Război în Ucraina, ziua 1180: Rusia pregătește lansarea unei rachete balistice intercontinentale, susține GUR / Putin vorbește de pace pe „termen lung” / Crimeea trebuie eliberată, insistă Zelenski

Forțele ruse au lansat în noaptea de 18 mai un atac cu 273 de drone, au anunțat forțele aeriene ucrainene. Potrivit acestora, 88 dintre ele au fost doborâte, iar alte 128 s-au pierdut în drum spre ținte. Atacuri cu drone au fost raportate și asupra regiunii Kiev, soldate cu o persoană ucisă și încă trei rănite, a informat guvernatorul Mykola Kalashnyk.

Evoluțiile de duminică, ziua 1180 a războiului din Ucraina, LIVETEXT:

SINTEZA ZILEI:

• Câte tancuri și blindate au pierdut rușii de la începutul anului. Anunțul generalului Sîrskîi
• Estonia anunță că Rusia a reținut un tanc petrolier în Marea Baltică
• ISW: Amânarea continuă a negocierilor de către Rusia subliniază reticența acesteia de a se angaja în discuții de bună credință pentru un armistițiu sau un acord de pace final
• Administrația Trump a reușit să apropie într-o oarecare măsură pozițiile Rusiei și ale Ucrainei în problema rezolvării crizei ucrainene, afirmă emisarul special al președintelui SUA, Steven Witkoff
• Liderii europeni au solicitat o discuție cu Trump înainte de apelul liderului de la Casa Albă cu Putin. Friedrich Merz: „Am convenit că vom discuta din nou”
• Revenirea companiilor occidentale în Rusia este acceptabilă, dacă sporește concurența pe piață, a declarat vicepremierul rus Denis Manturov, responsabil de Industrie și Comerț
• Vladimir Putin afirmă că Rusia respectă interesele naționale ale SUA și așteaptă o atitudine similară din partea Washingtonului
• Rușii vor să lanseze, în timpul nopții de duminică spre luni, o rachetă balistică intercontinentală Yars RS-24 asupra Ucrainei, pentru a intimida NATO și UE, susține spionajul militar ucrainean
• Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Italia ar trebui să joace un rol mai important în eforturile europene de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei
• Peste 167.000 de crime de război au fost înregistrate în Ucraina de la începutul războiului de amploare, a declarat duminică, Dmitro Lubineț, comisarul Radei Supreme de la Kiev pentru Drepturile Omului
• În Ziua Luptei pentru Drepturile Poporului Tătar Crimeean, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat că peninsula Crimeea, ca întreaga Ucraină, trebuie să fie liberă, și că „imperiile cad întotdeauna”
• Forțele Armate Ruse au atacat „concentrații de trupe inamice” în 139 de zone, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova, după ce Ucraina a acuzat cel mai mare atac cu drone asupra teritoriului său de la începutul invaziei pe scară largă
• Premierul canadian Mark Carney a reafirmat sprijinul țării sale pentru Ucraina, în prima sa întâlnire față în față cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski de la câștigarea alegerilor
• SUA avertizează Rusia să nu tergiverseze negocierile pentru un armistițiu
• Rusia consideră că rezultatul „operațiunii speciale” din Ucraina trebuie să fie „o pace pe termen lung”, care să îi asigure securitatea și protejeze interesele ucrainenilor vorbitori de limbă rusă, a afirmat președintele rus Vladimir
• Forțele armate ucrainene au anunțat că atacul cu drone lansat de forțele ruse, după eșecul de vineri al negocierilor de pace ce au avut loc la Istanbul, a fost cel mai mare de la începutul războiului
• Forțele ruse au lansat în noaptea de 18 mai un atac cu 273 de drone, au anunțat forțele aeriene ucrainene, precizând că 88 dintre ele au fost doborâte

Forțele armate ucrainene au „lovit” 1.159 de tancuri rusești de la începutul anului 2025, susține șeful armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrskîi, potrivit The Kyiv Independent.

• Câte tancuri și blindate au pierdut rușii de la începutul anului. Anunțul generalului Sîrskîi

Rusia a reținut duminică un tanc petrolier grecesc, care plecase dintr-un port estonian de la Marea Baltică, a anunțat Ministerul estonian al afacerilor externe, menționând că i-a informat pe aliații din NATO cu privire la incident, relatează Reuters.

• Estonia anunță că Rusia a reținut un tanc petrolier în Marea Baltică

Amânarea continuă a negocierilor de către Rusia subliniază reticența acesteia de a se angaja în discuții de bună credință pentru un armistițiu sau un acord de pace final, afirmă un nou raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) din SUA.

Raportul a tras concluziile în special în urma întâlnirii ruso-ucrainene de la Istanbul din 16 mai. Potrivit surselor Bloomberg familiarizate cu cursul acestor negocieri, delegația rusă de la Istanbul și-a exprimat cererile pentru o soluționare pașnică finală a războiului din Ucraina, conform căreia Ucraina trebuie să predea Moscovei regiunile Luhansk, Donețk, Zaporojie, Herson și Crimeea, iar comunitatea internațională trebuie să recunoască aceste teritorii ca fiind rusești înainte ca Rusia să accepte un armistițiu. Delegația rusă a cerut, de asemenea, ca Ucraina să adopte un statut neutru și să renunțe la cererile sale de reparații militare din partea Rusiei.

„ISW continuă să creadă că scopul războiului rusesc rămâne capitularea completă a Ucrainei. «Rusia își reformulează revendicările teritoriale, care sunt de obicei doar o precondiție pentru un armistițiu, nu subiectul negocierilor pentru încheierea războiului», cred analiștii. 

