Jocurile energetice din România: miza gazelor din Marea Neagră

Importul de gaz rusesc în UE va fi interzis complet începând cu 2027. Asta nu înseamnă însă că nu va mai veni, ci că intermediarii care se vor descurca să-l aducă, în moduri mascate, vor fi mai motivați. Gazul va fi mai greu de adus, deci mai profitabil pentru intermediari. Iar România este „raiul intermediarilor”. Un avertisment de la experți.

În 2025, importurile din Rusia au reprezentat doar 12% din totalul importurilor de gaze din UE. Gazul rusesc a fost înlocuit cu cel Norvegia, Statele Unite, Algeria, Qatar, Azerbaidjan.

Cum pot fi importate gaze rusești mascate

Din 2027, importul de gaz rusesc va fi strict interzis. Dar există metode de a fi adus. Din mai multe discuții cu experții, s-au desprins trei metode: 

1. Reexportul prin intermediari

Gazul lichefiat poate fi cumpărat de un trader internațional, apoi cargoul poate fi revândut de mai multe ori pe mare, pentru a se pierde urma rușilor de la Gazprom, urmând să ajungă la un terminal european. 

2. Amestecul cu alte gaze

O altă metodă. Gazul rusesc poate fi mixat cu gazul care provine din alte surse și reetichetat în hub-uri terțe. 

3. Swap-ul comercial

O companie europeană cumpără gaz lichefiat din sursă legitimă. Să spunem qatarez sau american. Compania de origine livrează altui client, iar cumpărătorul european primește alt cargo disponibil de origine rusească. Pe contract, gazul este qatarez sau american, dar fizic poate include molecule rusești.

Cum stă România?

Competiția europeană pentru gaze

În 2027 va începe exploatarea gazelor din Marea Neagră, urmând să fie extrase miliarde de metri cubi în fiecare an de către OMV Petrom și Romgaz, fiecare în cote egale. 

Aceste cantități sunt în atenția unor țări precum Ungaria sau Austria, puternic dependente de importurile de gaze. Mai ales că importurile de gaze din Rusia de către statele UE vor fi complet interzise și țările caută variante de înlocuire.  

Pe de-o parte, dispar, teoretic, gazele rusești, pe de altă parte, apar gazele românești din Marea Neagră. Iar necesarul european de consum este departe de a fi redus. 

Acord pe 7 ani pentru gazele din Marea Neagră

Guvernul României are mai puțin de o lună la dispoziție pentru a finaliza o procedură privind un acord de cumpărare a unor cantități de gaze din Marea Neagră de către statul român, după cum se arată într-un răspuns al Administrației Naționale a Rezervelor de Stat către HotNews. 

Dacă până pe 15 iunie, statul român nu va veni cu o decizie clară, pe baza datelor de acum acele gaze vor fi exportate de OMV Petrom în Ungaria. Cererea vine de la compania maghiară de stat MVM. 

Nu este pentru prima oară când compania ungară încearcă să aibă acces la gazele din Marea Neagră. Anul trecut a vrut să cumpere compania de furnizare a gazelor E.On România, însă tranzacția a eșuat după ce nu a primit aviz din partea statului român.

Dacă România nu apelează la dreptul său de preemțiune, OMV Petrom intenționează să încheie un acord pe 7 ani cu MVM pentru o cantitate de circa 5 miliarde de metri cubi, la preț de piață, au declarat, pentru HotNews, surse guvernamentale. 

Acordul prevede o serie de beneficii pentru OMV Petrom, nu este doar o simplă tranzacție. De exemplu, acces la depozitele de gaze ale Ungariei. Însă, înțelegerea nu poate fi încheiată până când statul român nu spune clar că dorește el acele gaze, având drept de preempțiune, adică prioritate la cumpărare. 

Vrea statul român să joace strategic?

De ce acordul cade pe umerii viitorului Guvern? Deoarece „implică decizii care presupun adoptarea unor măsuri de politică energetică aplicabilă în viitor, mai exact pentru perioada 2027-2034”, potrivit Administrației Rezervelor Statului. Adică guvernul Bolojan, fiind interimar, nu are această autoritate. 

