La ce-ți folosește BAC-ul în România? Ce spun experții în HR și un fost ministru al Educației

În fiecare an, după afișarea rezultatelor la BAC, o țară întreagă se întreabă îngrijorată: „Aoleu, ce o să se aleagă de tinerii care nu au luat examenul? O să trăiască din ajutor social (adică pe spatele celorlalți)?” Înainte de a răspunde la cele două întrebări, trebuie să răspundem la alta, mult mai relevantă: mai este sau nu utilă diploma de BAC pentru a-ți găsi un loc de muncă?

Sesiunea de vară a examenului de bacalaureat a adus noi dovezi că sistemul de învățământ românesc este din ce în ce mai slab. Doar 67% dintre elevii înscriși la examen au reușit să promoveze BAC-ul, una dintre cele mai mici rate din ultimii ani. O altă informație, la fel de importantă: în peste 40 de licee tehnologice din România, nu a existat nici măcar un singur elev care să fi luat examenul. Aici poți să te întrebi, pe bună dreptate, dacă mai are vreun sens să organizezi examene, în condițiile în care este evident că tinerii de acolo nu sunt pregătiți să le susțină.

Până la urmă la ce mai folosește BAC-ul?

I-am întrebat acest lucru pe câțiva specialiști în resurse umane, care se ocupă de recrutarea forței de muncă pentru corporații. Am fost curios să aflu dacă diploma de bacalaureat mai este o condiție importantă a angajatorilor atunci când își caută oameni.

Expertul HR Anca Vișan mi-a spus că atunci când e vorba de multinaționale, mai ales de cele cu management străin, angajatorii preferă persoane cu bacalaureat, indiferent de nivelul job-ului. Motivul?

„Companiile preferă oameni cu studii, pentru a putea avansa în carieră. Nu poți să faci alte cursuri sau să te specializezi ulterior pe cerințele angajatorului, pentru că fiecare curs de specializare necesită o altă diplomă în spate. Iar fără aceste diplome, nu poți face carieră”, mi-a spus Anca Vișan.

Cu alte cuvinte, un angajator serios nu-și bate capul cu tine, dacă știe că nu poți să avansezi în carieră. Chiar dacă la început nu trebuie decât să plimbi niște hârtii dintr-un birou în altul, ideea e ca în viitor să ajungi pe o poziție superioară. Este, până la urmă, în interesul ambelor părți.

În ceea ce-i privește pe tinerii fără BAC, ar exista soluții și pentru ei. Dar orizontul de așteptare al acestora este mult mai mic, desigur.

„Pentru cei fără bacalaureat, se pot găsi job-uri de bandă 1, tip internship, în care poți lucra cam trei sau patru luni. Probabil că pe la microîntreprinderile cu management românesc, deși îmi este greu să cred”, mi-a mai spus Anca Vișan.

Dar ce job-uri poți avea în România fără bacalaureat? Am întrebat un alt expert în Resurse Umane dacă există loc pe piața muncii și pentru acești tineri.

„Ca muncă de birou pot lucra în call center-uri. În rest, munci sezoniere și orice presupune muncă necalificată. Din păcate, însă, tinerii care n-au obținut o diplomă de bacalaureat stau pe acasă în primii doi sau trei ani, deși ar avea posturi disponibile pe care să muncească, chiar și în condițiile astea”, mi-a spus Oana Negru, expert HR.

Deci o primă concluzie ar fi că multinaționalele preferă în special oameni cu BAC-ul luat. Chiar dacă tot ce trebuie să faci la job e să aranjezi niște marfă pe rafturi sau să plimbi hârtiile dintr-un birou în altul. Aici intervine însă o nuanță importantă care mi-a fost explicată de expertul în consultanță de carieră Oana Radu: România trece printr-o criză majoră de forță de muncă, iar companiile au fost nevoite să se adapteze.

