Legea gratierii primeste inca doua saptamani in Senat. Dialog intre Basescu si Ministrul Justitiei la comisia juridica – Basescu: "Problema e ca bagam oamenii in puscarii si trebuie sa rezolvam"/ Toader: "Aici suntem de acord. I-am bagat deja" ​

Conducerea Senatului a aprobat prelungirea termenului de adoptarea tacita a proiectului legii gratierii, care se indeplineste marti 25 aprilie, cu inca 15 zile, intrucat acesta poate fi considerata lege cu o complexitate deosebita. Acest lucru a fost sustinut luni in cadrul sedintei comisiei si de ministrul Justitiei Tudorel Toader, cel care a vorbit si de decizia pilot a CEDO in privinta conditiilor din penitenciare care va fi anuntata marti, apreciind nevoia pentru „timp de reflectie”. In cadrul sedintei comisiei, ministrul Justitiei a avut un dialog cu senatorul PMP Traian Basescu, cel care a depus mai multe amendamente la proiectul legii gratierii.

Atat Serban Nicolae, presedintele Comisiei Juridice (PSD) cat si Basescu propun ca de aceasta lege sa beneficieze inclusiv cei condamnati pentru coruptie. Mai mult, Basescu propune gratierea pedepselor de pana la 10 ani inclusiv in cazul celor care nu sunt recidivisti. De asemenea, nici Nicolae si nici Basescu nu sunt de acord cu prevederea prin care se conditioneaza eliberarea de achitarea prejudiciului. (amendamentele lui Basescu, mai jos in text)

Vezi aici tabelul cu celelalte amendamente depuse

Marti vor continua dezbaterile pe acest proiect, tot in prezenta ministrului Justitiei.

In cadrul dezbaterilor, Basescu a avut un scurt dialog cu Tudorel Toader pe tema adoptarii celor doua Coduri penala in vigoare:

Ministrul Justiei: Incepe sa imi placa (la comisia juridica – n.r.) daca o sa ma mai primiti o sa mai vin si alta data. Cu privire la prima problema: eu vreau sa apreciez utilitatea timpului de reflectie. In mod sigur Codul Penal si Codul de procedura Penala, precum si codul civil si codul de procedura civial, sufera sub multe aspecte de vicii de neconstitutionalitate. Ele au existat in corpul legii. In 2009 eu eram cel care criticam adoptarea noilor coduri fundamentale prin angajarea raspunderii guvernului. Acolo trebuia cautata cauza.

Traian Basescu: Daca imi permiteti, chiar imi place discutia…

Serban Nicolae: Da. E presa de fata.

Traian Basescu: A, pai sa iasa. Dle minsitru, sunt de acord cu dvs ca s-au adoptat prin asumarea raspunderii si atunci era un guvern f puternic pdl-psd. Problema este ca aveam un MCV si codurile au stat aproape 3 ani in parlament intr-o comisie speciala condusa printre altii si de Victor Ponta. Mai mult decat atat, pentru scrierea acestor coduri s-au platit circa 10 mil de dolari cele mai luminate minti ale mediului academic romanesc care au contribuit la scrierea lui.

Tudor Toader: Faptul ca in 2009 guvernul avea o larga majoritate – imi exprim convingerea ca nu il legitima cu nimic sa adopte legea prin asumarea raspunderii. Spuneati ca aveam MCV-ul. Cu ce ne-am ales ca avem si astazi (Basescu rade – n.r.). Si astazi MCV-ul se refera la necesitatea punerii in acord cu exigentele constitutionale.

Traian Basescu: Problema este ca bagam oamenii in puscarie si trebuie sa rezolvam ceva acum.

Tudorel Toader: Aici suntem de acord. Nu ii bagam, i-am bagat deja.

Inainte de acest dialog, Basescu a tinut o scurta prezentare a situatiei din penitenciare prin care a incercat sa isi motiveze amendamentele depuse.

Declaratiile lui Basescu:

„Această lege a graţierii este foarte bine-venită. Eu am considerat după 10 ani de mandat că odată cu alegerea preşedintelui Iohannis în decembrie 2014 s-a încheiat etapa de tranziţie. România are toate instituţiile, are cea mai mare parte a legislaţiei total adaptată legislaţiei europene, chiar dacă în unele zone, dacă ne referim la Justiţie, încă moştenim apucături din Codul penal din 1968, dar evident suntem în progres. România are nevoie de un moment zero în opinia mea şi de adaptarea sistemului de justiţie românesc la realităţile unui sistem european care, în acelaşi timp în care vizează recuperarea daunelor, vizează şi recuperarea omului.