Până atunci va fi făcută o analiză pentru ca statul român să vadă cât de mare este nevoia de gazele extrase de către OMV Petrom.

Care ar fi avantajul pentru statul român dacă ar încheia el acordul cu OMV Petrom și nu ar lăsa să fie încheiată o tranzacție direct cu MVM? În primul rând, statul român ar putea juca strategic în relația cu Ungaria, având la dispoziție acele cantități de gaze. Statul român le poate vinde el mai departe în Ungaria sau poate constata că sunt necesare pentru consumul intern.  

În prezent, România consumă circa 11 miliarde metri cubi de gaze pe an. Producția este de aproximativ 9 miliarde metri cubi. Cei mai mari producători sunt Romgaz și OMV Petrom. Din momentul în care vor fi exploatate gazele din Marea Neagră, se estimează o creștere a producției de peste 70% și chiar o dublare. Estimările sunt estimări, au un grad de volatilitate. 

Pe de altă parte, va crește și consumul, odată cu punerea în funcțiune a unor noi centrale electrice pe gaze, Mintia și Iernut, dar și repornirea combinatului chimic Azomureș, dacă va fi preluat de către Romgaz.

De ce își crește statul român dependența de gaze

Este o minciună că avem resurse suficiente, crede Otilia Nuțu, analist Expert Forum. Ea se întreabă de ce în condițiile în care nu sunt suficiente gaze, politica oficială a statului român este de creștere a consumului? 

„Grecia, Bulgaria și România lobbează (din 2024 încoace) pentru schimbarea modelului de piață pentru energia electrică, pentru că, între altele, actualul model face ca „prețul energiei electrice să fie dat de gaz/LNG”. Curios și contradictoriu, dat fiind că România insistă să instaleze capacități de gaz suplimentare, în loc să ia măsura logică de a reduce ponderea gazului din producția de energie electrică și de a o crește pe cea a surselor regenerabile mai ieftine!”, scrie Otilia Nuțu pe Contributors. 

Un document oficial al transportatorului de gaze Transgaz arată că în următorii 3-4 ani, în România, se estimează o creștere a consumului de gaze naturale cu circa 10 miliarde metri cubi de gaze naturale. 

Transgaz susține că centrala electrică de la Mintia va consuma 2,5 miliarde metri cubi de gaze pe an, centralele Ișalnița și Turceni vor avea nevoie de alte 1,5 miliarde metri cubi, iar Iernut de 1 miliarde de metri cubi. De asemenea, Combinatul chimic Azomureș poate consuma 1,2 miliarde metri cubi. La acestea se adaugă consumul casnic care va crește după creșterea rețelei de gaze naturale, prin programe naționale precum Anghel Saligny.

Rolul Transgaz

Transgaz se vede în centrul mizei gazelor. „Transgaz intră într-o etapă în care infrastructura de gaze nu mai este doar o rețea tehnică internă, ci o piesă de poziționare regională”, arată compania într-un articol promovat pe nrg-ia. 

Compania condusă din 2012 de Ion Sterian vizează în același timp gazele din Marea Neagră, dar și interconectările prin Coridorul Vertical. Ion Sterian vorbește despre cât de mult va crește consumul de gaze în România și cât de necesar este Coridorul Vertical, o inițiativă din sursă americană.

Prin Coridorul Vertical ar urma să fie transportate gaze lichefiate de la terminalele grecești, prin conductele Bulgariei și României, dar și gaz azer care ajunge în Europa prin Trans Adriatic Pipeline. 

„Acesta are potențialul de a reconfigura fundamental fluxurile energetice în Europa Centrală și de Est, creând noi coridoare de transport și diversificând sursele de aprovizionare pentru întreaga regiune”, a răspuns Transgaz, zilele trecute, la întrebările HotNews legate de Coridorul Vertical.

