Sari direct la conținut

Război în Ucraina, ziua 1133: Moscova respinge propunerea SUA pentru oprirea conflictului / Înaintarea armatei ruse a încetinit, pentru a patra lună la rând / Anunțul lui Zelenski despre „contingentul” de trupe străine

Război în Ucraina, ziua 1133: Moscova respinge propunerea SUA pentru oprirea conflictului / Înaintarea armatei ruse a încetinit, pentru a patra lună la rând / Anunțul lui Zelenski despre „contingentul” de trupe străine
Urmările unui atac cu drone kamikaze rusești asupra orașului Dnipro, Ucraina, 29 martie 2025 FOTO: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

Forțele ruse au lansat noaptea trecută un atac fără drone, ci cu două rachete de croazieră Kh-59/69, pe care forțele aeriene ucrainene anunță că le-au doborât. Ministerul rus al Apărării a acuzat în schimb Ucraina că a atacat de două ori infrastructura energetică rusă în ultimele 24 de ore, în ciuda armistițiului privind lovirea reciprocă a instalațiilor energetice.

Evoluțiile de marți, ziua 1133 a războiului din Ucraina, LIVETEXT:

SINTEZA ZILEI:

Kievul va purta vineri discuții aprofundate cu un grup restrâns de țări în privința contribuției forțelor lor în cadrul unui contingent de trupe care ar urma să acționeze drept o garanție de securitate pentru Ucraina, a declarat marți președintele Volodimir Zelenski.

Comisia Europeană a propus marţi ca ţărilor Uniunii, în special celor care se învecinează cu Rusia, să li se permită să folosească banii pe care îi primesc de la bugetul UE pentru a-şi consolida capacităţile de apărare. Redirecţionarea unor fonduri de coeziune către apărare ar urma să fie voluntară pentru fiecare guvern.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski cere SUA să întărească sancțiunile împotriva Rusiei, pe care o acuză că încalcă fragilul moratoriu privind atacurile asupra infrastructurii energetice.

„Rușii încalcă ceea ce au promis Statelor Unite. Sperăm mult că președintele Trump are toate instrumentele adecvate pentru a crește presiunea sancțiunilor”, a declarat Zelenski în timpul unei conferințe de presă, precizând că Kievul a transmis la Washington informații despre ceea ce armata ucraineană prezintă drept bombardamente ale rușilor împotriva instalațiilor sale energetice.

Un atac rusesc asupra orașului Herson din sudul Ucrainei a lăsat fără electricitate marți zeci de mii de locuitori, amintește AFP.

Cu 240 de kilometri pătrați ocupați în martie 2025, înaintarea forțelor ruse în Ucraina a încetinit pentru a patra lună consecutiv, arată o analiză a agenției France Presse, realizată pe baza datelor furnizate de Institutul american pentru Studiul Războiului (ISW).

Finlanda, membră NATO, intenţionează să renunţe la convenţia globală de interzicere a minelor antipersonal şi să crească cheltuielile de apărare la cel puţin 3% din PIB până în 2029, ca răspuns la ameninţarea militară în evoluţie din partea Rusiei, a declarat marţi guvernul de la Helsinki. Kremlinul susţine însă că preşedintele Vladimir Putin este deschis ideii de a restabili relaţiile dintre Finlanda şi Rusia, dar acuză conducerea de la Helsinki că a redus aceste relaţii „aproape la zero” după ce a aderat la NATO.

Măsuri dure de contracarare a influenței rusești în Marea Britanie

Oricine lucrează pentru statul rus în Regatul Unit va trebui de acum să se înregistreze într-un sistem de monitorizare a „influenţelor străine”, care va intra în vigoare la 1 iulie, a anunţat marţi ministrul britanic al securităţii, Dan Jarvis.

Noul ambasador al Franței în Rusia, Nicolas de Riviere, a sosit la Moscova, a anunțat oficial marți ambasada franceză, la mai multe luni după plecarea predecesorului său, pensionat în toiul tensiunilor dintre Paris și Kremlin pe fondul conflictului din Ucraina.

Vladimir Putin a oferit mai multe monede sovietice păstrate de el și de familia sa și care vor fi topite împreună cu multe alte monede pentru ridicarea unui monument în Parcul Victoriei din Moscova, a anunțat marți Kremlinul. Donația a fost făcută cu ocazia aniversării a 80 de ani de la victoria Uniunii Sovietice (URSS) împotriva Germaniei naziste.

Președintele rus Vladimir Putin l-a primit marți la Kremlin pe liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, a anunțat Kremlinul.

Liderul autoritar al republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, l-a numit pe fiul său Adam, în vârstă de 17 ani, în funcția de „curator” al filialei regionale a Ministerului rus de Interne, a anunțat luni presa de stat din Cecenia.

