„Discursul politic poate include termeni care șochează, ofensează sau deranjează” / Fostă judecătoare CEDO, reacție după acuzațiile CSM împotriva Oanei Gheorghiu
„Exprimarea politică poate include termeni care șochează, ofensează sau deranjează”, a scris luni seară Iulia Motoc, judecătoare la Curtea Penală Internațională, într-o postare în care a explicat principiile CEDO privind libertatea de exprimare a politicienilor. Postarea vine după ce CSM a acuzat-o pe vicepremierul Oana Gheorghiu că a comis un „atac” la adresa puterii judecătorești.
„Pentru că am fost judecător CEDO aproape zece ani, am datoria să clarific anumite aspecte legate de libertatea de expresie a politicienilor, având în vedere că toate cazurile pot ajunge potențial la CEDO”, a scris Iulia Motoc într-o postare pe Facebook.
Potrivit judecătoarei, „jurisprudența constantă a Curții statuează că discursul politic constituie fundamentul unei societăți democratice”, iar marja criticii acceptabile este mult mai largă în cazul politicienilor decât în cazul cetățenilor privați.
„Marja largă a criticii acceptabile: Politicienii, prin natura funcției lor publice, acceptă implicit să fie supuși unui nivel superior de scrutin și critică. Limitele criticii acceptabile sunt considerabil mai extinse în cazul figurilor publice decât în cazul cetățenilor privați”, a scris Motoc, adăugând că exprimarea politică poate include „termeni care șochează, ofensează sau deranjează”.
„Un limbaj hiperbolic, polemic sau satiric, chiar și cel perceput ca fiind exagerat sau imoderat, beneficiază de protecția articolului 10, cu condiția să nu degenereze în discurs ilicit”, a mai notat Motoc.
„Importanța dezbaterii de interes public: Protecția este maximă atunci când discursul vizează chestiuni de interes general, guvernanță, transparență sau potențiale conflicte de interese”, se mai arată în postarea citată.
Ea a precizat însă că această protecție „nu este absolută”, fiind exclus discursul instigator la ură, conform jurisprudenței CEDO în cauzele Féret și Le Pen.
„Protecția excepțională nu este absolută. Restricțiile sunt justificate atunci când discursul depășește sfera dezbaterii democratice legitime și aduce atingere valorilor fundamentale ale Convenției: Excluderea discursului instigator la ură (hate speech): Conform jurisprudenței (cazurile Féret și Le Pen), discursul care incită la ură rasială, discriminare, xenofobie nu se bucură de protecție”, a conchis Iulia Motoc.
Vicepremierul Oana Gheorghiu, reclamată de CSM la Parchet după declarațiile privind pensiile magistraților
Luni, Consiliul Superior al Magistraturii a acuzat-o pe vicepremierul Oana Gheorghiu că, prin declarațiile făcute despre pensiile magistraților, a comis un „atac la adresa puterii judecătorești”. CSM a anunțat că va sesiza organele competente „sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare”.
„Astfel de alegaţii reprezintă atacuri la adresa unei puteri constituționale, care alimentează un discurs periculos ce incită la ură şi discriminare, menit să antagonizeze societatea faţă de corpul profesional al magistraţilor”, mai notează instituția.
Într-o emisiune difuzată sâmbătă de Digi24, Oana Gheorghiu a comparat sistemul de pensii al magistraților cu „un fel de Caritas” și a afirmat că „dacă banii aceia trebuie să se ducă la ei pentru că dau sentinţe, îi iau de undeva și îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând”.
INTERVIURILE HotNews.ro