VIDEO Klaus Iohannis, la final de mandat, în plină criză politică: „Dragi români, vă cer iertare. Știu că am făcut greșeli”

Președintele Klaus Iohannis a susținut sâmbătă, la recepția organizată la Cotroceni de Ziua Națională, primul său discurs de la declanșarea crizei politice generate de rezultatul alegerilor prezidențiale. „Dragi români, stiu că am făcut greșeli (…), iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare”, a spus Iohannis, care în 21 decembrie ar urma să își încheie cei zece ani la Cotroceni.

Este ultima recepție de Ziua Națională în care Klaus Iohannis a făcut oficiile de gazdă, el fiind la finele celui de-al doilea mandat ca președinte, ocazie cu care Iohannis s-a referit pe larg la activitatea sa din ultimii zece ani.

O parte importantă a discursului său a fost reprezentată de către comentarii făcute în legătură cu alegerile parlamentare și cu probabilul tur II al alegerilor prezidențiale. Comentariile sale vin în contextul în care primul tur a adus o surpriză de proporții, Călin Georgescu fiind primul în opțiunile electoratului.

Ulterior, Curtea Constituțională a dispus renumărarea voturilor, proces care continuă până duminică, la ora 22.00. O decizie privind validarea sau invalidarea rezultatului alegerilor de către CCR este așteptată în cursul serii de luni.

După ce și-a încheiat discursul, președintele Klaus Iohannis s-a retras din sala în care a avut loc recepția, plecând însoțit de către președintele Senatului Nicolae Ciucă.

Premierul Marcel Ciolacu nu a fost prezent la recepți, Guvernul fiind reprezentat de mai mulți miniștri precum Cătălin Predoiu, Luminița Odobescu și de șeful Cancelariei primului-ministru Alexandru-Mihai Ghigiu.

Președintele Curții Constituționale Marian Enache nu a fost prezent, dintre judecătorii CCR fiind văzută Simina Tănăsescu. Nici șeful Autorității Electorale Permanente Toni Greblă nu a participat, însă AEP a fost reprezentată de alți membri din conducere.

Principalele declarații ale președintelui Iohannis:

„Poporul român, profund atașat valorilor democratice”

„Sărbătoarea din acest an are pentru mine o însemnătate aparte, pentru că este ultima dată când mă adresez dumneavoastră de Ziua noastră Națională în calitate de Președinte al României. După două mandate și zece ani în care am avut onoarea de a fi în serviciul țării, mă despart de această responsabilitate cu emoție, cu recunoștință și cu o admirație nemărginită pentru dumneavoastră, cetățenii țării noastre.

Zece ani am avut privilegiul de a vă reprezenta. Zece ani în care am încercat să fiu un susținător al idealurilor dumneavoastră și un partener în realizarea lor (…) După zece ani pot spune, fără niciun fel de rezerve, că poporul român este puternic și profund atașat valorilor democratice și sunt convins că va continua să apere aceste valori”, a spus președintele Iohannis.

„De amenințările la adresa democrației, unii abia vor să-și amintească”

El a invocat crizele majore din perioada mandatelor sale, susținând că România le-a traversat cu bine și a ieșit din ele mai puternică.

„Amenințările din timpul primului meu mandat la adresa statului de drept și a instituțiilor democratice, de care astăzi unii de-abia vor să-și mai amintească, pandemia de COVID-19, cu toate consecințele ei dramatice, inclusiv economice și sociale, riscurile de securitate generate de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei sunt doar câteva momente majore care au marcat acest ultim deceniu. Acum ne putem uita în urmă și constata că, prin eforturi și coeziune, prin deciziile și măsurile luate, România a devenit mai puternică, mai stabilă, mai consolidată la nivel de instituții”, a afirmat președintele.

Iohannis s-a referit pe larg și la activitatea sa în cadrul Uniunii Europene, menționând ca principale realizări faptul că România a devenit o țară stabilă în interiorul UE, precum și faptul că Republica Moldova a făcut pași importanți către integrare.

„Am convingerea că, pentru un om de stat, dincolo de opțiunile sale personale, prioritar este să decidă astfel încât, mai ales într-un context cu crize suprapuse și cu un război la graniță, viitorul națiunii sale să nu fie compromis de instabilitate, țara să se poată dezvolta, economia să poată crește, instituțiile să se modernizeze, iar cetățenii să fie în mod real apărați în fața oricăror amenințări. Acum, la finalul celor două mandate de Președinte, vreau să vă mulțumesc, dragi români, din țară și de peste hotare!”, a spus șeful statului.

