KD deschide supermarketuri de fonduri

Grupul KD pregateste o retea de centre prin care sa fie vandute si fondurile altor SAI–uri, potrivit unui concept care a fost implementat cu succes in Slovenia.

Interesul in crestere al publicului pentru fondurile deschise in contextul scaderii dobanzilor a determinat intrarea pe piata serviciilor de administrare a tuturor bancilor importante. Acestea se arata insa tot mai putin dispuse sa vanda titluri la fonduri din afara familiei.

In aceste conditii societatile de administrare independente sunt preocupate sa–si asigure accesul la o retea de distributie activa, conditie esentiala pentru ca fondurile lor sa aiba o audienta rezonabila, pe o piata din ce in ce mai concurentiala.

Cum arata reteta slovena

In acest context, initiativa grupului sloven KD de a construi o retea de puncte financiare care sa fie utilizata si de alte societati de administrare a investitiilor (SAI) este privita cu interes in industrie.

„Punctul financiar este un concept introdus cu succes in Slovenia ce a fost extins treptat in toate tarile in care KD isi desfasoara activitatea, serviciul de baza fiind distributia de titluri de participare”, ne–a declarat Cosmin Paunescu, director general adjunct la KD Investments Romania.

Compania slovena opereaza deja in 18 astfel de puncte financiare in Slovenia, sase in Croatia, iar pana la sfarsitul anului intentioneaza sa dispuna si in Romania de patru astfel de centre. Fapt foarte interesant, in Slovenia prin reteaua KD se distribuie fondurile altor patru societati de administrare locale.

In plus, infrastructura KD mai este utilizata de societatile de administrare care fac parte din grupurile HVB Group si Raiffeisen. „Asiguram un tratament egal tuturor fondurilor distribuite, angajatii fiind obligati sa nu recomande un fond in detrimentul altuia, inclusiv al KD. De asemenea mijloacele de prezentare si de publicitate sunt similare pentru fiecare fond.

Pintr–o astfel de abordare, punctul financiar a devenit un autentic supermarket de fonduri mutuale, orice sloven avand acces la majoritatea fondurilor din piata, iar acest lucru vrem sa il implementam si in Romania”, a explicat Cosmin Paunescu.

Avantajul unei retele de puncte de distributie consta in principal in personalul specializat in a oferi informatii despre fondurile mutuale disponibile, astfel incat potentialii clienti sa faca selectia in cunostinta de cauza. Treptat in constiinta publicului s–a consolidat perceptia ca in aceste locatii pot fi achizitionate exclusiv fonduri mutuale.

Desigur, in contextul celor prezentate, foarte multi vor fi curiosi sa afle care sunt rezultatele retelei KD in Slovenia astfel incat initiativa acestei firme sa nu para un simplu exercitiu de imagine. Astfel, in 2005, valoarea subscrierilor in fondurile KD a fost de 98 milioane euro, 80% din aceasta suma fiind atrasa prin punctele financiare.

Audienta punctelor financiare este in crestere, spre exemplu in 2003 numai 40% din valoarea totala a subscrierilor de 22,6 milioane euro fiind „generata” de centrele proprii. Restul sumelor au „sosit” prin bancile comerciale, grupul sloven utilizand si varianta clasica de distributie.

De altfel si in Romania fondurile KD sunt distribuite si prin Banca Carpatica si societatile de servicii de investitii financiare Alpha Finance si European Securities.

Pana in prezent nici fondurile „afiliate” bancilor nu au beneficiat de pe urma vastelor retele de distributie, in acest sens fiind suficient sa observam evolutia numarului de investitori ai unor fonduri precum Simfonia 1 sau BCR Clasic. Situatia insa pare sa se schimbe radical incepand din acest an.

Bancile doresc sa ofere clientilor alternative de economisire cu potential de castig mai ridicat decat depozitul bancar clasic si in acest scop si–au sporit eforturile in vederea pregatirii angajatilor care interactioneaza cu clientela.

SAI–urile sunt interesate

Societatile de administrare autohtone neafiliate unui grup bancar iau serios in calcul sa dea curs ofertei KD, in prezent multe SAI–uri fiind in negocieri cu grupul sloven in privinta conditiilor financiare ale colaborarii. Globinvest pare cea mai interesata de noua varianta de distributie.

