Război în Ucraina, ziua 1118: Germania livrează Kievului un nou pachet militar, inclusiv sisteme Gepard / SUA se retrag dintr-un grup internațional de anchetă privind invazia rusă / Trump va vorbi marți cu Putin. Temele pe care le va aborda
Rusia va solicita garanții de necontestat în orice acord de pace privind Ucraina că țările NATO nu vor primi Ucraina în alianță și că Ucraina va rămâne neutră, a declarat ministrul de externe rus Alexander Grușko. Într-un interviu acordat publicației Izvestia, care nu a făcut nicio referire la propunerea de încetare a focului, Grușko a afirmat că orice tratat de pace de lungă durată privind Ucraina trebuie să îndeplinească cerințele Moscovei: „Vom cere ca garanții de securitate incontestabile să devină parte a acestui acord. O parte din aceste garanții ar trebui să fie statutul neutru al Ucrainei, refuzul țărilor NATO de a o accepta în alianță. De asemenea, Moscova se opune categoric desfășurării de observatori NATO în Ucraina”.
Evenimentele de luni, ziua 1118 a războiului din Ucraina:
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe a susținut luni o conferință de presă în care a fost întrebată despre negocierile purtate de administrația Trump privind încetarea focului între Ucraina și Rusia, Karoline Leavitt precizând că „ne aflăm pe o linie de câțiva metri către pace” și că „nu am fost niciodată mai aproape de un acord de pace decât suntem în acest moment”.
De ce Donald Trump îl urăşte pe Volodimir Zelenski? Dezvăluirile unui fost consilier de la Casa Albă: „E ceva ce nu a uitat niciodată”
Discuţia aprinsă dintre Volodimir Zelenski şi Donald Trump din Biroul Oval i-a demonstrat preşedintelui ucrainean importanţa relaţiei sale personale cu omologul său american, dacă speră să găsească o soluţie acceptabilă la invazia rusă, comentează AFP.
Tensiunile dintre Volodimir Zelenski şi republican, care a mai fost preşedinte din 2017 până în 2021, nu sunt noi. Ele datează din 2019, când Donald Trump a încercat într-o convorbire telefonică să facă presiuni asupra omologului său ucrainean pentru a deschide o anchetă în legătură cu rivalul său democrat Joe Biden.
Testele la care a fost supusă o dronă ucraineană cu rază lungă de acțiune au fost finalizate cu succes, acestea demonstrând capacitatea aparatului de a zbura pe o distanță de 3.000 de kilometri, a anunțat marți seară președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în discursul său video adresat națiunii.
Tomorrow marks one week since the U.S. proposal for a ceasefire in the sky, at sea, and on the front lines has been on the table. The implementation of this proposal could have begun long ago. Every day in wartime is a matter of human lives.
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) March 17, 2025
Now, almost a week later, it’s clear… pic.twitter.com/bqRbA8hf7K
Două dintre cele mai mari state UE, reticente față de planul de 40 mld. euro pentru Ucraina
Italia și Spania au precizat luni, la reuniunea miniștrilor europeni de externe desfășurată la Bruxelles, că nu sunt pregătite să susțină propunerea șefei diplomației UE, Kaja Kallas, de a angaja până la 40 de miliarde de euro ca ajutor militar european pentru Ucraina în acest an, informează Reuters.
Acest plan ar presupune o dublare a ajutorului militar oferit Ucrainei de UE pentru a o sprijini în războiul cu Rusia, anul trecut sprijinul european oferit Kievului însumând aproximativ 20 de miliarde de euro. Propunerea prevede ca statele membre să contribuie fiecare la acest ajutor în funcție de „ponderea economică” pe care o au în interiorul blocului comunitar.
Oficialii UE argumentează că este vital ca Ucraina să fie susținută în continuare pe câmpul de luptă, în contextul incertitudinii privind viitorul sprijinului oferit de SUA sub administrația lui Donald Trump, care a pus capăt izolării diplomatice a Rusiei și presează ambele părți să negocieze, notează Agerpres. Președintele american Donald Trump va avea marți o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin asupra războiului din Ucraina.
După reuniunea de luni a miniștrilor europeni de externe, Kaja Kallas a declarat că propunerea ei a fost primită cu un „sprijin politic larg”, iar discuțiile intră acum în detalii.