Suedia, unde autoritățile au avertizat că țara ar trebui să se pregătească pentru riscul de război, a anunțat o investiție de 100 de milioane de coroane (aproximativ 10 milioane de dolari) pentru verificarea și renovarea adăposturilor sale de apărare civilă.

Țara scandinavă vecină, Danemarca, a anunțat, separat, că va cumpăra un număr de rachete de apărare antiaeriană Mistral produse de firma franceză MBDA, număr pe care nu l-a dezvăluit.

UE a transferat către Ucraina o nouă tranșă din pachetul de ajutor financiar multianual

Ucraina a primit o nouă tranșă, de 3,5 miliarde euro, din pachetul de ajutor financiar de 50 de miliarde euro pus la dispoziție de UE până în anul 2027, a anunțat marți guvernul de la Kiev.

Acest ajutor este „crucial pentru menținerea stabilității macroeconomice” a Ucrainei în timp ce continuă războiul cu Rusia, a scris pe Telegram premierul Denis Șmihal, potrivit Agerpres.

Noua tranșă cuprinde 3,1 miliarde de euro credite cu dobânzi reduse și granturi de 400 de milioane de euro. Fondurile sunt acordate în baza programului Facilitatea UE pentru Ucraina, program ce prevede un ajutor financiar european pentru această țară de 50 de miliarde de euro până în anul 2027. Din această sumă Ucraina a primit deja 16 miliarde de euro.

Serbia și Ungaria au convenit marți asupra întăririi cooperării militare bilaterale și au semnat, la Belgrad, un acord privind planul acestei cooperării pe anul 2025, informează agențiile Tanjug și MTI.

Rușii care locuiesc în regiunile care se învecinează cu Ucraina par să sărbătorească recentele atacuri cu drone împotriva Moscovei, afirmând că oamenii care locuiesc acolo „își trăiesc viața fără frică”, potrivit unei serii de apeluri interceptate de serviciul ucrainean de informații militare (HUR) și publicate în perioada 29-31 martie.

Autoritățile din regiunea Kemerovo din Siberia vor oferi stimulente financiare fetelor de vârstă școlară care nasc, a anunțat marți presa de stat rusă. Măsura marchează cel puțin a treia astfel de inițiativă regională în cadrul eforturilor Kremlinului de a inversa declinul demografic al țării, scrie The Moscow Times.

Rusia nu poate accepta propunerile Statelor Unite pentru oprirea războiului din Ucraina în forma lor actuală, deoarece acestea nu abordează problemele pe care Moscova le consideră cauzele conflictului, a declarat marți un diplomat rus de rang înalt, sugerând că discuțiile dintre SUA și Rusia pe acest subiect au stagnat, relatează Reuters.

„Rusia continuă să încalce acordul” privind armistițiul parțial, acuză Kievul

Un atac rus asupra orașului Herson din sudul Ucrainei a lăsat fără electricitate, marți dimineața, 45.000 de locuitori ai orașului, a anunțat șeful diplomației ucrainene, Andrii Sibiha, acuzând Mosova că a încălcat din nou acordul asupra unui armistițiu parțial.

„Rusia continuă să încalce acest acord”, a declarat ministrul, evocând fragilul compromis anunțat săptămâna trecută de către Washington după negocieri separate cu Kievul și Moscova, care a invadat Ucraina în urmă cu trei ani, relatează AFP și Agerpres.

„În această dimineața, un nou atac rus a avariat o instalație energetică din Herson, lăsând fără electricitate 45.000 de locuitori”, a continuat oficialul guvernamental ucrainean în timpul unei conferințe de presă alături de omologul său lituanian.

După mai multe zile de negocieri separate cu ucrainenii și rușii, SUA au difuzat săptămâna trecută două comunicate distincte, evocând un moratoriu asupra bombardamentelor împotriva instalațiilor energetice ale celor două tabere.

Însă nu a fost evocată nicio dată precisă și nicio condiție, iar Rusia și Ucraina se acuză de atunci reciproc pentru încălcarea acestui acord.

Marți, Ministerul Apărării rus a afirmat din nou că forțele ucrainene au atacat o infrastructură energetică în regiunea de frontieră Belgorod. Rusia, a cărei invazie în Ucraina a făcut sute de mii de morți și de răniți, a provocat de asemenea distrugeri masive în țara vecină, avariind puternic inclusiv rețeaua sa energetică.

Ca răspuns, Ucraina atacă în mod regulat cu drone structuri energetice pe teritoriul rus, cel mai adesea rafinării și depozite de carburant, subliniind că acestea servesc la aprovizionarea armatei ruse.

