurnaliștii de la Rise Project. Cei de lângă Turceni, Rovinari sau Ișalnița se trezesc frecvent sub un nor de cenunșă care invadează case, curți și grădini, se arată în investigația Rise Project. Cu toate acestea, termocentralele raportează emisii „neobișnuit de scăzute” de emisii de dioxid de carbon.

Pe hârtie, România figurează drept una dintre ţările cu cele mai scăzute emisii raportate de termocentrale pe cărbune. În realitate, locuitorii din zona Complexului Energetic Oltenia sunt foarte poluați.

Praf, aer poluat

Vântul transformă depozitele de cenușă în bombe cu particule fine volatilizate. Locuitorii sunt nevoiți să închidă geamurile și să-și interneze copiii și bunicii, pentru că praful se așază peste tot, pe mobilă, în grădină, pe mâncare.

Rise Project prezintă povestea familiei Brăcaci din Brănești (Gorj). Medic de meserie, doamna Brăcaci spune că „ne rugăm: «Doamne, să nu bată vântul»”, pentru că, dacă bate, familia se înghesuie în casă din cauza cenușei.

De ani de zile, oamenii se confruntă cu un disconfort major: curți acoperite de cenușă, grădini impracticabile, praf depus pe obiecte casnice, uneori pe mâncare. În multe cazuri, există și riscuri pentru sănătate, praful fin (particule PM2.5) poate pătrunde adânc în plămâni, crescând riscul de boli respiratorii, cardiovasculare sau chiar cancer pulmonar.

Hârtii curate, aer murdar

Deși depozitele de cenușă sunt sub supraveghere, realitatea de pe teren contrazice datele oficiale. Conform investigației, stațiile de monitorizare instalate de ANPM / autoritățile de mediu nu surprind episoadele de poluare. Fie ele nu sunt amplasate pe direcția predominantă a vântului, fie nu măsoară particulele fine (PM2.5), cele mai periculoase pentru sănătate. Într-un episod recent, cu o furtună de cenușă vizibilă, nici PM10 nu a fost raportat ca depășit.

Astfel, locuitorii respiră un aer nociv, dar nu există dovezi oficiale, ceea ce face imposibilă declararea unui pericol iminent, blocând orice măsură reală de protecție.

Emisii fictive

Pe lângă praful vizibil, există suspiciuni serioase privind raportările oficiale de emisii de CO₂ ale CEO. Conform analizei realizate de OCCRP, termocentralele pe lignit ale CEO ar fi raportat emisii de CO₂ „neobișnuit de scăzute” în ultimii opt ani, cu un potențial avantaj de sute de milioane de euro referitor la costurile cu certificatele pentru emisii.

Motivul invocat oficial este calitatea slabă a lignitului și „ineficiența” termocentralelor, care ar duce, teoretic, la emisii scăzute.

Dar experți independenți contestă această explicație: arderea incompletă a lignitului de calitate inferioară generează, dimpotrivă, poluare mult mai mare, nu mai mică. În plus, schimbările raportate, scăderi susținute ale emisiilor de-a lungul anilor, nu sunt justificate prin modificări reale în proces sau combustibil.

Reprezentanții CEO și autoritățile de mediu susțin că totul este conform normelor, că zgura și cenușa sunt depozitate corespunzător, că monitorizarea aerului este funcțională și că raportările sunt legitime.

Alegeri București 2025 - Sondaje Live | HotNews.ro

INTERVIURILE HotNews.ro