Ion Calancea, intre Madrigal si swing

Cand am intrat in vorba cu Ion Calancea despre una, despre alta, mai ales despre muzica, nu stiam ca am in fata un ultim mohican, pe taramul german, al renumitului cor Madrigal. Acum cateva decenii, Madrigalul starnise pe mapamond marea valva a „vocilor cristaline” romanesti si era considerat cel mai bun ansamblu vocal al Europei.

Azi, de un renume asemanator cu al corului lui Marin Constantin, se bucura pe mapamond „privighetoarea” Angela Gheorghiu sau dirijorul Ion Marin, nume de muzicieni pentru care nu mai e nicaieri in lume nevoie de recomandare.

Flori si viori

„Om al florilor”, inginerul horticol Calancea si-a completat pasiunea pentru frumos cu muzica vocala si instrumentala pe care o slujeste de o viata.

La vremurile de aur ale Madrigalului, el se gandeste cu nostalgie: „In anul 1963, cand Marin Constantin a creat Corul Madrigal, cine s-ar fi gandit ca acesta va ajunge sa fie considerat de renumitul dirijor Leopold Stokovski, absoluta perfectiune?” Profesorul-dirijor de la Consevatorul „Ciprian Porumbescu”, Marin Constantin, alegea vocile dupa criteriul non-vibrato, ceea ce dadea nota

cristalina si omogena a ansamblului coral. Axandu-se in primul rand pe creatia preclasica, in repertoriul formatiei figurau madrigale, chanson-uri, canzone, ballate, lieduri polifonice, motete si lucrari oratoriale vocal-instrumentale. Costumele renascentiste aduceau fler de epoci trecute in spectacol.

„De aceea, lumea nu venea numai sa ne auda, ci si, neaparat, sa ne vada”, precizeaza Calancea despre afluenta de spectatori straini la spectacolele Madrigalului in Europa.

Dar Ion Calancea n-a cantat doar cu Madrigalul. Talentul fiindu-i remarcat de la varste fragede, el a fost selectionat pentru Corul de Copii al Ansamblului CCS (Consiliul Central al Sindicatelor), dirijat de Nica Valeria Chirita si in Corul de Copii al Radioteleviziunii Romane, dirijor Ion Vanica.

Mai tarziu, timbrul sau cald de bariton a fost inclus in Corul Preludiu, al dirijorului Voicu Enachescu. In vizita la Stuttgart in anul 2000, acesta ii aduce aminte prietenului sau Nelu Calancea ca „muzica este un fel de a iubi, definitiv”, daruindu-i si „Dialoguri despre Preludiu”, o carte-amintire a tineretii lor

de artisti. De la Festivalul Mondial al Tineretului si Studentilor de la Helsinki din 1960, tinerelul (pe atunci) Calancea a ramas cu „cea mai grozava senzatie, aceea din timpul defilarii oficiale si cea de a canta live pe stadion, pentru un tineret frenetic, international”.

In sunet de orga si cha-cha-cha

Multi dintre artisti, mai ales cei vocali, odata veniti in Germania, se rateaza. Stilul e altul, limba e alta.

Calancea insa a perseverat in a-si cultiva si completa talentul cu noi valente, acompaniament personal de percutie, si-a creat deschideri in randul formatiilor si orchestrelor germane.

Cu maini agile si in tehnica acordarii si constructiei de instrumente muzicale, el a „predat la timp si in conditii de buna calitate” partea sa din proiectul noii orgi a bisericii evanghelice din Altensteigdorf, proiect coordonat de costructorul de orgi Kurt Fischer din Beilstein. Noua orga bisericeasca a fost inaugurata in 1977;

de 30 de ani sunetul ei poarta, in seara de Craciun, si o amprenta de colinda romaneasca, pe care muzicianul roman a strecurat-o definitiv printre tuburile Marii Orgi din satul german.

Cu orchestrele de dans dirijate de Günther Fischer si Silver Swing Big-Band a lui Ditmar Slama, Calancea a intrat in traditia muzicii de dans internationale. Cu dirijorul Kurt Bühner, el are deja ani buni de colaborare.

Muzica vioaie, antrenanta, in stilul renumitelor orchestre de dans si jazz, cu titluri din repertoriul german si international a orchestrei Kurt Bühner e nelipsita de la reuniuni dansante din zona Stuttgart, Böblingen, Schorndorf. Ea constituie cadrul muzical si la concursuri de dans-perechi, amatori si profesionisti, cum ar fi Tanzschule Bode.