Potrivit diplomaților, această propunere are un sprijin puternic din partea țărilor din nordul și estul Europei, în schimb unele țări din sud sunt mai reticente.
Vorbind înainte de reuniunea desfășurată luni, miniștrii de externe italian și spaniol au spus că este prea devreme pentru a exprima o poziție definitivă cu privire la propunerea avansată de șefa diplomației europene. De asemenea, Franța a pus mai multe întrebări legate de acest plan, mai afirmă sursele diplomatice.
Din rândul țărilor est-europene, Slovacia a semnalat că nu va obstrucționa acest plan, dar va refuza să contribuie, în timp ce Ungaria a exclus la rândul ei orice implicare. Aceste două țări oricum nu oferă ajutor militar Ucrainei.
Autoritățile din orașul siberian Krasnoiarsk au interzis o demonstrație planificată, care își propunea să denunțe restricțiile impuse în ceea ce privește organizarea de proteste publice, a anunțat luni un deputat regional care conduce demersul.
Gazprom, declin sever după pierderea piețelor europene
Gazprom, pierderi nete de aproape 13 miliarde de dolari anul trecut
Compania controlată de statul rus Gazprom a înregistrat pierderi nete de 1.076 miliarde de ruble (12,89 miliarde de dolari) în 2024, conform standardelor de raportare din Rusia (RAS). Pierderea a fost determinată, în principal, de scăderea valorii de piaţă a acţiunilor Gazprom Neft, divizia de petrol a companiei ruse.
Peter Szijjarto acuză că reuniunea miniștrilor de externe ai UE a fost din nou una „extrem de pro-Ucraina și pro-război ”
Majoritatea statelor Uniunii Europene au decis să urmeze o cale ce va duce la „ruinarea durabilă” a economiei și securității blocului comunitar, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto după Consiliul Afaceri Externe, ce a reunit luni la Bruxelles miniștrii de externe ai țărilor membre.
Potrivit lui Szijjarto, această reuniune a fost din nou una „extrem de pro-război și pro-Ucraina” și mulți „au pledat orbește pentru continuarea războiului și aderarea imediată a Ucrainei” la UE.
Trei copii au fost răniți luni în urma unor bombardamente rusești în orașul Pokrovsk din estul Ucrainei, a informat șeful administrației regionale Donetsk, Vadim Filașkin.
El a precizat că printre răniți se numără două fete în vârstă de 8 și 15 ani și un băiat în vârstă de 12 ani, care primesc în prezent îngrijiri medicale.
Oficialul ucrainean a spus că copiii „fuseseră deja evacuați într-o regiune mai sigură, dar părinții lor au luat decizia nebună de a se întoarce în Pokrovsk”.
El a adăugat: „Adulții care își forțează copiii să stea sub foc în orașele din prima linie provoacă indignare. Dacă nu ai grijă de tine, atunci măcar ai grijă de copii! Nu așteptați ca un obuz sau o bombă să vă cadă peste casă! Evacuați zona!”
Potrivit analiștilor militari, Rusia ar putea redirecționa trupe către bătălia pentru orașul strategic ucrainean Pokrovsk, după ce s-a impus în luptele din regiunea rusă Kursk. (Sky News)
Germania livrează Kievului un nou pachet de ajutor militar
Procurorii lituanieni au acuzat luni serviciile secrete militare ruse (GRU) că au orchestrat incendiul provocat într-un magazin IKEA din Vilnius în luna mai și au sugerat că acesta ar fi putut fi vizat pentru că logo-ul lanțului suedez din domeniul mobilei are aceleași culori ca steagul Ucrainei, informează Reuters.
Vladimir Putin a dat permisiunea unui fond speculativ din SUA să cumpere titluri de valoare în companii ruseşti de la anumiţi acţionari străini, şi a autorizat viitoarea lor vânzare către două fonduri din Rusia, conform unui decret prezidenţial publicat luni.
Moscova a înăsprit restricţiile privind vânzările de active străine de la începutul conflictului din Ucraina, orice tranzacţie din sectorul energetic şi financiar necesitând aprobarea lui Putin.
Germania a livrat Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană Gepard, obuze, drone și alte ajutoare
Germania a furnizat luni Ucrainei trei sisteme antiaeriene Gepard cu 10.000 de proiectile, 24 de vehicule de protecție împotriva minelor și alte ajutoare pentru apărare, în cadrul celei mai recente runde de sprijin militar.