Amendamentele mele sunt îndreptate şi în această direcţie. Sunt total de acord că nu pot fi puşi în libertate recidivişti, nu pot beneficia de graţiere cei care au produs fapte cu violenţă, au ucis, sunt acuzaţi de pedofilie şamd. Dar sunt foarte multe infracţiuni care se produc fără violenţă, iar din punctul meu de vedere proiectul este restrictiv.

Este ultimul lucru pe care justiţia noastră îl are în vedere din practicile care sunt în momentul de faţă în penitenciare, în procesul de executare a pedepsei. Noi nu avem în justiţia noastră şi intenţia de a recupera omul. Ni se pare că a-l înfunda 9 ani în puşcărie este un lucru care aşa trebuie să fie. Media de pedeapsă în UE, unde se are în vedere şi recuperarea omului şi recuperarea prejudiciului, este de 9 luni, pe cifrele oficiale din 2014. În România nu avem cifre oficiale, dar am nişte aproximative, media de pedeapsă este 7 ani. Unde este recuperarea omului?

Acum sunt cel care vrea sa ii scoata din puscarie pe toti. Gresit. Dar nu pot sa nu constat ca doar 1,26% sunt condamnati pentru coruptie – ma refer la luare dare de mita, trafic de influenta si cumparare de influenta. Termenul de gratiere de cinci ani – mi se pare ca avand in vedere cultura penitenciara a sistemului nostru de justitie, acest termen va stimula ca pedepsele sa fie peste 5 ani ca sa nu se incadreze in gratiere. Asta e cultura sistmeului nostru de justiei – nu de reeducare ci <>. Avem nevoie de un moment zero.”

Redam mai jos amendamentele depuse saptamana trecuta de Traian Basescu:

Art. 1: „Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 10 ani inclusiv aplicate de instanţa de judecată.”

Motivatie:

Faptul că se prevede un prag de până la 5 ani pentru acordarea grațierii, nu va face decât să determine aplicarea unor pedepse foarte mari pentru acele persoane considerate indezirabile, astfel că, dacă în prezent, acestea au șansa de a primi o pedeapsă de 3 până la 4 ani, pe viitor vor fi acordate doar pedepse de peste 5 ani, tocmai pentru a se evita aplicarea acestei legi a grațierii.

Trebuie precizat că toate infracțiunile ce fac “obiectul de interes” pentru reglarea unor conturi au pedepse care ajung până la 12-15 ani de închisoare.

Propunem ca fie limita se stabilește la 10 ani sau nu se stabilește deloc.

Art. 2. alin (1) se modifică astfel:

„Art. 2. (1) Se graţiază în parte, cu ½ pedepsele cu închisoare aplicate femeilor însărcinate, femeilor care au fost condamnate pentru infracțiuni care nu au fost săvârșite cu violență, inclusiv a acelora care au fost condamnate pentru fapte de corupţie, persoanelor care sunt unic întreţinător de familie şi au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, precum şi persoanele condamnate cu vârsta de peste 60 de ani dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească.”

Motivatie:

În situația în care există limită de pedeapsă, propunem modificarea acestui articol în sensul că de aceste prevederi ar trebui să beneficieze și femeile însărcinate/persoanele care sunt unic întreținător care au fost condamnate pentru infracțiuni care nu au fost săvârșite cu violență, inclusiv cele condamnate pentru infracțiuni de corupție.

Nu înțelegem de ce o femeie – funcționar public însărcinată, condamnată pentru săvârșirea unei infracțiuni de corupție, ar trebui să fie exceptată de la această clemență.

Este în interesul copilului ca mama să se întoarcă cât mai repede alături de copil.

Pedeapsa este un mijloc de reeducare și nu de distrugere a unor relaţii de familie de o asemenea sensibilitate.

Iniţiativa vine astfel în sprijinul consolidării unor familii care, datorită unor condamnări se pot destrăma şi distruge.

După alin (1) al Art. 2, se introduce un nou alineat, alin (1¹), cu următorul conţinut:

„Art. 2. (1¹) Pentru celelalte categorii de persoane condamnate, care nu sunt recidiviste şi nu au săvârşit infracțiuni cu violenta se reduc limitele de pedeapsa cu 1/3 indiferent de categoria de infracțiune pentru care au fost condamnate.”

De asemenea ar trebui sa beneficieze de aceasta prevedere si persoanele condamnate cu vârsta mai mare de 60 de ani, cu condiția sa nu fi săvârşit fapte cu violenţă.

Pentru celelalte categorii de persoane condamnate, care nu sunt recidiviste şi nu au săvârşit infracțiuni cu violenţă propunem reducerea limitelor de pedeapsa cu 1/3 indiferent de categoria de infracțiune pentru care au fost condamnați.

