„J’accuse”: Cel mai notoriu dosar judiciar din istoria Franței cunoaște după 119 ani o nouă întorsătură

Camera inferioară a Parlamentului francez a aprobat luni promovarea retroactivă a căpitanului evreu din armata franceză, Alfred Dreyfus, la gradul de general de brigadă, la 130 de ani după ce a fost condamnat pe nedrept pentru trădare în unul dintre cele mai notorii cazuri de antisemitism din Franța, relatează AFP și France24.

Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului, a aprobat în unanimitate legea, considerată un pas simbolic în lupta împotriva antisemitismului în Franța contemporană.

Proiectul de lege a fost propus de fostul prim-ministru Gabriel Attal, actual lider al partidului centrist „Renaissance” al președintelui Emmanuel Macron.

Pentru ca promovarea să intre în vigoare, mai este necesar ca proiectul să fie aprobat de Senatul francez, camera superioară, la o dată ce urmează a fi stabilită.

Raportorul legii propuse, deputatul Charles Sitzenstuhl, a declarat că votul „va rămâne în istorie” și a făcut apel la senatori „să adopte rapid textul”.

Promovarea simbolică a lui Dreyfus, a cărui condamnare a avut loc într-un context de antisemitism virulent în armata și societatea franceză de la sfârșitul secolului al XIX-lea, survine într-un moment de alarmă crescândă privind infracțiunile motivate de ură împotriva evreilor în Franța.

„Promovarea lui Alfred Dreyfus la gradul de general de brigadă ar reprezenta un act de reparație, o recunoaștere a meritelor sale și un omagiu adus angajamentului său față de Republică”, a declarat Attal, care a fost cel mai tânăr prim-ministru din istoria Franței, cu un mandat ce a durat mai puțin de opt luni anul trecut.

„Antisemitismul care l-a lovit pe Alfred Dreyfus nu aparține trecutului”, a mai spus Attal, al cărui tată era evreu. Fostul premier a adăugat că Franța trebuie să-și reafirme „angajamentul absolut împotriva tuturor formelor de discriminare”.

Émile Zola a publicat un pamflet celebru în apărarea lui Dreyfus

Dreyfus, un căpitan de 36 de ani din regiunea Alsacia, în estul Franței, a fost acuzat în octombrie 1894 că ar fi transmis unui atașat militar german informații secrete despre un nou echipament de artilerie.

Acuzația s-a bazat pe o comparație între scrisul de mână de pe un document găsit la Paris în coșul de gunoi al germanului.

Dreyfus a fost judecat într-un context de campanie de presă virulent antisemită. Dar scriitorul Émile Zola a publicat apoi celebrul său pamflet „J’accuse” („Acuz…”), în apărarea căpitanului.

În ciuda lipsei de probe, Dreyfus a fost găsit vinovat pentru trădare, a fost condamnat la închisoare pe viață în infama colonie penitenciară de pe Insula Diavolului, în Guyana Franceză, și a fost degradat public.

Însă locotenent-colonelul Georges Picquart, șeful serviciilor de informații, a reluat ancheta în secret și a descoperit că scrisul de pe mesajul incriminator aparținea altui ofițer, Ferdinand Walsin Esterhazy.

Când Picquart a prezentat dovezile statului major al armatei franceze, el însuși a fost exclus din armată și închis timp de un an, în timp ce Esterhazy a fost achitat.

Un caz care a divizat profund Franța cu mai bine de un secol în urmă

În iunie 1899, Dreyfus a fost adus înapoi în Franța pentru un al doilea proces. Inițial a fost găsit din nou vinovat și condamnat la 10 ani de închisoare, dar a fost ulterior grațiat, deși nu și achitat de acuzații.

Abia în 1906, după numeroase răsturnări de situație, înalta curte de apel a anulat verdictul inițial și l-a exonerat pe Dreyfus.

El a fost reintegrat în armată cu gradul de maior. A servit în timpul Primului Război Mondial și a murit în 1935, la vârsta de 76 de ani.

Susținătorii proiectului de lege consideră că, dacă Dreyfus și-ar fi putut continua cariera în mod normal, ar fi ajuns în vârful ierarhiei armatei franceze.

Dosarul Dreyfus este „relevant și astăzi”

Deputatul Sitzenstuhl a mai sugerat, în timpul dezbaterii din comisia de apărare a Parlamentului – unde legea a fost aprobată cu o largă majoritate – că Dreyfus ar putea fi înmormântat în Panteon, mausoleul parizian dedicat celor mai mari eroi ai Franței.

O astfel de decizie aparține președintelui Macron, dar o sursă apropiată acestuia, care a cerut să rămână anonimă, a declarat pentru AFP că prioritatea sa „în acest moment este să dea viață valorilor dreyfusismului – o luptă care rămâne relevantă și astăzi, pentru adevăr și justiție, împotriva antisemitismului și a arbitrarului”.

Franța găzduiește cea mai mare populație evreiască din afara Israelului și Statelor Unite, precum și una dintre cele mai mari comunități musulmane din Uniunea Europeană.

Franța a înregistrat tot mai multe atacuri împotriva membrilor comunității evreiești din țară, după atacul grupării militante palestiniene Hamas asupra Israelului, pe 7 octombrie 2023, și ofensiva militară devastatoare a Israelului care a urmat în Fâșia Gaza.

Memorialul Holocaustului din Franța, trei sinagogi din Paris și un restaurant au fost vandalizate cu vopsea în cursul acestui weekend, într-un act pe care ambasada Israelului l-a denunțat drept „un atac antisemit coordonat”.