Transgaz a amintit de un parteneriat „pentru Cooperare Transatlantică în domeniul Energiei”, desfăşurat la Atena, anul trecut în prima parte a lunii noiembrie, în cadrul căruia a semnat cu Nova Power & Gas şi compania Atlantic din Grecia un Memorandum de Înţelegere. Potrivit Transgaz, aceste companii „vor colabora în scopul diversificării surselor de aprovizionare cu gaze şi consolidării securității energetice a regiunii”.

„Semnarea acestui memorandum reprezintă un pas strategic major în consolidarea Coridorului Vertical de Gaze Naturale, o iniţiativă regională de importanță strategică, ce va întări conectivitatea și securitatea energetică în Europa Centrală şi de Est. Prin poziția sa geografică și infrastructura dezvoltată, România are un rol esenţial în acest proiect, devenind un nod regional de transport şi echilibrare energetică”, a explicat Transgaz.

Transgaz vrea finanțare americană

În timp ce Transgaz vorbește despre rolul strategic al acestui memorandum, unul dintre semnatarii acestuia, Nova Power & Gas, spune că documentul a expirat. 

„Acest document a avut o valabilitate de 3 luni, perioadă în care ar fi putut negociat și, eventual, finalizat un acord comercial. MOU-ul a expirat fără a produce efecte, prin urmare nu există niciun acord comercial încheiat în acest sens”, a arătat Nova Power & Gas, la întrebarea HotNews. 

O investigație HotNews arată că numele acestei companii a fost invocat de fostul ministru al energiei Bogdan Ivan care a încercat să convingă producătorul de gaze Romgaz să cumpere gaze naturale lichefiate care ar proveni din SUA, prin intermediari greci și români. Intermediarul român urma să fie Nova Power, companie legată de proiectul Doicești, al reactoare modulare mici (SMR) de tip NuScale, proiect criticat de Ilie Bolojan pe motiv că s-au cheltuit inutil 240 milioane euro pe studii de fezabilitate. 

Bogdan Ivan a promovat Nova Power & Gas și printr-o scrisoare către Guvern și Președinție, după cum a publicat G4media. Romgaz a refuzat tranzacția. Nu era avantajoasă din punct de vedere al prețului. 

Transgaz susține că prin „Coridorul Vertical, componentă a Coridorului Sud Nord din cadrul Inițiativei celor 3 Mări” vor fi diversificate sursele de gaze naturale în Centrul şi Estul Europei şi Balcani. 

Dar pentru asta este nevoie de finanțare americană și europeană. „Pentru facilitarea implementării investițiilor necesare în vederea asigurării nivelurilor de capacitate precum şi pentru asigurarea competitivității Coridorului Vertical, va fi nevoie de finanțare americană și în special de finanțare nerambursabilă din fonduri europene”, a transmis Transgaz către HotNews.

Ivan a vorbit despre aproape o jumătate de miliard de dolari

Fostul ministru al energiei Bogdan Ivan a declarat, cu câteva zile înainte ca PSD să se retragă de la guvernare, că a „securizat o finanțare de 495 de milioane de dolari pentru dezvoltarea rețelei de transport gaze și interconectare regională” pentru proiecte ale Transgaz, în urma vizitei unei delegații guvernamentale la Washington și New York, unde au avut loc întâlniri cu instituții financiare.

Transgaz vrea creșterea capacităților de transport al gazelor pe ruta Bulgaria – România – Ungaria, potrivit unui plan de dezvoltare. De exemplu, în relația cu Ungaria a planificat o creștere a capacității de la 2.63 miliarde metri cubi pe an la 5,32 mld mc/an, pentru transportul gazelor de pe Coridorul Vertical. Astfel, România va putea crește importurile prin Bulgaria și va putea exporta mai mult prin Ungaria.

„Gazele naturale vor fi transportate prin Grecia către alte țări prin mai multe puncte de intrare și ieșire și din diferite surse de aprovizionare (Azerbaidjan, Qatar, Algeria, Egipt, Iran etc.)”, se arată în planul Transgaz de dezvoltare.

Dar foarte multe dintre aceste intenții se bazează pe primul pas. Iar primul pas ține de  cine va cumpăra gazele de la OMV Petrom din Marea Neagră.