Klaus Iohannis, noi argumente pentru turneele în Asia, Africa și America Latină: „Primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani”

Acțiunea globală a României a dobândit, în ultimii ani, o relevanță aparte, a motivat președintele Klaus Iohannis într-un discurs susținut miercuri, 24 aprilie, cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române, în care a vorbit despre turneele sale externe efectuate în 2023.

„Am acordat, împreună, o atenție sporită cooperării cu state din Asia, Africa și America Latină”, a explicat președintele.

Turneul efectuate în noiembrie 2023 în Africa – cu opriri în Kenya, Tanzania, Republica Cabo Verde și Senegal – „a fost primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani, prilej pentru promovarea Strategiei Naționale pentru Africa lansate anul trecut”, a argumentat Klaus Iohannis.

Prin deplasările în Brazilia, Chile și Argentina, din aprilie 2023, „contactele au deschis noi oportunități de colaborare în domenii de interes, inclusiv privind răspunsul comun la o serie de provocări la nivel global”, a continuat el.

Iar cele din Asia–Pacific au dezvoltat dialogul tradițional și au marcat trecerea la o etapă superioară de valorificare a potențialului de cooperare existent.

„În martie 2023, am ridicat relația bilaterală cu Japonia la nivel de Parteneriat Strategic, în timpul vizitei efectuate la Tokyo, un moment istoric ce a intensificat cooperarea bilaterală. Turneul în regiune a inclus și o vizită de stat în Republica Singapore, prima la acest nivel din ultimii 20 de ani.

Cu ocazia vizitei oficiale în Republica Coreea, din aprilie 2024, am actualizat Parteneriatul Strategic bilateral, în baza intereselor comune adaptate priorităților noului context geopolitic global”, a afirmat Klaus Iohannis.

Costul vizitelor oficiale, secret de stat

O investigație Recorder publicată la finalul anului trecut a arătat că unele dintre deplasările în străinătate ale președintelui Klaus Iohannis, ale căror costuri sunt ținute la secret de Administrația Prezidențială, ajung să coste chiar și peste un milion de euro.

Președinția refuză să facă publice costurile, deși este vorba de bani publici. Recorder a consultat specialiști din piață și a aproximat costurile zborurilor, având în vedere detaliile publice ale acestora (locația, ora deplasării, destinația etc) disponibile pe platforme precum FlightRadar24.

Jurnaliștii de la Recorder arată și că președintele României a fost singurul din Uniunea Europeană care a ales să meargă la încoronarea regelui Charles al III-lea cu un avion privat. Costurile zborului, care a avut escală la Sibiu, s-au ridicat la aproximativ 85.000 de euro, conform Recorder. Asta, în contextul în care președințiile unor țări precum Estonia, Cehia, Letonia sau Finlanda au cheltuit în jur de două sau trei mii de euro pentru deplasarea în Marea Britanie, adică de 40 de ori mai puțin față de cât a cheltuit Administrația Prezidențială din România.

Jurnaliștii de la Recorder arată că zborul lui Iohannis la un dineu din Rotterdam, cu un avion cu dormitor aerian (deși zborul a durat doar două ore), cu un echipaj format din trei oameni și șase pasageri, a costat 170.000 de euro. Zborul București – Reykjavik – Sibiu, la o reuniune internațională a liderilor de stat: peste 260.000 de euro.

Turneul asiatic și sud-american al președintelui Iohannis, cu un ocol la Sibiu, a costat peste un milion de euro, conform jurnaliștilor de la Recorder.

Costurile sunt asemănătoare și în cazul vizitei președintelui în America Latină: Brazilia, Chile și Argentina: aproximativ 1,2 milioane de euro.

Când a zburat, tot cu avion privat, la Bruxelles, pentru întrunirea Consiliului European, cu escală la Sibiu, Iohannis a plecat din București, a avut escală la Sibiu și apoi a aterizat la Bruxelles. De acolo, s-a întors în România, în Constanța (fără să aibă program oficial), iar costurile s-au ridicat la peste 200.000 de euro.

Recorder mai arată și că atunci când Iohannis a fost întrebat despre secretizarea informațiilor despre costurile deplasărilor sale externe, el a spus că „Așa este legea”, deși acest lucru nu este adevărat, pentru că nu este prevăzut în nicio lege că aceste informații trebuie să fie secrete de stat.