Liberation: Juncker este pentru o aderare rapida a Bulgariei si Romaniei la Schengen, dar aceste tari sunt si azi la fel de corupte ca la aderare

Liderii comunitari nu prea reusesc sa traga invataminte din trecut, ne-o demonstreaza din nou Jean-Claude Juncker. Cu ocazia debutului presedintiei bulgare a Consiliului de Ministri ai Uniunii, care va dura timp de sase luni incepand cu 1 ianuarie, presedintele Comisiei a pledat pentru o aderare rapida a Bulgariei nu doar la spatiul Schengen, ci si la euro. Conteaza prea putin ca este tara cea mai saraca si mai corupta din UE, scrie Liberation citat de Rador.

„Daca vrem sa intarim protectia frontierelor noastre externe, atunci va trebui sa deschidem imediat spatiul Schengen pentru Bulgaria si Romania”, a pledat Juncker. La fel, Sofia, care se grabeste sa faca o cerere formala, „este pe calea cea buna pentru a intra in euro”. In septembrie, fostul premier luxemburghez a pledat, in discursul sau privind starea Uniunii, ca toate statele europene sa se integreze in zona euro si zona Schengen, refuzand astfel in mod ferm o Europa cu mai multe viteze.

Postcomunism

Problema este ca extinderea pripita cu tarile Europei Centrale si de Est (intre 2004 si 2007), intr-un moment in care acestea nu erau inca pregatite nici din punct de vedere economic, nici din punct de vedere politic, nu a dus automat la convergenta, contrar sperantelor eurocrate: Polonia si Ungaria s-au transformat in „democraturi”, sau democratii iliberale, Bulgaria si Romania sunt si astazi la fel de corupte, iar recuperarea economica a acestor foste democratii populare este mult mai lenta decat se prevazuse.

De fapt, singurul adevarat succes al extinderii este cel al celor trei tari baltice, celelalte nereusind sa intoarca pagina postcomunismului la 28 de ani dupa caderea imperiului sovietic.

In special crizele care au zguduit profund Uniunea din 2010 incoace ar trebui sa tempereze ardoarea Comisiei: Grecia, de exemplu, respecta „convergenta nominala”, la nivel de cifre, in 2000, dar aceasta era departe de convergenta reala, dupa cum a demonstrat-o falimentul de acum cativa ani. O tara poate sa nu aiba nici deficit si nici datorie, dar cu toate acestea sa fie saraca si dotata cu un stat disfunctional, ceea ce o face incapabila sa suporte exigentele unei monede unice. Grecia a dovedit aceasta, inclusiv mintind in legatura cu cifrele, si poporul elen a suferit destul din aceasta cauza.

La o scara mai mica intalnim aceeasi situatie in Portugalia si Spania, chiar si in Italia (criza irlandeza fiind o criza bancara). La fel, toata lumea stia ca Atena era incapabila sa controleze sute de insule si totusi a fost admisa in Schengen, ceea ce a condus, in 2015, la o criza migratorie fara precedent. Aceste doua crize datorate unei extinderi pripite au dus la diluarea proiectului european si la alimentarea demagogiilor. Totusi, lectia lui Juncker este ca nu trebuie schimbata o formula perdanta. Uimitor, apreciaza jurnalistii de la Liberation.