Danemarca, țară care a aprobat recent o anvelopă de aproape 7 miliarde de euro suplimentari pentru apărarea sa, a anunțat marți că achiziționează rachete Mistral, pentru o sumă nedezvăluită, și 130 de blindate Patria, pentru 254 de milioane de euro. Statul scandinav, unul dintre principalii susținători ai Ucrainei, a recunoscut că are nevoie în special de sisteme de apărare aeriană.

O brigadă germană de blindate, desfășurată pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice (NATO), a intrat marți oficial în serviciu.

Șefa diplomației UE, mesaj ferm privind continuarea sprijinului pentru Ucraina

Șefa diplomației europene, estona Kaja Kallas, a rostit marți un discurs în Parlamentul European și a cerut din nou oferirea de sprijin militar Ucrainei, nu doar pentru a putea continua războiul cu Rusia, dar și pentru a-și consolida poziția de negociere în discuțiile inițiate separat de SUA și din care UE a fost exclusă, dar Kallas a susținut că în pofida acestui fapt blocul comunitar își păstrează ”relevanța”, inclusiv prin sancțiunile impuse Rusiei.

„Am primit favorabil negocierile asupra unei încetări a focului și primii pași care se fac în acest sens”, a spus Kaja Kallas, care consideră că UE, deși nu ia parte la aceste negocieri la care participă SUA, Rusia și Ucraina, își menține „relevanța” și dispune de instrumente pentru a influența deznodământul lor, precum „sancțiunile, care slăbesc Rusia”, relatează EFE și Agerpres.

„De asemenea, trebuie să oferim ajutor Ucrainei, întrucât cu cât sunt mai puternici pe câmpul de luptă, cu atât sunt mai puternici la masa negocierilor”, a motivat șefa diplomației europene, care a eșuat recent să impună un plan de ajutor militar prin care statele UE ar fi urmat să ofere Ucrainei anul acesta 40 de miliarde de euro, dublu față de anul trecut.

După ce unele state membre au primit cu răceală acest plan, Kaja Kallas a cerut ca alternativă noi contribuții de 5 miliarde de euro din partea statelor UE pentru achiziția de obuze destinate armatei ucrainene, dar nici acest plan nu a fost aprobat la summitul european din martie, când liderii europeni au convenit ca acest ajutor să fie acordat Kievului pe bază voluntară.

Cât despre ruși, „nici ei nu pot duce acest război la infinit”, a mai justificat Kallas cererea ei privind noi ajutoare militare pentru Ucraina, adăugând că UE va sprijini un plan de pace care să prevadă „independența și suveranitatea” Ucrainei.

Ea a insistat din nou și asupra presupuselor crime împotriva umanității comise de Rusia în Ucraina, invocând în acest sens fotografii și înregistrări pe care le consideră indicii asupra unor crime de război în orașele ucrainene Bucea și Mariupol.

În ce privește dezbaterea privind dotarea cu arme nucleare, arme de care numai Franța dispune în rândul celor 27 de state membre UE, Kallas s-a arătat rezervată față de această idee. „Dacă amenințarea cu folosirea armelor nucleare funcționează, ceea ce vom vedea în lume va o mai mare proliferare, întrucât toate țările care se tem de vecinii lor vor dori arme nucleare, aceasta fiind singura modalitate de a se proteja. Și toate acele țări care vor râvni la teritoriul vecinilor lor vor dori de asemenea arme nucleare”, a explicat ea.

SUA au anunțat marțea trecută că au încheiat înțelegeri separate cu Ucraina și Rusia pentru un armistițiu parțial cu două componente, respectiv garantarea siguranței navigației în Marea Neagră și oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurilor energetice.

Dar părțile nu au semnat de atunci niciun document care să detalieze aplicarea acestor înțelegeri. Moscova și Kievul au promis totuși că vor respecta armistițiul energetic, însă apoi s-au acuzat reciproc de încălcarea lui.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un ordin privind recrutarea de primăvară în armată. Potrivit documentului publicat pe portalul oficial de informații juridice din Rusia, campania de recrutare va începe la 1 aprilie, iar în acest an vor fi recrutate 160 de mii de persoane. Acesta este record deoarece, din 2012, numărul recruților din fiecare campanie de recrutare nu a depășit 155,5 mii de persoane, notează agenția de presă TASS. 

Câți soldați a pierdut Rusia de la începutul războiului, conform armatei Ucrainei

Ministerul rus al Apărării a acuzat marți Ucraina că a atacat de două ori infrastructura energetică rusă în ultimele 24 de ore, în ciuda unei înțelegeri intermediate de SUA privind lovirea reciprocă a instalațiilor energetice, transmite Reuters.

Dronele ucrainene au lovit substațiile electrice din zona Zaporojie, controlată de ruși, din sud-estul Ucrainei și din regiunea Belgorod, din sudul Rusiei, lăsând locuitorii fără energie electrică, a spus ministerul rus.