Art. 4. alin (1) se modifică astfel:

„Art. 4. (1) Graţierea prevăzută la art. 1-2 este condiţionată de achitarea, în termen de trei ani de la condamnarea definitivă sau, după caz de la punerea în libertate, a despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă în afară de cazul în care persoana condamnată dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.”

Motivatie: Propunem modificarea acestuia, deoarece condiționarea achitării prejudiciului de primirea grațierii este neconstituțională, în condițiile în care se oferă această clemență doar acelor care au o situație materială ce le sa o primească.

În Codul Penal, în prezent, acordarea liberării condiționate este reglementată astfel:

ART. 100 Condițiile eliberării condiționate in cazul pedepsei închisorii

(1) Liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusa, daca:

a) cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani;

b) cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis;

c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;

d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate.

Propunem completarea alin. 1 la final cu sintagma “afara de cazul când dovedește ca nu a avut nicio posibilitate sa le îndeplinească”.

Argumentul este acela că sunt persoane, ex. abuzul în serviciu, unde se constată că au săvârșit fapta în folosul unei alte persoane. Ori dacă se consideră că există un prejudiciu de câteva milioane de lei este evident că funcționarul care nu a avut nici un beneficiu material este în imposibilitatea de a-l achita.

De asemenea, considerăm că termenul de un an în care persoana condamnată trebuie să achite despăgubirile la care a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă este unul extrem de scurt.

Trebuie avut în vedere faptul că, pe de-o parte, în unele cauze prejudiciul este unul considerabil, care nu poate fi acoperit din mijloace licite în decurs de doar un an, iar pe de altă parte, persoanele condamnate pot întâmpina unele dificultăți în ceea ce privește reintegrarea lor în câmpul muncii având în vedere trecutul infracțional, astfel că este posibil să nu înceapă să desfășoare activități productive imediat după punerea în libertate.

Apreciem că un termen de 3 ani ar oferi posibilitatea reală persoanelor condamnate să achite prejudiciul cauzat ca urmare a săvârșirii infracțiunii. În acest fel, ar fi protejat atât interesul persoanelor vătămate, care ar avea șanse mai mari să fie despăgubite, cât și cel al foștilor condamnați, care ar avea la dispoziție o perioadă rezonabilă de timp în care să procure disponibilitățile financiare necesare pentru achitarea acestor despăgubiri.

Art. 5. alin (1) se modifică astfel:

„Art. 5 (1) Prevederile art. 1 nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă, nici celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare.”

Motiviatie: Se impune modificarea Art. 5. alin (1) in sensul eliminarii de la alin. 1 al acestuia al exceptarii de la gratiere a persoanelor condamnate mentionate la art. 2 din proiectul de lege.

Art. 5. punctul A. al alin (2) se modifică astfel:

„Art. 5 (2) Nu beneficiază de prevederile art. 1 și art. 2 condamnații cărora li s-au aplicat pedepse pentru săvârșirea următoarelor infracţiuni:

A. Infracţiuni reglementate de Codul Penal:

– Violare de domiciliu – pct .11

– Violarea sediului profesional – pct. 12

– Furtul calificat v- pct. 13

– Gestiunea frauduloasa – pct. 14

– Inselaciune – pct. 15

– Delapidarea pct. 33

– Abuz in serviciu pct. 34

– Favorizarea faptuitorului – pct. 24

– Fraudele comise prin sisteme informatice si mijoace de plata electronice – pct. 19

– Infractiunile de coruptie pct. 32 – varianta maximala

– Conflictul de interese pct. 35

– Obtinerea ilegala de fonduri pct. 37

– Deturnarea de fonduri pct. 38

– Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane pct. 39

– Falsul material in inscrisuri oficiale pct 41

– Falsul intelectual pct. 42

– Falsul informatic pct. 43

– Constituirea unui grup infractional organizat pct. 53”.

Motivatie: Se impune modificarea Art. 5. alin (1) punctul A. în sensul limitării excepțiilor, deoarece lista de infracțiuni exceptate este așa de amplă încât persoanele care beneficiază sunt atât de puține încât legea este aproape inutilă.

Numărul mare de infracțiuni face ca această lege să aibă consecințe minime în practică. Considerăm că o graţiere largă la încheierea perioadei de tranziţie se impune. Această graţiere largă trebuie acompaniată de o lege modernă a executării pedepselor precum şi de modificările cerute prin decizii ale Curţii Constituţionale la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, precum şi de introducerea în Codul Penal a Directivei 334/2016 a Uniunii Europene cu termen de introducere în legislaţia naţională 1 aprilie 2018.

