La cine se referă Maia Sandu când cere schimbări în echipa guvernamentală? Expert: „PAS a căzut în capcana propriei victorii”

Ministerele care nu au performat în Guvernarea PAS din Republica Moldova sunt cel al economiei, al agriculturii și al infrastructurii, consideră analiști de la Chișinău, solicitați de HotNews să analizeze declarația Maiei Sandu care a cerut schimbări în guvern după turul al doilea al alegerilor prezidențiale. 

• Pensia lunară medie în Republica Moldova este de 204 euro, iar salariul mediu brut 702 euro.
• „Situația este de așa natură că se cer acțiuni neordinare: alt Guvern, cu o participare și o implicare mult mai largă a reprezentanților diferitor partide politice, altele figuri decât din PAS”, spune analistul Victor Ciobanu. 

„Este nevoie de schimbări în echipa guvernamentală”, a declarat, zilele trecute, Maia Sandu la postul public de televiziune din Republica Moldova, când a fost întrebată în cadrul dezbaterii electorale dacă este mulțumită de prestația guvernului. 

De altfel, subiectul remanierii unor miniștri este invocat și de unii experți și chiar politicieni, pe fondul nemulțumirii unei bune părți a populației față de guvernarea PAS.

Președinta în exercițiu și candidata la un nou mandat a mai explicat că eventualele schimbări vor avea loc până la sfârșitul anului. 

„Am auzit care sunt pretențiile cetățenilor și pe ce domenii se așteaptă la lucruri făcute mai bine. Au fost mai multe crize. Au fost oameni care s-au descurcat mai bine și au fost oameni care s-au descurcat mai puțin bine, din diferite motive”, a declarat Maia Sandu.

„După alegeri, trebuie să tragem o linie”

Ulterior, vicepreședintele PAS, Radu Marian, care conduce și Comisia de economie din cadrul Parlamentului de la Chișinău, a declarat că nu va vorbi public despre acest subiect până la turul II al alegerilor prezidențiale de duminică, 3 noiembrie. Totuși, Radu Marin a lăsat să se înțeleagă că există nemulțumiri la adresa unor miniștri. 

„Noi suntem de acord că s-au făcut greșeli, în special pe partea de Justiție. Mai sunt multe lucruri care ar fi putut fi făcute mult mai bine în agricultură, în economie. Noi, după alegeri, o să tragem linia și să vedem ce trebuie să facem, dar acum trebuie să ne concentrăm pe mobilizarea la vot”, a declarat vicepreședintele PAS, în cadrul unei emisiuni tv.

Care ar fi miniștri schimbați pentru că nu au performat în domeniile lor? HotNews a încercat să răspundă la aceste întrebări cu ajutorul unor surse din cadrul actualei guvernări. Unii spun că subiectul remanierilor s-a mai discutat în partidul de guvernământ, alții spun că e prima dată când aud de el. 

„Prima data am auzit de la doamna (Maia Sandu – n.r.) că vrea să facă remanieri. Toți (trebuie să fie demiși – n.r.), dar după alegerile parlamentare (n.r.- care vor avea loc în iulie 2025)”, a declarat un politician de la guvernare. 

Trei ministere vizate

Experții din Republica Moldova spun însă că domeniul unde s-au adunat cele mai multe restanțe este, în primul rând, economia.

 „Cea mai mare nemulțumire este în domeniul economic”, spune Victor Ciobanu, comentator politic de la Chișinău.

„Eu cred că deja remanierile s-au decis, iar unele măsuri trebuie luate pentru că s-au făcut greșeli. Sunt vizați, eu cred că, în primul rând, domnul Spînu la Infrastructură, apoi au existat pretenții mari față de ministrul Economiei, domnul Alaiba. 

Probabil va fi remaniat și ministrul Agriculturii, pentru că nu a gestionat cum trebuie criza cu fermierii. În orice caz, eu cred că acestea sunt trei figuri vulnerabile, care ar putea să cadă după alegeri”, spune Victor Ciobanu.

Comentatorul politic spune însă că, în opinia sa, după alegeri ar fi binevenită demisia Guvernului „in corpore”.  

„Situația este de așa o natură că se cer acțiuni neordinare, se vorbește foarte mult de alt Guvern, cu o participare și o implicare mult mai largă a reprezentanților diferitor partide politice, diferitor figuri din afara PAS-ului. 

PAS-ul a căzut, de fapt, în capcana propriei victorii din anii 2020-2021, atunci când au câștigat categoric. Guvernul PAS-ului este monocolor, ceea ce din punctul meu de vedere este întotdeauna rău, pentru că generația noastră își mai amintește de Uniunea Sovietică și ce se întâmplă când avem un singur partid, asta duce tot timpul la lipsa concurenței de idei și, în final, la o eficiență mult mai redusă”, a declarat Victor Ciobanu pentru Hotnews. 

Într-un interviu acordat HotNews, sociologul de la Chișinău Vitalie Sprînceană vorbește, de asemenea, despre rezultatele slabe ale miniștrilor economiei din guvernul PAS, atât Sergiu Gaibu, cât și Dumitru Alaiba. 

„Dincolo de live-urile pe Facebook, performanțele lui Dumitru Alaiba sunt tot mai îndoielnice”, a declarat Sprînceană. 

Un șir lung de crize care au trebuit gestionate și o inflație de 30%

Din 2020, Republica Moldova a trecut prin mai multe crize, provocate de pandemia de COVID-19, criza energetică din 2021, cauzată inclusiv de micșorarea volumului de gaze naturale primit de la „Gazprom”. La momentul respectiv țara a fost nevoită să-și găsească sursele alternative de aprovizionare de gaze naturale și energie electrică. 

O altă criză a fost cauzată și de războiul din Ucraina, care a afectat nemijlocit mai multe procese logistice, dar și securitatea investițiilor din țară. Ca urmare, nivelul inflației la sfârșitul anului 2022 a ajuns la peste 30%. 

În octombrie 2024, de exemplu, rata inflației a ajuns la 5,2%. Pe de altă parte, opoziția parlamentară și extraparlamentară, dar și unii experți susțin că măsurile luate nu au fost suficiente pentru a atenua aceste crize. 

Cel mai prost o duc pensionarii 

Datele seci referitoare la veniturile populației din Republica Moldova vorbesc de la sine.  

În semestrul I al anului 2024, câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională a fost de 13622,1 lei moldovenești (702 euro) și s-a majorat cu 15,1% în termeni nominali față de ianuarie iunie 2023, iar în termeni reali – cu 10,8%.

Pensia medie lunară la data de 1 iulie 2024 a fost de 3950,7 lei moldovenești ( adică 204 euro) și s-a majorat cu 7,8% (în termeni nominali) față de aceeași dată a anului 2023. În același timp, o mare parte a pensionarilor continuă să primească pensiile de aproximativ 120-150 de euro. 

În cadrul primei dezbateri prezidentiale dintre Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo, președinta în exercițiu a spus că în acest moment în Republica Moldova paritatea este de un salariat la un pensionar. 

Exporturile au scăzut

În primul semestru 2024 exporturile au constituit 1780,5 mil. dolari SUA, reflectând o scădere de 12,8%. 

În domeniul agriculturii, pe fundalul secetei de amploare, au fost organizate mai multe proteste ale fermierilor, care se plâng că nu primesc ajutoare suficiente de la stat. Pe de altă parte, Guvernul de la Chișinău a anunțat că în ultimii 4 ani agricultura a fost subvenționată cu 7 miliarde de lei moldovenești, cea mai mare sumă alocată de la declararea independenței. 

Referitor la domeniul Infrastructurii, cele mai multe pretenții sunt legate de perioada în care acest minister a fost responsabil și de domeniul energetic, în special procurarea gazelor naturale de pe piața liberă, fapt care a reieșit din micșorarea volumelor de gaze naturale de la „Gazprom”. 

Nemulțumirea vizează prețurile la care au fost efectuate aceste achiziții și reflectarea acestora în tarifele plătite de moldoveni.