„Vă cer iertare pentru că am luat decizii care v-au nemulțumit. Timpul nu poate fi dat înapoi”

Klaus Iohannis și-a cerut scuze românilor pe care i-a dezamăgit, susținând că ar fi trebuit să explice mai bine unele decizii pe care le-a luat ca președinte al României.

„Știu că am făcut greșeli, unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit. Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”.

„Ne aflăm în fața unei decizii existențiale”

În ce privește alegerile care urmează, Iohannis a transmis că acestea reprezintă „o alegere existențială” între a fi o țară democratică și una izolată

„Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru (…)

Ne aflăm în fața unei decizii existențiale și trebuie să alegem între, pe de o parte, democrația și valorile fundamentale care ne-au ghidat ca națiune europeană modernă și, pe de altă parte, izolaționismul, misticismul extremist și ura față de pluralismul occidental. Alegerile parlamentare de mâine sunt extrem de importante întrucât președintele nou ales, oricât de bine intenționat este, nu poate desemna decât acel premier care va reuși să coaguleze o majoritate în Parlament”, a apreciat Klaus Iohannis.

El a atras atenția autorităților că rezultatul alegerilor trebuie să fie mai presus de dubii astfel încât românii să nu-și piardă încrederea în instituțiile statului.

„Știu că în urma evenimentelor din ultimele zile simțiți că vă pierdeți încrederea în instituțiile statului, în puterea și în legitimitatea votului, care reprezintă esența democrației.

De aceea, fac un apel la toate autoritățile implicate în gestionarea procesului electoral și în validarea scrutinelor să nu uite că, înainte de toate, este imperativ ca rezultatele electorale, oricare ar fi acestea, să se bucure de credibilitate și să reflecte în mod real opțiunea și voința cetățenilor”, a spus președintele.

„Discursul fals pacificator ascunde o viziune anti-europeană”

Ulterior, Klaus Iohannis a revenit cu un mesaj către electorată, spunând că românii ar trebui să reconfirme orientarea pro-europeană și atlantistă a țării, aderarea la UE și NATO fiind obținută cu sacrificii mari.

Într-o eră în care vedem o creștere alarmantă a extremismului, a populismului și a dezinformării, este cu atât mai important să respingem ferm, prin vot în primul rând, discursul fals pacificator, care ascunde de fapt o viziune anti-europeană. Politicienii care îmbrățișează aceste abordări își doresc să dezbine, să creeze rupturi sociale și răni adânci, adică o societate aflată în totală opoziție cu cea care reușea în 1918 să înfăptuiască Marea Unire.

Nu există politicieni perfecți și nici personalități mesianice care să fie posesoarele unor soluții miraculoase pentru problemele cu care se confruntă cetățenii. Cei care pretind că le au vor produce, mai devreme sau mai târziu, deraierea României de la traseul său profund democratic. Iar asta înseamnă pentru noi toți mai puțină libertate, mai multă suferință, privațiuni și pierderea unor drepturi care acum sunt garantate.

Discursul președintelui este prima apariție publică a acestuia de la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. Atunci, după ce votase la Liceul Jean Monnet din București, le-a transmis un scurt mesaj românilor: „Să poftească la vot!”

Pe 25 noiembrie, la solicitarea mai multor redacții, Administrația Prezidențială a anunțat că șeful statului nu a primit informări de la serviciile secrete legate de existența unor interferențe în procesul electoral și nici despre modul în care Călin Georgescu a fost promovat pe rețelele sociale.

„Președintele României nu a primit informări din partea instituțiilor statului cu privire la existența unor riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în procesul electoral și nici referitor la un mod de promovare a candidatului menționat în solicitarea dumneavoastră pe anumite rețele de socializare, care să ridice suspiciuni”, se spunea în răspunsul Administrației Prezidențiale.

Pe 28 noiembrie a avut loc o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, la finele căreia Administrația Prezidențială a emis un comunicat în care se spunea că CSAT a constatat că au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea primului tur al alegerilor prezidențiale.

Administrația Prezidențială spunea că „în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”.

În același comunicat transmis la finalul ședinței CSAT convocate de Iohannis se menționează că „un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală”.

Conform sursei citate, membrii CSAT au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să facă de urgență demersuri necesare, conform competențelor legale, „pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința Consiliului”.