La centrala nucleară Kursk există riscul unui incident nuclear, avertizează șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică

La centrala nucleară Kursk există riscul unui incident nuclear și că situația este „gravă”, dar că centrala operează în prezent la niveluri foarte apropiate de cel normal, a declarat marți Rafaele Grossi, directorul executiv al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). El a amintit că această centrală folosește reactoare nucleare sovietice de tip RBMK, dar a respins comparațiile cu dezastrul nuclear de la Cernobîl, relatează Reuters și Interfax.

Grossi a făcut comentariile într-o conferință de presă organizată după o vizită la centrala din regiunea Kursk, afirmând că scopul acesteia a fost „să evalueze personal situația” de la centrală și, „împreună cu colegii săi ruși, să găsească o soluție la situația actuală”.

„Particularitatea centralei nucleare din Kursk este că operează reactoare de tip RBMK, prin proiectarea sa, nu are o carcasă de izolare, cu care sunt echipate multe alte tipuri de reactoare din lume”, a spus el.

Potrivit lui Grossi, „lipsa de izolare înseamnă că miezul reactorului se află în esență într-o clădire obișnuită și este foarte vulnerabil la loviturile de artilerie sau loviturile cu drone”.

„Din ce am văzut astăzi la centrală, pot spune că centrală funcționează la niveluri foarte apropiate de normal”, a asigurat însă el.

Rusia e singura țară din lume care mai operează reactoare nucleare RBMK

Reactoarele RBMK sunt o clasă de reactoare nucleare proiectate în timpul Uniunii Sovietice, primele dintre ele fiind inaugurate în anii 1970. Un astfel de reactor a a suferit o explozie catastrofală pe 26 aprilie 1986, provocând dezastrul nuclear de la Cernobîl din cauza unui viciu de proiectare.

Deși reactoarele RBMK au fost modernizate în anii care au urmat pentru a remedia problema în cauză, legată de celulele de control a reactorului, majoritatea reactoarelor de acest tip au fost dezafectate în deceniile care au urmat.

Ucraina și Lituania, singurele țări în afară de Rusia care foloseau reactoare nucleare RBMK, au închis ultimele unități în 2000, respectiv 2009.

Centrala nucleară Kursk are două reactoare RBMK, pe care Rosatom, agenția nucleară a Rusiei, intenționează să le închidă în 2029 și 2030. Alte două reactoare RBMK ale centralei din Kursk au fost dezafectate anul acesta și în 2021.

În afară de reactoarele de la centrala nucleară Kursk, Rusia mai operează în total alte 5 reactoare nucleare RBMK, două la centrala nucleară Leningrad și trei la cea din Smolensk.

Rafaele Grossi a respins însă marți drept „exagerate” comparațiile între situația de la centrala Kursk și dezastrul nuclear de la Cernobîl.

Șeful AIEA spune că „pericolul” a apărut în apropierea centralei nucleare Kursk

Vorbind despre situația de la centrala din vestul Rusiei, Grossi a declarat în schimb că „pericolul sau posibilitatea unui accident nuclear a apărut în apropiere”. El s-a referit la luptele duse în această regiune a Rusiei, deși nu este clar la câți kilometri se află linia frontului de centrală.

Pe 9 august, când șeful AIEA a tras primul semnal de alarmă privind pericolul pentru centrala nucleară din regiune, cele mai apropiate lupte de centrală se dădeau la o distanță de aproximativ 60 de kilometri.

Armata ucraineană susține că a avansat de atunci, în timp ce forțele rusești vorbesc despre respingerea incursiunii militare.

Directorul general al AIEA a mai spus marți că, deși faptul că centrala Kursk operează aproape de niveluri normale este o veste bună, acest lucru provoacă totodată îngrijorări mai mari legate de siguranța sa în cazul unei lovituri.

TASS și alte agenții de presă din Rusia scriu că Grossi a afirmat că a văzut la centrala nucleară Kursk urme ale unor lovituri cu drone. Aceste presupuse comentarii ale sale nu sunt însă confirmate deocamdată de agențiile de presă internaționale.