Berlinul este cel mai mare donator militar din Europa al Ucrainei și al doilea, la nivel mondial, după SUA, în ceea ce privește asistența acordată în domeniul apărării.
Noua rundă de sprijin a inclus 5.000 de obuze de artilerie de 155 mm, 2.000 de proiectile de 122 mm, 8.000 de proiectile de 120 mm pentru mortiere și muniție pentru tancurile Leopard 1, pentru vehiculele de luptă Marder și pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T.
Ucraina a primit, de asemenea, un nou sprijin pentru sistemele fără pilot, inclusiv 50 de drone de recunoaștere Vector, 30 de drone de urmărire Gereon RCS și 30 de sisteme de detectare a dronelor.
Cea mai recentă tranșă a mai inclus arme de calibru mic, truse de prim ajutor, echipamente de deminare și echipamente pentru protecția frontierelor, potrivit The Kyiv Independent.
Germania a alocat Ucrainei aproximativ 4 miliarde de euro (4,36 miliarde de dolari) pentru asistență în domeniul apărării, în 2025. Cancelarul demisionar Olaf Scholz a blocat o sumă suplimentară de 3 miliarde de euro (3,27 miliarde de dolari) propusă de partenerii săi de coaliție, dar succesorul acestuia, Friedrich Merz, s-a angajat să promoveze pachetul.
Cum au arătat ultimele zile ale operațiunii ucrainene din Kursk
Coreea de Sud şi Ucraina discută despre prizonierii de război nord-coreeni. Ce a cerut Seulul
Şeful Statului Major Întrunit de la Seul a declarat că suspectează Phenianul că se pregăteşte să trimită şi mai multe trupe în Rusia pentru a lupta împotriva forţelor ucrainene, în ciuda pierderilor suferite şi a capturării unora dintre soldaţii săi.
Kievul afirmă că mai mult de 3.000 de soldaţi nord-coreeni au fost ucişi sau răniţi în Rusia până la începutul lunii ianuarie 2025.
O retragere parțial ordonată, parțial haotică, mulți morți de o parte și de cealaltă, dar fără trupe ucrainene încercuite – așa arată imaginea ultimelor zile ale incursiunii din Kursk, potrivit soldaților Kievului care au vorbit cu New York Times și BBC, dar și potrivit analiștilor militari. Donald Trump și Vladimir Putin au spus cu totul altceva.
Consiliul Uniunii Europene a dat undă verde luni celei de-a treia plăți către Kiev, în valoare de aproape 3,5 miliarde de euro, din fondurile Mecanismului pentru Ucraina, constând în granturi și împrumuturi nerambursabile. Cu această plată, Ucraina a primit în total până acum aproape 20 de miliarde de euro prin acest mecanism intrat în vigoare în urmă cu un an.
Consiliul UE a concluzionat luni că Ucraina a îndeplinit condițiile necesare stabilite pentru a primi o plată suplimentară din acest fond. „Planul Ucraina” prezintă intențiile în ceea ce privește redresarea, reconstrucția și modernizarea țării, precum și un calendar al reformelor pe care Kievul intenționează să le realizeze în următorii patru ani ca parte a procesului său de aderare la UE.
Multe țări sunt dispuse să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina, afirmă Londra
Un „număr semnificativ” de țări sunt dispuse să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina în cazul unui acord de pace cu Rusia, a declarat luni un purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer.
Decizia președintelui american Donald Trump de a reduce finanțările pentru Radio Europa Liberă/Radio Liberty este o decizie internă a SUA care nu prea privește Rusia, a transmis luni Kremlinul.
Peste 1.300 de angajați ai Voice of America au fost puși pe liber sâmbătă, iar finanțarea pentru două servicii de știri americane care transmit în țări cu regimuri autoritare a fost întreruptă, la o zi după ce Trump a ordonat desființarea companiei-mamă a instituției media finanțate de guvern și a altor șase agenții federale.
„Ei bine, aceste instituții media, de fapt, cu greu pot fi clasificate ca fiind populare și solicitate în Federația Rusă, deci nu ne privește cu adevărat, dar aceasta este o decizie internă a administrației americane”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
În februarie anul trecut, Rusia a desemnat Radio Europa Liberă drept „organizație indezirabilă”, o măsură care interzice efectiv o organizație și creează probleme pentru oricine interacționează cu aceasta. (Reuters)
Noul premier al Canadei, Mark Carney, a declarat luni la Paris, în prima sa vizită externă, că dorește să consolideze legăturile țării sale cu „aliații de încredere” din Europa, într-un moment în care Canada este supusă presiunilor comerciale din partea Statelor Unite și amenințărilor repetate ale lui Donald Trump de anexare.
