Istorici versus juriști. Cine are dreptate în disputa publică pe tema contestării legii anti-extremism de către Nicușor Dan?

Mai mulți istorici și jurnaliști au catalogat drept „o greșeală” decizia lui Nicușor Dan de a contesta la Curtea Constituțională legea care înăsprește pedepsele pentru extremism, fascism, legionarism, mai ales după ce CCR i-a respins sesizarea. Pe de altă parte, organizația APADOR-CH spune că legea are într-adevăr „probleme grave”, iar unii profesori de drept susțin că decizia CCR este una „oportunistă și periculoasă”. Credeți că este o „greșeală” ce a făcut președintele, care se opune în continuare adoptării legii și a retrimis-o în Parlament? Vă puteți exprima opinia în newsletter-ul „Rațiunea, înapoi!”, realizat de jurnalistul Gabriel Bejan, dacă vă abonați aici:

După ce Curtea Constituțională i-a respins sesizarea referitoare la legea inițiată de deputatul Silviu Vexler, președintele merge mai departe și retrimite acum actul normativ în Parlament, pentru a fi reexaminat. În esență, obiecțiile președintelui se referă la „lipsa de claritate a legii în definirea noțiunii de legionar sau fascist care ar lăsa loc de interpretări arbitrare ce pot duce la abuzuri”.

Curtea Constituțională spune însă că obiecțiile președintelui sunt neîntemeiate pentru că „ideologia nazistă, fascistă și legionarismul sunt concepte istorice și politice care nu pot fi relativizate prin definiții juridice de drept pozitiv întrucât ele reflectă realități sociale istorice care au fundamentat reale regimuri politice criminale”.

Pe de altă parte însă, organizația de apărare a drepturilor omului APADOR-CH susține că legea are „probleme grave de claritate și previzibilitate”.

„Riscul unor definitii ambigue este crearea posibilității unor abuzuri de interpretare, în urma cărora criticile aduse puterii sau criticile aduse anumitor politici publice ar putea fi interpretate ca manifestări extremiste, deci sancționabile penal, cu închisoarea”, spune APADOR – CH. 

Și alți profesioniști în drept i-au dat dreptate lui Nicușor Dan. Profesorul Radu Rizoiu de la Facultatea de Drept a Universității București a explicat pentru ediția trecută a newsletter-ului „Rațiunea, înapoi!” că „pedepsirea unei persoane nu se poate face decât prin ipoteze clar delimitate”.

Un alt critic al formei actuale a legii a fost profesorul de drept constituțional Bogdan Iancu, care a declarat pentru Adevărul că „e preferabil ca aceste tipuri de ambiguități să fie întâi elucidate de istorici și dezbătute public, abia apoi, eventual, instrumentate de procurori”. 

Mulți istorici au însă o opinie contrară. Emanuel Grec, doctorant în istorie est-europeană și studii ale Holocaustului la Universitatea din Heidelberg, Germania, spune că nu poți defini termeni precum „legionar” în mod rigid, pentru că sunt concepte istorice și evolutive. Dacă ai încerca să faci o definiție clară a termenului „legionar”, ar trebui să iei în calcul întreaga istorie a antisemitismului și Holocaustului. Or, legile trebuie să fie principiale și generale, nu tratate de istorie”, consideră istoricul.

Pentru că dezbaterea este foarte importantă în societate, mai ales pe subiecte sensibile, vrem să aflăm și care este poziția dumneavoastră. 

Vă invităm să vă exprimați în cadrul sondajului pe care-l veți găsi în ediția de marți, 22 iulie, a newsletter-ului „Rațiunea, înapoi”. Pentru a-l primi pe mail trebuie să vă abonați aici: