Kievul cauta noi argumente, in timp ce Bucurestiul 'se tine de glume'

Romania si Ucraina se intalnesc, vineri, pentru ultima runda de pledoarii sustinute in fata judecatorilor Curtii Internationale de Justitie, in procesul de delimitare al spatiului maritim in Marea Neagra. Intre timp, tensiunile cresc la Haga, dupa ce joi, Ucraina a criticat Romania pe motiv ca reprezentantii tarii noastre „se tin de glume” in loc sa vina cu argumente clare si ignora afirmatiile ucrainene referitoare la erorile din abordarea romaneasca privind trasarea liniei de demarcare.

Informatia pe scurt:

• Volodimir Vasilenko a declarat ca Bucurestiul a incercat sa combata argumentele aduse de Kiev in favoarea pozitiei sale „cu glume amuzante”, insa nu a reusit decat sa arate ca Romania nu are un raspuns concret la argumentele ucrainene. El a precizat ca tara noastra „nu ar trebui recompensata pentru faptul ca la semnarea acordlui din 1949, cu URSS, a fost de partea agresorului si a comis crime de razboi de pe teritoriul ucrainian”.
• Sir Michael Wood a contestat din nou existenta acordului romano-sovietic care traseaza frontiera urmand arcul de cerc de raza 12 mile marine din jurul Insulei Serpilor si lasa Romaniei spatiile maritime din exteriorul acestui arc. El a declarat ca Ucraina considera drept proba de baza in acest proces Tratatul politic dintre Romania si Ucraina din 1997 si Tratatul privind regimul frontierei de stat, din 2003.
• Rodman Bundy a repetat acuzatia ca Romania vrea sa „redeseneze geografia” si sa excluda 630 de kilometri de tarm ucrainean, invocand argumentul lungimii coastelor ucrainiene.
• Loretta Malintoppi a acuzat Romania ca nu abordeaza consecvent activitatile desfasurate in zona disputata, afirmand ca „studiile efectuate de Bucuresti sunt pur academice si nu provin de la companii care conduc activitati de explorare si exploatare. Ea a adaugat ca Insula Serpilor ramane o insula, in ciuda argumentelor aduse de echipa tarii noastre.

Pledoaria lui Volodimir Vasilenko – agentul Ucrainei pentru CIJ

Agentul Ucrainei la Curtea Internationala de Justitie, Volodimir Vasilenko, si-a inceput pledoaria cu o critica adusa reprezentantilor Romaniei la Haga. El a declarat ca Bucurestiul a incercat sa combata argumentele aduse de Kiev in favoarea pozitiei sale „cu glume amuzante”, insa nu a reusit decat sa arate ca Romania nu are un raspuns concret la argumentele ucrainene.

Facand referire la acordul Romania -URSS din 1949, acord care consacra existenta unei frontiere maritime in jurul Insulei Serpilor, Vasilenko a adaugat ca tara noastra „nu ar trebui recompensata pentru faptul ca atunci a fost de partea agresorului si a comis crime de razboi de pe teritoriul ucrainian”.

In replica, Roamnia a explicat ca „efectele injuste ale acelui fapt istoric nu trebuie perpetuate prin acordarea unei importante nemeritate Insulei Serpilor in prezenta delimitare maritima”.

Pledoaria lui Sir Michael Wood – membru al Comisiei pentru drept international de la ONU

Sir Michael Wood, membru al Comisiei pentru drept international de la ONU, a contestat din nou, in pledoaria sa, existenta acordului romano-sovietic care traseaza frontiera urmand arcul de cerc de raza 12 mile marine din jurul Insulei Serpilor si lasa Romaniei spatiile maritime din exteriorul acestui arc.

El a declarat ca Ucraina considera drept proba de baza in acest proces Tratatul politic dintre Romania si Ucraina din 1997 si Tratatul privind regimul frontierei de stat, din 2003, precizand ca harta din 1997 in care liniile de baza pentru delimitare au fost notificate ONU nu ar indica in mod clar faptul ca Romania considera ca a fost convenita cu fosta URSS o linie de demarcare urmand un arc de cerc in jurul Insulei Serpilor. Wood a reclamat, totodata, ca Ucraina nu are acces la arhivele fostei Uniuni Sovietice.