„Este mai important ca niciodată să consolidăm legăturile cu aliați de încredere precum Franța”, a declarat el alături de președintele francez Emmanuel Macron.
„Suntem amândoi în favoarea suveranității și securității, după cum demonstrează sprijinul nostru neclintit pentru Ucraina”, a adăugat Carney. (AFP)
ISW: Oficialii ruși nu au dat niciun indiciu public că sunt dispuși să facă concesii
Kremlinul a confirmat luni că președintele rus Vladimir Putin va vorbi marți la telefon cu președintele american Donald Trump.
Trump declarase anterior că intenționează să vorbească cu Putin marți și să discute despre încetarea războiului din Ucraina, după ce a spus că au fost discuții pozitive între Steve Witkoff, trimisul său special, și Putin la Moscova.
Întrebat despre convorbirea planificată, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Da, așa stau lucrurile. O astfel de conversație este planificată pentru marți”. (Reuters)
Ministrul de externe sud-coreean Cho Tae-yul a avut luni o convorbire telefonică cu omologul său ucrainean Andrii Sîbiha și a discutat despre gestionarea prizonierilor de război nord-coreeni, a anunțat Ministerul de Externe de la Seul.
Cho a reafirmat eforturile Seulului de a sprijini poporul ucrainean și a declarat că Seulul va accepta soldații nord-coreeni capturați de Ucraina dacă doresc să meargă în Coreea de Sud, a declarat ministerul.
Ministerul apărării de la Moscova a afirmat luni că forțele sale au „eliberat complet” satul Stepove din regiunea ucraineană Zaporojie, transmite agenția rusă TASS.
Consilierul american pentru securitate națională, Mike Waltz, a declarat ieri că Ucraina va primi garanții de securitate neprecizate în schimbul unor concesii teritoriale, de asemenea nespecificate, și a spus că Statele Unite iau în considerare „realitatea situației de pe teren” în discuțiile diplomatice pe tema opririi războiului din Ucraina, notează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
„Cu toate acestea, oficialii ruși își mențin pretențiile teritoriale maxime asupra întregii Ucraine ocupate și asupra unor părți semnificative din Ucraina neocupată. Declarațiile continue ale Kremlinului prin care se cere Ucrainei să cedeze teritoriul ucrainean neocupat indică faptul că Kremlinul și Putin rămân dedicați acestor obiective teritoriale în ciuda negocierilor în curs.
Oficialii ruși nu au dat niciun indiciu public că sunt dispuși să facă concesii în ceea ce privește cererile lor teritoriale sau de securitate față de Ucraina. Rusia continuă să profite de angajamentele diplomatice cu Statele Unite pentru a-și normaliza cererile de război”, mai spune ISW.
SUA se retrag dintr-un grup internațional de anchetă privind invazia
Departamentul de Justiție al Statelor Unite a informat în secret oficialii europeni că SUA se retrag dintr-un grup internațional care investighează conducerea Rusiei în legătură cu plănuirea și declanșarea războiului din Ucraina, relatează The New York Times, citând surse familiare cu discuțiile.
Decizia de a se retrage din Centrul internațional pentru urmărirea penală a crimelor de agresiune împotriva Ucrainei, la care administrația Biden a aderat în 2023, este cel mai recent indiciu al îndepărtării administrației Trump de angajamentul președintelui Joe Biden de a-l trage la răspundere personal pe Putin pentru crimele comise împotriva ucrainenilor, notează publicația americană.
Grupul a fost creat pentru a trage la răspundere conducerea Rusiei, împreună cu aliații săi din Belarus, Coreea de Nord și Iran, pentru o categorie de crime – definită ca agresiune în conformitate cu dreptul internațional și tratatele care încalcă suveranitatea unei alte țări și nu este inițiată în legitimă apărare.
Se așteaptă ca decizia să fie anunțată luni într-un e-mail adresat personalului și membrilor organizației-mamă a grupului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în domeniul Justiției Penale, cunoscută mai ales sub numele de Eurojust.