Ca atare apreciem ca se poate acorda grațiere pentru:

A. Infractiuni prevazute de Codul penal

– Violare de domiciliu – pct .11

– Violarea sediului profesional – pct. 12

– Furtul calificat v- pct. 13

– Gestiunea frauduloasa – pct. 14

– Inselaciune – pct. 15

– Delapidarea pct. 33

– Abuz in serviciu pct. 34

– Favorizarea faptuitorului – pct. 24

– Fraudele comise prin sisteme informatice si mijoace de plata electronice – pct. 19

– Infractiunile de coruptie pct. 32 – varianta maximala

– Conflictul de interese pct. 35

– Obtinerea ilegala de fonduri pct. 37

– Deturnarea de fonduri pct. 38

– Infractiuni de coruptie si de serviciu comise de alte persoane pct. 39

– Falsul material in inscrisuri oficiale pct 41

– Falsul intelectual pct. 42

– Falsul informatic pct. 43

– Constituirea unui grup infractional organizat pct. 53

Considerăm că ar trebui eliminate din categoria faptelor care nu vor fi grațiate următoarele infracțiuni:

– Infracțiuni care prezintă un grad de pericol social redus, pentru care legiuitorul a prevăzut că punerea în mișcare a acțiunii penale se face la plângerea prealabilă a persoanei vătămate: violarea de domiciliu, prevăzută de art.224 alin.2 Codul Penal, violarea sediului profesional, prevăzută de art.225 alin.2.

– infracțiunile contra patrimoniului, săvârșite fără exercitarea de violențe: furtul calificat prevăzut de art.229 alin.2 lit. b și c (împăcarea înlătură răspunderea penală); bancruta frauduloasă, prevăzute de art. 241 Codul Penal; (acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate); gestiunea frauduloasă, prevăzute de art.242 alin.3 Codul Penal (acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate), înșelăciunea, prevăzute de art 244 Codul Penal (împăcarea înlătură răspunderea penală), înșelăciunea privind asigurările prevăzute de art 245 Codul Penal(împăcarea înlătură răspunderea penală). În ipoteza în care persoana condamnată nu ar achita prejudiciul în termen de 3 ani, grațierea ar fi revocată. Cu alte cuvinte, în cazul grațierii pedepselor aplicate pentru aceste categorii de infracțiuni, probabilitatea ca despăgubirile stabilite prin hotărârea judecătorească să fie achitate ar fi mai mare decât în cazul în care persoanele condamnate ar executa pedepsele în regim de detenție și în același timp, s-ar realiza importante economii la bugetul de stat, nemaifiind necesară efectuarea de cheltuieli cu întreținerea acestor deținuți.

Art. 5. punctul B. al alin (2) se modifică astfel:

„Art. 5 (2) Nu beneficiază de prevederile art. 1 și art. 2 condamnații cărora li s-au aplicat pedepse pentru săvârșirea următoarelor infracţiuni:

B. infractiuni prevazute de legi speciale:

– Infractiunea prevăzute De art. 280 ind. 1 din legea 31/1990 – pct. 1

– Infractiunile prevazute de legea 78/2000 – pct. 3 , deoarece ea nu poate fi aplicata decit daca se gratiaza si infractiunile de coruptie

– Infractiunea prevăzute De art. 29 din Legea 656/2002 – pct. 6

– Infractiunile prevăzute de legea 241/2005 – pct. 8”.

Motivatie: Ca atare apreciem că se poate acorda grațiere pentru:

B. infractiuni prevazute de legi speciale:

– Infractiunea prevăzute De art. 280 ind. 1 din legea 31/1990 – pct. 1

– Infractiunile prevazute de legea 78/2000 – pct. 3 – varianta maximală, deoarece ea nu poate fi aplicata decit daca se gratiaza si infractiunile de coruptie

– Infractiunea prevăzute De art. 29 din Legea 656/2002 – pct. 6

– Infractiunile prevăzute de legea 241/2005 – pct. 8

Art. 5. alin (3) se abrogă.

Motivatie: Referitor la alineatul 3 al articolului 5 acesta se impune abrograt deoarece, în forma prezentată de iniţiator, aceasta nu ar reduce semnificativ numărul de încarceraţi şi nu ar veni în sprijinul acelor categorii pentru care se impune graţierea. Toate pedepsele cu circumstanțe agravante date de Codul Penal, cum ar fi de ex. înșelăciunea sau abuzul în serviciu, duc aceste pedepse la 10 ani sau mai mult.