Sari direct la conținut

Johannis sufera de pe urma razbunarii retrocedarilor

La Inalta Curte de Casatie si Justitie, in ultimii doi ani ani, au fost inregistrate 56 de dosare in care apare numele primarului Sibiului. Majoritatea covarsitoare a acestor procese au ca obiect anularea unor decizii de retrocedare.

Cu alte cuvinte, chiriasi care au cumparat imobile retrocedabile sau vechii proprietari ai acestora s-au vazut deposedati de case si l-au actionat in instanta pe primarul Sibiului.

Pe lista neagra a retrocedarilor se afla zeci de sibieni, care acuza existenta unei asa-zise „mafii imobiliare”. Cazurile sunt asemanatoare. Un sibian obisnuit cumpara o casa, prin contract de vanzare-cumparare. Apare apoi subit fostul proprietar, din alte tari.

Dupa caz, acesta primeste o dispozitie de retrocedare, de la primarul Sibiului, sau ii actioneaza in instanta pe cei care au cumparat casa.

Procesele trec prin procedurile – mai mult sau mai putin corecte – ale Tribunalului si Judecatoriei Sibiu si ale Curtii de Apel Alba, dupa care ajung pe masa judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Numitorii comuni ai tuturor acestor povesti sunt: 1. primarul Sibiului si 2. frustrarea oamenilor de a fi dat bani pe o casa, in care s-au instalat, au amenajat-o si intabulat-o in Cartea Funciara, pentru a fi alungati din ea, peste noapte.

Primarul, ajuns din urma de dosare

Printre cei care au ajuns pana la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in ultimii doi ani, in urma retrocedarilor se numara Camelia Melita, Elena Corban, Brigite Kler, Elena Jugaru, Maria si Nicolae Cosma, Nistor Itoafa, Paul Golea, Vasile si Adelainda Ilea Maria si Cornel Roman.

Lista celor care si-au pierdut casa in ultimii doi ani, desi au cumparat-o, este insa mult mai lunga.

Din punctul lor de vedere, „personajele negative” din filmul trist al retrocedarilor sunt, pe langa primarul Sibiului, Consistoriul Evanghelic, Consiliul Judetean, avocati sau judecatori, dar si Urbana, societatea care a vandut imobilele ulterior retrocedate.

„Dansul proprietatilor”, in care s-a prins Primaria Sibiu, atinge si persoane care nu au nici o legatura cu retrocedarile. „Atunci cand s-au facut blocurile din Strand, Primaria a construit pe terenul meu, fara sa imi ceara acordul sau sa ma platesca pentru teren.

Procesul s-a incheiat, pana la urma, si urmeaza ca Primaria sa stabileasca cum ma despagubeste”, marturiseste Petre Vintila, unul din cei putini, care au reusit sa atba castig de cauza impotriva primarului de Sibiu.

Decizia Curtii Supreme 10.414, din 9 decembrie 2005, obliga Primarul Sibiului la plata a 300 RON, cheltuieli de judecata, si ii da dreptate lui Vintila.

Numarul mare de procese, in care acuzele se refera la abuzuri legate de retrocedarea unor case, a facut ca pe numele primarului de Sibiului sa fie intocmite mai multe dosare penale. Potrivit unei surse abilitate, doua dintre acestea se afla in studiul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba si vor fi solutionate, cel mai tarziu, in martie.

„Plangerea Teusan” se judeca in februarie

Dumitru Niturad, avocatul care a obtinut trimiterea in urmarire penala a trei judecatori de la Alba-Iulia, crede ca este o posibilitate reala ca DNA sa inceapa urmarirea penala impotriva Primarului Sibiului. Plangerea penala formulata de Vasile Teusan, clientul lui Niturad, se afla in stadiu de recurs.

Tribunalul Sibiu a amanat judecarea recursului, in urma cu doua saptamani, pana la mijlocul lui februarie. „Din datele pe care le-am prezentat, suntem convinsi ca recursul va fi admis. In decizia anterioara, PNA nu se pronuntase in privinta tuturor persoanelor enumerate in plangere, de aceea, credem ca recursul va fi admis.