Condițiile puse de Rusia pentru a accepta o încetare a focului în războiul din Ucraina arată că Moscova nu dorește cu adevărat pacea, a spus luni șeful politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, potrivit Reuters.
„Aceste condiții pe care le-au prezentat – arată că, de fapt, nu doresc cu adevărat pacea, deoarece prezintă drept condiții toate obiectivele lor finale pe care doresc să le obțină din război”, a declarat presei, la Bruxelles, Kallas.
Declarația a fost făcută în contextul în care luni are loc la Bruxelles reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene (Consiliul Afaceri Externe).
Potrivit unui comunicat al MAE, agenda reuniunii include agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, evoluţiile din Iran, Orientul Mijlociu, Siria şi relaţiile UE – SUA.
Orice tratat de pace trebuie să conțină garanții de securitate incontestabile, spune Moscova
Rusia a lansat peste noapte 174 de drone de tip Shahed și imitatoare din cinci direcții, au spus forțele aeriene ucrainene pe Telegram.
Potrivit sursei citate, 90 au fost doborâte în zece regiuni ucrainene, iar 70 s-au pierdut fără consecințe negative.
Atacul rusesc a afectat regiunile Odesa, Harkov, Dnipro, Kirovohrad, Sumî, Cernihiv și Kiev, se mai spune în mesajul de pe Telegram.
Un atac ucrainean cu drone de azi-noapte a vizat instalații energetice și alte obiective din regiunea Astrahan din Rusia, rănind o persoană și provocând un incendiu, a declarat luni guvernatorul regional.
„Situația este sub control”, a scris pe Aplicația Telegram Igor Babușkin, guvernatorul acestei regiuni din sudul Rusiei. Babușkin nu a precizat ce instalație a luat foc.
Rusia va solicita garanții de necontestat în orice acord de pace privind Ucraina că țările NATO nu vor primi Ucraina în alianță și că Ucraina va rămâne neutră, a declarat ministrul de externe rus Alexander Grușko.
Într-un interviu acordat publicației Izvestia, care nu a făcut nicio referire la propunerea de încetare a focului, Grușko a afirmat că orice tratat de pace de lungă durată privind Ucraina trebuie să îndeplinească cerințele Moscovei: „Vom cere ca garanții de securitate incontestabile să devină parte a acestui acord. O parte din aceste garanții ar trebui să fie statutul neutru al Ucrainei, refuzul țărilor NATO de a o accepta în alianță”.
De asemenea, Moscova se opune categoric desfășurării de observatori NATO în Ucraina, a adăugat el.
Trump va vorbi marți cu Putin: „Vom discuta despre teritorii, despre centrale nucleare”
Trump a anunțat când va discuta iar cu Putin: „Vom vorbi despre teritorii. Vom vorbi despre centrale”.
Președintele american Donald Trump a anunțat că intenționează să vorbească marți cu Vladimir Putin și să discute despre încheierea războiului din Ucraina, după discuții pozitive între oficialii americani și ruși la Moscova.
Zelenski: „Racheta Long Neptune este pregătită”. Trump și Putin vor purta discuții, săptămâna aceasta, scrie presa străină.
Divergențele dintre părți cu privire la acordul privind conflictul din Ucraina „se reduc”, a declarat trimisul special prezidențial al SUA, Steve Witkoff.
Cele mai recente informații despre război:
- Ucraina este pregătită să negocieze un acord de pace cu Rusia, dar rămâne fermă în mai multe domenii-cheie, potrivit unor surse de la Kiev implicate în discuții, citate de publicația britanică The Independent.
- Kievul a confirmat duminică retragerea trupelor ucrainene din Sudja, oraș rusesc din regiunea Kursk.
- Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit duminică pe generalul de divizie Andrii Hnatov șef al Statului Major general al armatei.
- Interviul exclusiv cu fostul cancelar german, Angela Merkel (CDU), în Berliner Zeitung, a stârnit numeroase reacții la nivel internațional.
- Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a vorbit la telefon cu Donald Trump și a discutat despre eforturile de a pune capăt războiului dintre Rusia și Ucraina.
- Secretarul de stat american Marco Rubio şi omologul său rus Serghei Lavrov au discutat sâmbătă la telefon în legătură cu „următoarele etape” în negocieri.
––––
Evenimentele de duminică, ziua 1117 a războiului, au fost LIVE aici
INTERVIURILE HotNews.ro