Prețuri mortale. Din 32 de medicamente inovatoare ale momentului, existente în Europa, 10 nu sunt disponibile în România

Politica prețurilor netransparente ale industriei big pharma, dar și incapacitatea financiară și de organizare a guvernelor din țări precum România, cresc inegalitățile în Europa, inclusiv când e vorba de chestiuni de viață și de moarte, arată o amplă investigație transfrontalieră publicată miercuri dimineață, la care a participat și siteul nonprofit Snoop, din România. 

La 40 de ani, Andreea Crăciun a fost diagnosticată cu cancer de sân triplu negativ în stadiul 3 (TNBC). Vestea a sosit pe 30 noiembrie 2023. 

„Totul s-a întâmplat foarte repede”, își amintește ea. Mamă a doi copii, Andreea a știut că trebuie să lupte pentru viața sa, dar și pentru ei. 

Avea nevoie de Keytruda 

A început chimioterapia și imunoterapia la scurt timp după diagnostic. „Cancerul era foarte agresiv. Era singura mea opțiune.”

Al doilea șoc a venit când a aflat că statul nu îi va plăti tratamentul cu medicamentul de care avea nevoie: Keytruda (pembrolizumab). 

15 din cele 27 state membre ale Uniunii Europene și Marea Britanie acoperă costul acestui medicament, Keytruda, pentru pacienții cu cancer de sân – dar nu și România. 

Medicul oncolog Andrei Ungureanu din Cluj i-a prescris Andreei medicamentul, însă doar pacienții cu anumite tipuri de cancer beneficiază de compensare completă în România pentru pembrolizumab. 

Doctorul Ungureanu explică

Contactat de Snoop, medicul oncolog Andrei Ungureanu, cel care i-a oferit pacientei această variantă, consideră că aprobarea unor medicamente pentru compensare pentru alte indicații este adesea întârziată din cauza lipsei banilor de la stat, dar și pentru că există o lipsă de responsabilitate din partea autorităților. 

„Există teama că Agenția Medicamentului ar putea da undă verde la ceva care nu este bun. Dar noi nu suntem primii care verificăm. Medicamentul a fost verificat de FDA (Agenția Medicamentului din SUA – Food and Drug Administration), de Agenția Europeană (EMA), de alte 12 țări – Franța, Germania, Marea Britanie, multe înaintea noastră.”

O singură sesiune de administrare a medicamentului costă 5.000 de euro. Se face lunar 

În 2022, Comisia Europeană a aprobat pembrolizumab pentru utilizarea în asociere cu chimioterapia pentru adulți cu cancer de sân triplu negativ (TNBC) în stadiu local avansat sau incipient, cu risc ridicat de recidivă. Este a cincea indicație pentru care pembrolizumab a fost autorizat în Europa. Nu și în România.

România are cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de sân și de col uterin din Europa și a patra cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer pulmonar.

Pentru primele două luni de tratament Andreea și soțul ei, ajutați de prieteni și rude, au plătit 15.000 de euro. „A fost multă bunătate în jurul meu venită parcă din neant”, își amintește ea. O doză de Keytruda costă peste 2.500 de euro, iar Andreea avea nevoie de două doze la fiecare sesiune. Pentru cea de-a patra doză a făcut un împrumut. „Apoi nu am știut ce să fac”, își amintește astăzi. Avea nevoie să urmeze tratamentul timp de 12 luni, adică 18 sesiuni de administrare. 

Disperată, mama din Lugoj a apelat la un avocat pentru a da statul în judecată. 

Tribunalul a decis „protejarea dreptului la viaţă al reclamantei”

Pe 2 februarie anul acesta, avocata Andreei Crăciun a intentat un proces împotriva statului român (Ministerul Sănătății, Guvernul României, Agenția Națională a Medicamentului și Casa Națională de Asigurări de Sănătate). 

Zece zile mai târziu, Curtea de Apel Timișoara a decis în favoarea ei, argumentând „protejarea dreptului la viaţă al reclamantei”. Ordonanța președințială admisă are caracter provizoriu, fiind o „măsură cerută să producă efecte până la soluţionarea fondului litigiului”. 

