Judecătorii amână din nou decizia privind solicitarea Elenei Udrea de suspendare a pedepsei cu închisoarea / Ce motive invocă pentru a nu fi audiată prin videoconferință

Un nou termen în procesul de la instanța supremă în care se judecă recursul în casație formulat de Elena Udrea împotriva condamnării din dosarul „Gala Bute”, dar și solicitările acesteia de suspendare a pedepsei a avut loc luni, dar și de acestă dată magistrații au dispus o amânare.

Instanța a amânat judecarea cauzei pe motiv că nu sunt îndeplinite procedurile de citare a Elenei Udrea. Următorul termen a fost stabilit pentru 20 iunie.

Veronel Rădulescu, avocatul Elenei Udrea, susține că aceasta nu poate fi audiată prin videoconferință pentru că în închisoarea din Blagoevgrad, unde este închisă, nu există un astfel de sistem și ar trebui transferată la un alt penitenciar.

Odată cu recursul în casație, pe rolul aceleiași instanțe există și două solicitări formulate de Udrea pentru suspendarea executării pedepsei cu închisoarea.

În acest proces, Udrea este apărată de trei avocați.

În octombrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în principiu recursul în casație formulat de Elena Udrea și Rudel Obreja în dosarul Gala Bute, dosarul ajungând la un complet de 5 judecători și fiind suspendat în perioada pandemiei.

Admiterea acestei căi extraordinare de atac – recursul în casație – ar însemna fie achitarea Elenei Udrea, fie rejudecarea procesului.

Elena Udrea a recurs la căile extraordinare de atac invocând decizia Curții Constituționale care declara nelegală constituirea completurilor de 3 și de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Elena Udrea susține că este arestată ilegal

Elena Udrea a susținut, într-un mesaj postat duminică pe Facebook, că este arestată ilegal „ca urmare a unei halucinante decizii a ICCJ”.

• „Sunt 46 de zile de când sunt arestată ilegal, ca urmare a unei halucinante decizii a ICCJ, prin care mi s-a respins contestaţia în anulare doar MIE dintre toate dosarele similare (Şova, Pop, Niţă, Valcov, Bica, etc), şi mi s-a refuzat doar mie dreptul de a fi rejudecată legal în dosarul Gala Bute.
• Din motive inexplicabile juridic, 4 din 5 judecători au decis în cazul meu să încalce decizia CCR, care stă la baza tuturor acestor contestaţii, şi să se contrazică cu ceea ce ei înşişi au spus în celelalte cazuri, care toate sunt acum în rejudecare, iar cei implicaţi sunt toţi evident în libertate”, a scris duminică pe Facebook Elena Udrea.

Ea susţine că, și dacă judecătorii „ar vrea să îşi justifice schimbarea de macaz prin aplicarea deciziei CJUE din 21.12.2021, tot nu ar putea deoarece aceasta prevede că judecătorii pot să nu ţină cont de deciziile CCR, dacă „există un risc sistemic de impunitate ( nepedepsire) prin prescripţie”.

Udrea prezintă o listă de motive pentru care consideră că a fost condamnată ilegal la fond:

• „a) completul de 3 judecători era nespecializat.
• b) din complet a făcut parte Florentina Dragomir, care NU îndeplinea condiţiile legale pentru a fi judecător, sigur… în România nu contează dacă un judecător nu a depus jurământul de credinţă, în schimb în Grecia şi Italia hotărârile date de F. Dragomir au fost considerate ilegale, iar cei din Bulgaria au cerut detalii despre această judecătoare la termenul trecut din Sofia.
• c) am fost condamnată în apel de un complet de 5 judecători nelegal constituit. CCR a constatat prin decizia 685/2018 că cel puţin unul dintre judecători, Preşedintele Completului, a fost numit cu încălcarea gravă a legii, adică pus cu mâna şi nu tras aleatoriu la sorţi. Cum acesta era şi Preşedintele Secţiei Penale, adică şeful celorlalţi 4, este evident că ceea ce decidea el, aşa rămânea, iar el “zicea” ce era scris în plicurile galbene care ajungeau la Înalta Curte.
• d) mi s-a respins în mod halucinant contestaţia în anulare, luându-mi-se dreptul de a fi rejudecată legal. Nu există niciun text referitor la speţa mea, din legi speciale, din codul penal, codul de procedura penală, decizii CCR, decizii CJUE, CEDO, care să nu fi fost încălcate”.