„Eu lucrez mult cu tineri și pot să-ți spun că dacă în trecut unele multinaționale, precum cele din industria retail, cereau cel puțin o diplomă de bacalaureat, experiență în câmpul muncii, anumite aptitudini și așa mai departe, acum au ajuns să angajeze și personal necalificat, fără diplomă de bacalaureat pentru posturi de lucrător comercial, vânzător etc. Mai mult, aceștia pot avansa în carieră la multinaționalele respective, pentru că ne confruntăm cu o criză de personal pe piața forței de muncă, iar angajatorii încep să fidelizeze și să ofere recompense angajaților muncitori, cu o anumită atitudine, serioși, preocupați de locul de muncă. Deci, nu înseamnă că dacă nu ai o diplomă de bacalaureat nu poți face carieră, la propriu. Acum, contează foarte mult cât de deschiși sunt tinerii să ofere, cât de dispuși sunt să muncească și dacă vor să înțeleagă care sunt cerințele angajatorilor”, mi-a explicat Oana Radu.

Deci iată și avantajele, cu ghilimele de rigoare, a migrației forței de muncă din România: angajatorii au devenit mult mai indulgenți. Pentru că nu mai au de unde alege.

Daniel Funeriu, fost ministru al Educației: „Bacul, desigur, are vocaţia de a demonstra că un tânăr este pregătit pentru viaţa universitară”

Am vorbit și cu fostul ministru al Educației Daniel Funeriu despre șansele tinerilor de a reuși în viață cu sau fără bacalaureat. Daniel Funeriu a fost ministru al Educației în perioada decembrie 2009- februarie 2012 și este arhitectul Legii Educației Naționale nr. 1/2011, lege care, de-a lungul timpului, a suferit numeroase modificări.

În opinia fostului ministru examenul de bacalaureat este, de fapt, o pregătire pentru viața universitară: „Din nou nu vedem pădurea de copaci: nu faptul că doar 37% dintr-o generaţie iau bacul e o problemă. Problemele sunt următoarele: procentul celor cu BAC scade de la an la an: era de 43% dintr-o generaţie în 2011, primul an cu camere video. Adevărata tragedie este ce se întâmplă cu cei 60% fără BAC.

BAC-ul, desigur, are vocaţia de a demonstra că un tânăr este pregătit pentru viaţa universitară. Etimologic înseamnă tânăr pregătit pentru a deveni cavaler. E o primă recunoaştere a unor achiziţii, competenţe şi atitudini care te pregătesc pentru un loc în societate. Aşa cum e el gândit azi, bacalaureatul e mai degrabă o pregătire pentru viaţa universitară -şi asta trebuie să fie- decât o pregătire pentru a intra în producţie”, mi-a spus Daniel Funeriu.

Fostul ministru mi-a explicat și ce ar trebui să se întâmple, în opinia sa, cu tinerii care nu doresc să meargă la facultate și care vor să intre în câmpul muncii:

„Aşa cum se ştie, în 2009, Ecaterina Andronescu a desfiinţat învăţământul profesional şi abia în 2012 am reuşit să îl reînfiinţez pentru că aceiaşi mafioţi educaţionali au blocat un an de zile legea în Parlament. Din păcate, învăţământul profesional dual, cu practica la firmă, înfiinţat de mine în 2012 a rămas, în ciuda succesului său (priviţi şcoala Kronstadt de la Braşov) ceva periferic. Azi doar 6-7.000 de elevi sunt la înscrişi la dual. Spre comparaţie, în Republica Moldova, care se mişcă bine de când Maia Sandu a dat Codul Educaţiei, sunt aproape 2.000, la o populaţie mult mai mică”, a mai declarat Funeriu.

În concluzie, așa cum este structurată acum piața muncii din România, ți-ar cam trebui bacalaureatul dacă vrei să găsești un job bun, într-o multinațională de exemplu. Asta dacă nu cumva ești vreun om deosebit și vrei devii antreprenor. Steve Jobs nu a avut multă școală, dar a creat una dintre cele mai inovative companii din lume. În România, mai există totuși o variantă să faci carieră și dacă nu ai BAC-ul. Poți să te apuci de politică. Cum a zis și primarul din localitatea Tulburea din județul Gorj: „Poți să reușești în viață și fără acest test”. În ceea ce-l privește, poate are dreptate. Pentru noi, ceilalți, răspunsul nu e atât de simplu.