Nu a existat deocamdată o reacție din partea Ucrainei, care acuză Rusia, la rândul său, că a încălcat armistițiul asupra unor astfel de atacuri.

Autoritățile de la Kiev nu au înregistrat lansarea niciunei drone rusești împotriva teritoriului Ucrainei de luni seara, o situație practic nemaiîntâlnită din primul an de război și care nu s-a mai întâmplat de când Rusia s-a angajat public, pe 18 martie, să oprească atacarea infrastructurii energetice a Ucrainei, scrie Agerpres.

„Nu au existat drone de atac. Vom continua să fim atenți până când aceasta va însemna cu adevărat ceva”, a scris marți dimineața, pe canalul său de Telegram, șeful Centrului Împotriva Dezinformării al Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, Andrii Kovalenko.

Nici canalul forțelor aeriene ucrainene, care raportează de obicei de seara până dimineața sosirea pe teritoriul ucrainean a mai multor grupuri de drone de atac kamikaze Shahed pe care Rusia le-a achiziționat din Iran, nu a informat despre intrarea în spațiul aerian ucrainean a vreunei drone în ultimele ore.

Acest calm fără precedent pentru Ucraina vine după ce, în weekend, președintele american Donald Trump l-a amenințat pe omologul său rus Vladimir Putin cu tarife secundare la exporturile sale de petrol dacă nu face ceva pentru încetarea ostilităților pe care Washingtonul o dorește.

Forțele aeriene ucrainene au anunțat marți că au doborât două rachete de croazieră Kh-59/69 lansate de Rusia peste noapte pentru a ataca sud-estul Ucrainei.

În atacul de azi-noapte, rușii n-au lansat nicio dronă împotriva țintelor civile ucrainene, potrivit rapoartelor Forțelor Aeriene.

„Vom continua să monitorizăm; până acum, nu înseamnă nimic”, a declarat Andrii Kovalenko, oficialul Consiliului Național de Securitate și Apărare, pe canalul său Telegram.

Rusia a pierdut 916.770 de militari în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă din 24 februarie 2022, a informat marți, 1 aprilie, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

Acest număr include 1.540 de victime ale forțelor ruse în ultima zi.

Zelenski denunță peste 180.000 de crime de război

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut luni ca Rusia să fie pedepsită pentru mai mult de 183.000 de crime de război documentate de Ucraina de la invazia Moscovei din 2022, spunând că este nevoie de justiţie pentru a preveni „proliferarea răului”, potrivit Reuters.

El a făcut comentariile sale la un summit al oficialilor europeni din Bucha, la nord-vest de capitala ucraineană Kiev, unde trupele ruse au fost acuzate de atrocităţi, inclusiv execuţii, violuri şi tortură, în timp ce au ocupat-o.

Rusia nu a comentat imediat comentariile lui Zelenski, dar a negat anterior că soldaţii săi au comis atrocităţi şi spune că Occidentul a ignorat crimele Ucrainei, o acuzaţie negată de Kiev.

„Peste 183.000 de crime legate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei au fost documentate oficial”, a declarat Zelenski cu ocazia celei de-a treia aniversări a retragerii trupelor ruse din Bucha.

El a adăugat că numărul documentat de Ucraina de la invazia la scară largă din februarie 2022 nu include cea mai mare parte a teritoriului ucrainean ocupat în prezent de Rusia.„Avem nevoie de un drept internaţional eficient pentru a garanta protecţia poporului nostru şi a întregii societăţi europene împotriva unor astfel de ameninţări”, a declarat Zelenski.

„Justiţia trebuie să fie servită pentru a preveni proliferarea răului. Presiunea asupra Rusiei şi sancţiunile împotriva acesteia sunt necesare pentru a ne asigura că războiul şi abuzurile nu se extind în continuare”, a mai spus acesta.

China şi Rusia sunt „prieteni pentru totdeauna, niciodată duşmani”, a declarat marți ministrul chinez de externe Wang Yi, în timpul unei vizite la Moscova, în care a salutat şi semnele de normalizare a relaţiilor dintre Washington şi Moscova.

„Principiul «prieteni pentru totdeauna, niciodată duşmani»… serveşte ca o bază legală solidă pentru avansarea cooperării strategice la un nivel mai înalt”, a declarat Wang într-un interviu acordat pentru agenţiei de stat ruse RIA.


Evenimentele de luni, ziua 1132 a războiului, au fost LIVE aici

„Rațiunea, înapoi!” Un newsletter despre alegeri în care jurnalistul Gabriel Bejan explică ce se întâmplă în această perioadă politică.
Dincolo de breaking news, confuzie și dezinformare, în fiecare marți și vineri.
INTERVIURILE HotNews.ro