Instanta a stabilit un nou termen pentru judecare, in februarie, din cauza neprezentarii uneia din partile implicate”, a declarat Dumitru Niturad.

Dupa cum v-a informat ZIARUL de Sibiu, cazul Teusan a fost punctul de cotitura care promite sa intoarca roata presupusei „mafii imobiliare”, care a impanzit Sibiul.

Atac pe „proprietatile” familiei

Primarul Sibiului nu se afla in procese numai pentru casele altora. Unul din cele mai celebre scandaluri iscate in jurul sau vizeaza doua imobile din centrul Sibiului – unul pe Str. General Magheru, numarul 35, si altul pe Str. Nicolae Balcescu, numarul 29.

Primul imobil nu figureaza in declaratia de avere a primarului Sibiului, ci doar cel de-al doilea, de pe Nicolae Balcescu, pe care, insa, in urma ultimelor sentinte date in Justitie, primarul risca sa il piarda.

„Tribunalul si Curtea de Apel Brasov au constatat, anul trecut, nulitatea definitiva si irevocabila a certificatului de mostenitor cu care Georgeta Lazurca, soacra primarului Sibiului, a obtinut intabularea casei de pe Nicolae Balcescu.

Speram ca situatia juridica a acestor imobile, revendicate de Ion Bastea, Carmen Johannis si Georgeta Lazurca, sa fie clarificata in urma proceselor aflate pe rol”, spune Eugen Adrian Antonescu, fiul unuia dintre cei care au cumparat, ca fosti chiriasi, imobilul de pe strada Nicolae Balcescu, ce a ajuns, ulterior, a ajuns in proprietatea familiei primarului.

Bani de dat inapoi

Unul din cele mai interesante episoade din acest scandal este cel referitor la imobilul de pe strada Nicolae Balcescu. Dupa ce cladirea a revenit lui Ion Bastea, acesta a vandut jumatate din imobil primarului Sibiului. Primarul, la randul sau, l-a inchiriat filialei unei banci, pe o durata de trei ani, pentru suma de 60.000 de dolari.

In conditiile in care Ion Bastea si familia primarului pierd in proces respectivul imobil, nimeni nu stie ce se va intampla cu sumele incasate de primarul, drept chirie.

Deocamdata, fostii chiriasi de pe Balcescu, locuiesc acolo fara a plati nimic, desi casa nu mai este trecuta pe numele lor, ci pe numele lui Ion Bastea si a familiei primarului.

„Dupa ce noua ni s-a anulat contractul de vanzare-cumparare, prin care eram considerati proprietari asupra acestui imobil, am fost chemati de catre un executor judecatoresc, pentru a incheia un contract de inchiriere cu noii proprietari.

Cand ni s-au prezentat, insa, contractele de inchiriere, am vazut ca in extrasele de Carte Funciara figurau ca proprietari sotii Ghinea, decedati. Am refuzat sa semnam contractele de inchiriere si, de atunci, nu am mai fost solicitati in nici un fel”, adauga Eugen Antonescu.

Toate familiile din imobilul de pe strada Nicolae Balcescu locuiesc aici fara sa plateasca nici un fel de chirie. Dar nici proprietari nu sunt. Procesele sunt pe rol.

Acarul Paun

In afacerea imobilelor intrate in proprietatea familiei primarului Sibiului, printre principalii vinovati se pare ca va fi gasit secretarul Primariei din Porumbacu de Jos, Liviu Munteanu.

Impotriva acestuia a fost depusa plangere penala de catre aproape toti cei care au cumparat apartamente in imobilele de pe General Magheru si Nicolae Balcescu. Liviu Munteanu este cel care a validat calitatea de mostenitoare a celor doua imobile a Georgetei Lazurca, soacra primarului de Sibiu.

In ultima zi lucratoare a saptamanii trecute, a avut loc o noua infatisare in respectivul proces. Liviu Munteanu nu s-a prezentat.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro