Majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri, la legume și fructe. Unde a fost mai mare creșterea prețurilor decât cea a TVA / Cu cât a crescut inflația. Anunțul lui Mugur Isărescu

Inflația României în trimestrul 3 al anului a accelerat pentru că au crescut cotele de TVA și nivelul accizelor și pentru că au fost eliminate plafoanele tarifelor la energia electrică, a anunțat vineri Mugur Isărescu. Guvernatorul Băncii Naționale a explicat că unii comerciați au inclus creșterea de TVA din prima zi de aplicare, în vreme ce alții au majorat gradual prețurile.

Banca Națională a revizuit în creștere prognoza de inflație, la 9,6% în decembrie 2025 (+0,8 puncte procentuale față de raportul anterior) și la 3,7% în decembrie 2026 (+0,7 pp).

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Guvernatorul Mugur Isărescu a prezentat, vineri, într-o conferință de presă, raportul trimestrial asupra inflației.

„Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor.

Apoi, am avut o dinamică ridicată a costurilor unitare cu forţa de muncă în anumite sectoare, în special în industria alimentară, la serviciile de piaţă şi am avut şi o continuare a tendinţei ascendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, în sensul temperării creşterilor de preţ, avem o temperare a cererii de consum, apoi o evoluţie echilibrată, să-i spunem benignă, în ceea ce priveşte cotaţiile internaţionale ale petrolului şi s-a beneficiat şi de corecţii consistente în sensul scăderilor la preţurile legumelor şi fructelor”, a afirmat Mugur Isărescu.

Cum s-a văzut creșterea de TVA în prețuri

Guvernatorul BNR a explicat cum s-au reflectat creșterea TVA de la 19 la 21% și ridicarea plafoanelor la energie electrică în prețuri.

„La legume și fructe, majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. Asta ne arată că, atunci când există o supraofertă, cum se întâmplă în timpul verii, chiar dacă se majorează taxele, această majorare nu se reflectă automat în creșterea de prețuri. Pentru că producătorul caută să-și vândă produsele.

În schimb, la energie electrică și gaze naturale, creșterea prețurilor a fost chiar mai mare decât cea care ar fi rezultat din aplicarea creșterii de TVA. La prețurile administrate, chiar mai mult”, a mai precizat guvernatorul.

După calculele BNR, majorarea cotelor de TVA din august s-au transmis în general, în proporție de până la 85% în prețuri, cu diferențe între sectoarele economice.

La combustibil, doar jumătate din creșterea de TVA s-a observat la pompă, a mai explicat Isărescu.

În mod tradițional, în aproape toate cazurile, comercianții au transferat aproape integral creșterile de TVA în prețuri, uneori chiar „cu adaos”, iar la scăderi de TVA au „uitat” să reducă în aceeași măsură.

Cum funcționează TVA-ul în prețul de la raft

Presupunem că ai un produs care la ieșirea din fabrică costă 10 lei (fără TVA).

La TVA 19%, prețul final e:

10 lei + 19% = 11,9 lei

Dacă TVA crește la 21%, același produs (dacă nu se schimbă nimic altceva) devine:

10 lei + 21% = 12,1 lei

Observație importantă: Comerciantul nu „încasează” TVA-ul pentru el, doar îl colectează și îl dă statului. Ce îl interesează pe el este marja lui de profit, care e calculată fără TVA.

De aceea, la o creștere de TVA, el are trei opțiuni:

• Transfer 100% în preț – consumatorul plătește integral toată diferența.

• Transfer parțial – comercianul mai „înghite” din marjă, ca să nu piardă clienți.

• Transfer peste 100% – profită de ocazie și mai umflă puțin prețul („dacă tot se scumpește, hai să mai adăugăm 1–2%”).

Ce s-a întâmplat în practică (pe episoade de TVA)

a) Când TVA a crescut (ex.: 19% → 24%)

În episoadele de creștere de TVA (celebrele discuții din 2010, dar și la unele ajustări pentru anumite categorii ulterior), studiile BNR și ale Consiliului Concurenței au arătat că la multe produse de bază, creșterea a fost transferată aproape integral în preț.

În unele cazuri, mai ales unde concurența era slabă sau produsul „cu cerere inelastică” (adică oamenii îl cumpără oricum: pâine, lapte, țigări, benzină), prețul final a crescut mai mult decât ar rezulta strict din TVA – comercianții au profitat de context.

Tradus: Statul a mărit TVA, dar uneori prețurile au crescut chiar mai mult decât arăta matematica.

b) Când TVA a scăzut (ex.: la alimente, la cărți, la servicii turistice)

În episoadele de scădere de TVA (alimente, HORECA, cărți etc.), pattern-ul a fost aproape invers:

Doar o parte din scăderea TVA s-a văzut în prețul de la raft.

O altă parte s-a dus în:

• creșterea marjei comercianților,

• acoperirea unor costuri crescute (chirii, salarii, energie),

• „rotunjiri în sus” la preț (9,99 → 9,49, nu 9,09 etc.).

Consiliul Concurenței, de exemplu, a arătat în repetate rapoarte că passthrough-ul (transferul) scăderilor de TVA în prețuri a fost parțial: nu 100%, uneori 30–60%, depinde de sector.

De ce se poate transfera creșterea atât de ușor în prețuri?

Câteva motive simple:

Putere de negociere vs. consumator: Lanțurile mari de retail și furnizorii mari știu că oamenii nu pot renunța la mâncare, utilități, unele servicii. Când TVA crește, ei zic: „Ne pare rău, e de la stat.” Și oamenii acceptă.

Lipsă de transparență: Puțini consumatori își fac efectiv calculul: „TVA a crescut cu X puncte procentuale, dar prețul a crescut mai mult decât atât”. Iar comercianții știu asta.

Context inflaționist: Când oricum cresc și alte costuri (energie, logistică, salarii), e ușor să „amesteci” și TVA în aceeași supă și să dai vina pe „scumpiri în lanț”.

Concurența reală, nu teoretică: Pe hârtie, avem concurență: mai multe supermarketuri, mai multe branduri. În realitate, oamenii nu schimbă ușor magazinul, nu compară mereu prețurile și sunt legați de proximitate (magazinul din colț, hypermarketul din cartier).