1.000 de pacienți au primit de la instanță tratamentul gratuit

Astfel, următoarele sesiuni de tratament pentru Andreea au fost compensate integral de către stat. Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Cluj și farmacia oncologică au semnat un protocol în baza căruia farmacia avea dreptul să primească rețeta prescrisă de medicul oncolog și să elibereze în mod gratuit medicamentul Keytruda. 

„Am simțit un sprijin din partea Casei Naționale de Sănătate, pentru că la finalizarea procesului, eu nu am știut că trebuie să pun în executare sentința, ei au luat legătura cu mine, mi-au trimis și formularul pe care trebuia să-l completez. Au fost de un real ajutor”, spune Andreea.

Practica de a da în judecată statul român pentru a avea acces la tratament compensat nu este una nouă. Mii de români au apelat la instanță pentru o șansă la viață. Peste 600 de procese, începând cu anul 2013, spune Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer: „95% din procese se câștigă prin ordonanță președințială”. 

În 2023, peste o mie de pacienți din România au primit tratamentele necesare pentru cancer pe cheltuiala statului, prin ordonanțe judecătorești, potrivit oncologului Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie de la Ministerul Sănătății, citat de Investigate Europe, care a coordonat investigația.

România nu dispune de resurse pentru a plăti medicamente noi și statul a refuzat să dubleze bugetul pentru medicamente, a mai spus Schenker. „Dar nimeni nu spune câți oameni au murit care n-au avut acces la medicamentele inovatoare și nici alternative terapeutice”, punctează Irimia. 

Aprobarea din 2023 pe lista de compensate nu a devenit nici astăzi efectivă 

Dacă Andreea ar fi locuit într-una dintre cele 15 țări europene care acoperă costul, ar fi avut acces la tratamentul cu Keytruda fără să plătească 15.000 de euro și fără un proces cu statul român. 

Deși medicamentul a fost aprobat în iulie 2023 de Agenția Națională a Medicamentului pentru includere condiționată pe Lista de medicamente compensate, nici până astăzi acest lucru nu s-a întâmplat, întrucât nu a fost încheiat contractul cost-volum dintre deținătorul autorizației de punere pe piață și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). 

„În momentul acesta sunt probleme legate de fondurile alocate pentru contractele cost-volum. Pentru că nu au fonduri (pentru CNAS) decât să își susțină contractele deja existente. Nu pot să negocieze alte contracte. Sau cel puțin asta era situația acum o lună jumătate, două. Un blocaj financiar”, explică o sursă din interiorul Ministerului Sănătății. 

Pacienții care suferă de alte boli decât cele care se regăsesc în rezumatul caracteristicilor produsului (RCP) autorizat de ANM nu au altă opțiune de a accesa tratamentul inovator decât prin cumpărarea lui din finanțare proprie sau mergând în instanță. În cazul Keytruda, preţul este de 8.328,56 lei – 13.225,93 lei/flacon, în funcţie de concentraţie.

Ce speră Andreea

Pentru Andreea, tratamentul cu Keytruda a fost vital. „Acum sunt în remisie, am un răspuns patologic complet, nu mai am cancer în corp”. A aflat vestea la jumătatea lunii mai 2024. „Dar eu am fost norocoasă”, spune ea, în ciuda diagnosticului care i-a amenințat viața. Se simte datoare medicilor, rudelor și prietenilor care au ajutat-o să navigheze prin procedurile medicale, să nu aștepte luni de zile pentru rezultatele biopsiei sau alte investigații medicale. Să supraviețuiască. 

Andreea Crăciun își dorește ca medicamentul Keytruda să fie inclus pe Lista celor compensate și ca autoritățile să reglementeze și cadrul de rambursare pentru medicamentele off-label.  

Dar Keytruda este un medicament la care poate exista acces, fie el și prin instanță. Multe alte medicamente din cele inovative nu ajung la pacienții români. De ce? Aici începe investigația SNOOP pe care o puteți citi aici.

RECTIFICARE: Într-o versiune anterioară a acestui articol se scria că medicamentul pembrolizumab (Keytruda) a fost prescris off-label. În realitate, el a fost aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA), dar nu a fost inclus în Lista de compensate în România. Ne cerem scuze pentru eroare.