„Prezenta in centre financiare specializate de unde micii investitori pot sa achizitioneze fonduri mutuale, reprezinta o solutie de diversificare a distributiei pe care o luam in calcul in conditiile in care bancile comerciale reprezinta canale pasive pentru vanzarea de titluri”, ne–a declarat Walter Blaj, director executiv al Globinvest.

De altfel, majoritatea administratorilor sunt de acord ca pana in prezent sucursalele si agentiile bancilor comerciale au reprezentat simple locatii prin intermediul carora investitorii au putut sa faca operatiuni de cumparare si rascumparare de titluri, fara a juca practic vreun rol activ in atragerea de clienti.

Dragos Simion, consultant in cadrul CA IB Asset Management, societate care a absorbit anul trecut Quadrant Asset Management, spune ca nu crede ca in urmatorii trei–patru ani vor fi banci care sa faca distributie activa pentru fonduri din afara grupului.

„De altfel, motivul principal pentru care Quadrant a fuzionat cu CA IB a constat in faptul ca nu am reusit sa legam un parteneriat cu o banca in privinta distributiei. Este nevoie de parteneri puternici pentru ca fondurile sa–si asigure o baza solida de clienti de retail”, explica Dragos Simion, fost presedinte si actionar majoritar al Quadrant Asset Management.

Si CA IB Asset Management este foarte probabil sa utilizeze viitoarea retea de puncte financiare, mai ales in conditiile in care actionarul sau majoritar Capital Invest, membru al grupului HVB, are un parteneriat cu KD in Slovenia. Aceasta chiar daca fondurile CA IB vor fi distribuite prin Banca Tiriac si HVB Bank.

„Este o structura alternativa de distributie si nu este cazul sa utilizam doar ghiseele bancare pentru a ajunge la investitori”, a afirmat Simion. De asemenea si reprezentantii Target Asset Management si Certinvest au confirmat ca analizeaza propunerea KD, urmand ca partile sa se inteleaga in privinta detaliilor financiare ale parteneriatului.

In schimbul accesului la punctele sale financiare KD va percepe pentru fondurile celorlalte SAI–uri un comision de subscriere sau un procent din comisionul de administrare aferent sumelor subscrise prin reteaua KD. De asemenea este posibil sa se opteze si pentru o combinatie intre cele doua variante de retribuire.

Politica KD in Slovenia este de a percepe comisioane care variaza de la 1–2% pentru fondurile monetare, pana la 3–3,5% in cazul fondurilor pe actiuni.

Pana in prezent doar Fondul pentru Comert Exterior a avut comision de subscriere, pe piata romaneasca nefiind o practica impunerea unor costuri pentru investitori la intrarea intr–un fond. Conform noii legislatii adoptate anul trecut, sumele obtinute din comisioanele de subscriere nu mai reprezinta venituri pentru fond, ci pentru societatea de administrare.

Acest lucru permite SAI–urilor sa sustina direct activitatea de distributie si este de asteptat ca tot mai multe fonduri sa fie vandute cu comisioane de subscriere in functie de retelele de distributie prin care vor fi disponibile. Desi acest lucru nu pare a fi o veste buna pentru investitori, in realitate este o practica normala pe pietele dezvoltate.

Efectul pozitiv ar putea consta in cresterea maturitatii investitiei in fonduri, cu rezultate benefice in ceea ce priveste cresterea activelor nete.

Primul proiect al supermarketurilor de fonduri trebuie privit si prin prisma cresterii sensibile a ofertei de organisme de plasament colectiv cu diferite politici de risc si a nevoii firesti a investitorilor de a afla informatii despre fonduri dintr–un singur loc.

Mai ales daca avem in vedere faptul ca dupa aderarea la Uniunea Europeana pe piata romaneasca vor putea fi vandute fara restrictii fonduri din statele membre. Si atunci o infrastructura precum cea pregatita de KD nu va fi cu siguranta ocolita nici de marii operatori ce vor dori sa intre pe piata romaneasca.

Mihai Caruntu