Samba, rumba, cha-cha-cha, tango, vals sau swing american, sunt ritmuri care fac parte din repertoriul orchestrei, in care romanul nostru din Schorndorf

e stalp de baza. In concerte cu Bühner, Ion Calancea a cantat in mari sali de spectacole ale zonei Stuttgart: Liederhalle (Stuttgart), Schwabenlandhalle (Fellbach), Künkelinhalle (Schorndorf), Forum (Ludwigsburg).

La „Balul de Toamna” din 19 noiembrie 2005 de la Schorndorf-Haubersbronn, melodiile interpretate de Calancea cu orchestra Bühner au ridicat nemtii in picioare, si la dans, si la aplauze. Tineri, batrani,

mai toti cu scoala de dans-perechi la activ, au umplut ringul din fata scenei, cu fete radiind de placerea antrenului si a etalarii pasilor mult exersati. La noi, la romani, se danseaza mai mult dupa instinct sau, la dansurile clasice de perechi, dupa vioiciunea si maiestria partenerului, care poate a ruginit si el un pic.

Nemtii insa, dupa cu remarca prietena lui Calancea, singura romanca din sala de la Haubersbronn, „sunt civilizati si la dans, ia uite-i ce ordonat se misca”. Atat de ordonat, ca la initiativa de „acord live” cu orchestra, trupa de swing american a ramas cu pasii in aer…caci nu erau la fix numarati.

Dar „si astfel de intamplari hazlii fac parte din farmecul spectacolelor”, ne spune Calancea, „perfect evolueaza doar perechile profesioniste, iar cei de asta-seara fac parte dintre premiati”.

Printre romanii din Germania si la TVRi

Desi integrat atat de bine in peisajul muzical de antren german, fostul madrigalez e mereu prezent si intre romani. Nelipsit la reuniunile dansante din zona Stuttgart, el a cantat la balurile si cenaclurile Asociatiei Agero din Stuttgart si la seara de teatru si voie-buna a Forumului Germano-Roman Gerrum, din 2 decembrie 2005.

In program cu familia Cranganu, Catalin Arabu si Minodora, Ion Calancea a sustinut programul de revelion 2003 al impresarului Rätscher, la Bietigheim-Bissingen. Revelionul 2002 l-a prins la Nürnberg-Süd, in Sportgaststätte SV 1873, unde, alaturi de formatia A2 „a trecut” publicul in Noul An, cand lin, cand indracit, pe valuri de vals, tangou, hore si sirbe.

Tot „la Molnar”, in Bissingen (iunie 2005), sub bagheta lui Josefini, a Anastasiei Lazariuc si a Impresariatului artistic Simona Schlesak, Calancea a dovedit inca o data ca romanii care se distreaza nu se pot lipsi de muzica lui. De revelionul 2006, il puteti auzi din nou cu orchestra Kurt Bühner, in Stadthalle Nürtingen.

Iar apoi, probabil ca va fi din nou cu tricolorii, la standul de turism CMT din Stuttgart, la sfarsitul lunii ianuarie. Caci, de cativa ani, inaugurandu-se traditia asezonarii standurilor turistice romanesti de la Stuttgart si München cu muzica si antren, Calancea si-a facut un tel din a contribui si astfel la faima buna a Romaniei peste hotare.

De Pasti in 2004, doua familii de romani au castigat la un concurs pentru diaspora organizat de TVRi, o saptamana in tara, in judetul Sibiu. Alaturi de familiile Mingita-Beckouche si Negoescu, Ion Calancea a fost si el erou al „expeditiei sibiene”, filmata pas cu pas de o echipa a TVRi.

Dupa Bilea, Tilisca, Valea Larga, Muzeul ASTRA, Complexul Expo Bazna si Muzeul Bruckenthal din Sibiu, diasporenii au fost invitati in studiourile TVR, pentru a relata „cat de regeste au fost primiti peste tot”.

Impresiilor la superlativ, ale musafirilor din Germania si Franta, li s-a adaugat, la solicitarea TVR, momentul muzical live in studiou al lui Calancea, care alaturi de Marina Scupra, a acordat global sufletele spectatorilor romani din strainatate, cu slagarul „Doua viori”.

Deci, umbla peste tot unde e dorit. Nu-l puteti confunda. E un tip vesel, cu barbison usor grizonat, care canta de-nmoaie si inimi de romani, si „suruburile nemtesti”. Caci nu degeaba a trecut prin Corul Madrigal.