Udrea a reușit să obțină o nouă amânare și în procesul de la Sofia privind aducerea sa în țară

În 18 mai, Elena Udrea a fost dusă pentru a treia oară în fața Curții de Apel de la Sofia, care trebuie să decidă dacă aceasta va fi adusă în țară pentru a executa pedeapsa definitivă de șase ani de închisoare în dosarul „Gala Bute”, dispusă de instanța supremă în 7 aprilie. Instanța a dispus însă o nouă amânare.

„Aproape nicio țară din Europa nu mai trimite condamnații înapoi în România din cauza condițiilor din închisori”, a spus Elena Udrea la ieșirea din sala de judecată, conform imaginilor difuzate de Digi 24.

Conform reprezentanţilor Curţii de Apel de la Sofia, avocaţii Elenei Udrea au depus mai multe documente şi plângeri în care susțin că Elena Udrea nu ar trebui extrădată pe motiv că în România i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. Avocaţii au mai invocat că unul dintre judecătorii români care au dispus decizia în dosarul ei nu depusese jurământul în calitate de magistrat. Avocații au mai susținut că autorităţile române ar face presiuni pentru extrădarea Elenei Udrea, iar între timp aceasta ar fi primit „o serie de ameninţări”.

În 20 aprilie, Tribunalul din Blagoevgrad a decis că fostul ministru va fi extrădat în România, însă decizia nu a fost definitivă și a fost atacată de către Elena Udrea la Curtea de Apel de la Sofia.

A fugit din țară cu câteva ore înaintea sentinței definitive

Elena Udrea a fugit din România în 7 aprilie, cu câteva ore înainte ca instanța supremă să pronunțe soluția definitivă de condamnare în dosarul Gala Bute.

Elena Udrea a fost reţinută în apropierea punctului de frontieră Kulata, la graniţa Bulgariei cu Grecia, în urma unei solicitări urgente a Poliţiei Române de a opri un vehicul care intrase în Bulgaria. La cererea autorităţilor române, aceasta a fost reţinută pentru 24 de ore pentru a o împiedica să părăsească ţara sau să fugă, ulterior fiind arestată preventiv.

Poliţia bulgară a fost informată că Udrea a comis infracţiuni în timpul mandatului său de ministru, între 2009 şi 2012, obţinând mită de peste 12 milioane de lei româneşti şi 1,1 milioane de euro de la mai multe companii.

Toată procedura se derulează de către Parchetul Tribunalului București și de Interpol.

Ce condamnări a dispus instanța în dosarul Gala Bute

Fostul ministru al Turismului a fost condamnată, în iunie 2018, la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute. La momentul pronunțării deciziei definitive, Udrea se afla în Costa Rica.

Ea părăsise România la începutul lui 2018 și a cerut azil în Costa Rica. În octombrie 2018, a fost reținută de Interpol în Costa Rica și apoi încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă.

Elena Udrea a revenit în România în 8 iulie 2019, la aproape un an și jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Ea și-a anunțat atunci revenirea în țară pe Facebook, spunând că a renunțat de bunăvoie la statutul de refugiat în Costa Rica, pentru că vrea să își crească fetița acasă.

Pedepsele definitive în dosarul Gala Bute pronunțate de instanța supremă în iunie 2018 și menținute prin decizia din 7 aprilie:

• Elena Udrea – şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu
• Tudor Breazu, administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea – trei ani de închisoare cu executare
• Ştefan Lungu, fost consilier al Elenei Udrea – un an şi şase luni cu suspendare
• Gheorghe Nastasia, fost secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – patru ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere
• Ana Maria Topoliceanu, fost director al Companiei Naţionale de Investiţii – trei ani de închisoare cu suspendare
• Dragoş Marius Botoroagă, administratorul unei firme – doi ani şi şase luni cu suspendare
• Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

De asemenea, completul de cinci judecători a menţinut şi decizia instanţei de fond pe latură civilă.

Astfel, Elena Udrea trebuie să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Instanţa a mai dispus ca Rudel Obreja să plătească în solidar cu partea responsabilă civilmente, SC Euro Box Promotion SRL (fostă SC Europlus Computers SRL), către Ministerul Finanţelor, prin ANAF, suma de 737.507 lei cu titlu de despăgubiri civile. Totodată, i se confiscă suma de 3.000.000 lei.

Condamnările în prima instanță fuseseră pronunțate în martie 2017, Udrea primind 6 ani de închisoare.