Avocatii Romaniei au argumentat ca procesele verbale dintre Romania si URSS din 1949 – prin care cele doua au convenit asupra frontierei dintre state, mergand dincolo de marea teritoriala a Romaniei – evoca incontestabil, in termeni clari, existenta unei frontiere maritime in jurul Insulei Serpilor. Romania considera, totodata, ca Ucraina este stat succesor al URSS, cu toate drepturile si obligatiile ce decurg de aici.

„De asemenea, pachetul de negocieri din 1997 presupunea ca Ucraina a acceptat sa nu se foloseasca de formatiunea Insula Serpilor in delimitarea maritima, aceasta urmand sa fie supusa prevederilor articolului 121 din Conventia privind dreptul marii, care se refera la diferendele dintre stanci si insule in ceea ce priveste drepturile acestor formatiuni in delimitari maritime”, au adaugat reprezentantii Romaniei la Haga.

Pledoaria lui Rodman Bundy – avocat la Curtea de Apel din Paris si membru al Baroului din New York

Rodman Bundy, avocat la Curtea de Apel din Paris si membru al Baroului din New York, a repetat acuzatia ca Romania vrea sa „redeseneze geografia” si sa excluda 630 de kilometri de tarm ucrainean. „Romania nu respecta intreaga coasta ucraineana si ia in considerare, de exemplu, digul Sulina, care este o constructie artificiala, dar ignora Insula Serpilor, care este o formatiune naturala. In concluzie, pozitia Romaniei ar fi eronata si nu are justificari legale” a reprosat acesta.

El le-a reprosat reprezentantilor Romaniei ca au omis parti semnificative din cazurile invocate pentru a demonstra ca exista precedente in care lungimea coastelor nu este relevanta in delimitarile maritime.

„Ucraina revine obsesiv la acelasi argument: lungimea coastelor sale. Nu explica totusi modul de trasare a liniei de delimitare propuse de ea”, au declarat reprezentantii tarii noastre, adaugand ca „ca digul Sulina este integrat in coasta romaneasca, la capatul sau formandu-se o insula naturala de nisip, iar folosirea unei constructii ca punct de baza este conforma normelor de drept international”.

Pledoaria avocatei Loretta Malintoppi – membru a Baroului de la Roma

Pledoaria de joi s-a incheiat cu declaratiile avocatei Loretta Malintoppi, membru a Baroului de la Roma, care a acuzat Romania ca nu abordeaza consecvent activitatile desfasurate in zona disputata, afirmand ca „studiile efectuate de Romania sunt pur academice si nu provin de la companii care conduc activitati de explorare si exploatare, nu contin detalii referitoare la profilul activitatilor”.

Malintoppi a contestat argumentele prezentate de echipa Romaniei, in sensul ca Insula Serpilor este o stanca ce nu poate fi locuita si nu poate avea viata economica. Avocata italiana a afirmat ca, potrivit dreptului international, dimensiunile nu conteaza si Insula Serpilor ramane o insula. Ea a subliniat „exista unor mentionari istorice in care se vorbeste de existenta pe insula a unor cisterne de apa, ulterior poluate din cauza infiltrarii unor substante chimice”.

In replica, agentul Romaniei, Bogdan Aurescu, a aratat ca mentionarile istorice nu se refera la sustinerea vietii economice si a locuirii umane, ci la modul in care era perceputa Insula Serpilor, ca loc la mormantului lui Ahile, loc ocolit de calatori si nu la capacitatea acesteia de a avea o populatie si de a furniza bazele unei activitati economice, chiar rudimentare sau esentiale.

Procesul Romania vs. Ucraina – pe ultima suta de metri

Procesul dintre Romania si Ucraina a fost initiat pe data de 16 septembrie 2004, de Bucuresti, dupa indelungate negocieri cu URSS, apoi cu Ucraina nu au reusit sa duca la un acord privind delimitarea spatiilor maritime din Marea Neagra.

Timp de aproape trei saptamani, cele doua parti – mai intai Romania, in calitate de stat reclamant, urmata de Ucraina – au avut ocazia sa-si sustina public argumentele si contraargumentele in favoarea propriei pozitii si impotriva pozitiei partii adverse.

Curtea de la Haga va lua o decizie definitiva, obligatorie si executorie, miza procesului fiind o zona de 12 mii de kilometri patrati, bogata in zacaminte si gaz.