De asemenea, aceștia au subliniat că Rusia încearcă să se poziționeze ca fiind deschisă negocierilor, dar face cerințe pe care Ucraina nu le poate accepta fără a primi la rândul său compromisuri. Conform estimărilor ISW, Putin va continua să refuze compromisurile până când Ucraina și Occidentul nu vor putea schimba teoria Moscovei despre victoria sa finală în conflict.

Conform acesteia, Rusia va câștiga un război de uzură printr-o ofensivă lentă, dar continuă, care împiedică Ucraina să desfășoare operațiuni contraofensive de succes și semnificative din punct de vedere operațional.

Administrația Trump a reușit să apropie într-o oarecare măsură pozițiile Rusiei și ale Ucrainei în problema rezolvării crizei ucrainene, a declarat duminică trimisul special al președintelui SUA, Steven Witkoff.

„În aceste negocieri, oamenii iau poziții”, a declarat el pentru ABC News. „Arta este de a reduce decalajul dintre părți și cred că am reușit asta într-o oarecare măsură”, a explicat el.

Witkoff a adăugat că, în opinia sa, noua administrație de la Washington a parcurs deja un drum lung în înțelegerea stării actuale a conflictului din Ucraina și a modului de a încheia negocierile.

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat duminică că, împreună cu liderii Marii Britanii, Franței și Poloniei, intenționează să discute cu președintele american Donald Trump înaintea convorbirii telefonice pe care acesta o va avea luni cu Vladimir Putin.

Merz a precizat că a abordat subiectul în discuțiile purtate cu secretarul de stat american Marco Rubio, în timpul liturghiei inaugurale a Papei Leon al XIV-lea, la Vatican. Tot acolo, a spus că a avut o discuție extinsă și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

„Am vorbit cu Marco Rubio, inclusiv despre apelul de mâine. Am convenit că vom discuta din nou cu cei patru lideri de stat și cu președintele SUA, pentru a pregăti această convorbire (cu Putin n. red.)”, le-a declarat Merz jurnaliștilor.

Trump a anunțat în urmă cu o zi că va vorbi luni, prin telefon, cu omologul său rus, Vladimir Putin, pentru a opri „baia de sânge” provocată de războiul din Ucraina, potrivit unei postări pe rețeaua sa de socializare, Truth Social. Ulterior, Trump a precizat că va discuta și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precum și cu oficiali NATO, exprimându-și speranța că va avea loc o „încetare a focului, iar acest război extrem de violent… se va încheia”.

Revenirea companiilor occidentale în Rusia este acceptabilă, dacă sporește concurența pe piață, a declarat vicepremierul rus Denis Manturov, responsabil de Industrie și Comerț.

„Dacă suntem interesați de o gamă mai largă de produse și de o concurență sporită, atunci ne vom ghida după acest principiu”, a comentat el despre posibilele principii pentru revenirea companiilor occidentale în Rusia, potrivit TASS.

Anterior, președintele rus Vladimir Putin, la o întâlnire cu membrii mediului de afaceri, a declarat că Rusia se va ghida după interesele sale naționale atunci când va decide revenirea la brandurile occidentale. În martie, liderul de la Kremlin a dat dispoziții guvernului rus să elaboreze o procedură pentru întoarcerea afacerilor occidentale în Rusia, cu garanția unei conduite comerciale corecte. 

Vladimir Putin a declarat că Rusia respectă interesele naționale ale Statelor Unite și așteaptă o atitudine similară din partea Washingtonului, relatează duminică după-amiaza agenția Interfax.

„Americanii, poporul american și conducerea americană, inclusiv președintele, au propriile interese naționale și respectăm acest lucru”, a declarat el într-un interviu acordat lui Pavel Zarubin, gazda programului „Moscova. Kremlinul. Putin” de pe postul de televiziune Rossiya 1 (VGTRK).

Putin a făcut comentariul după ce Zarubin l-a întrebat dacă începe să se contureze vreun „teren comun” între Rusia și Statele Unite. „Pornim de la premisa că vom fi tratați în același mod”, a subliniat Putin.

Rusia pregătește lansarea unei rachete balistice intercontinentale, susține GUR

Serviciul de informații militare de la Kiev (GUR) a declarat că Rusia plănuiește să efectueze o lansare „de antrenament și de luptă” a unei rachete balistice intercontinentale, duminică seara, pentru a intimida Ucraina și Occidentul.

• Rușii vor să lanseze, în timpul nopții, o rachetă balistică intercontinentală Yars RS-24 asupra Ucrainei, pentru a intimida NATO și UE, susține spionajul militar ucrainean

Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Italia ar trebui să joace un rol mai important în eforturile europene de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei, relatează Deutsche Welle.

„Am convenit că Italia ar trebui să joace un anumit rol aici (în acordul de pace, n.r.)”, a spus el după o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni.

Merz a anunțat că va purta discuții cu alți parteneri europeni în următoarele zile.

„Nu trebuie să ne permitem să fim divizați în Uniunea Europeană. Nu există membri de primă sau de a doua clasă aici”, a subliniat cancelarul german. Merz a numit Italia „un partener strategic indispensabil”.

Papa Leon al XVI-lea îl va primi duminică la Vatican pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care participă la Liturghia inaugurală a pontificatului noului suveran pontif, a confirmat Sfântul Scaun într-un comunicat.

Noul papă a cerut pace pentru această țară și pentru altele la finalul Liturghiei, în mesajul său după rugăciunea Reginei Caeli. „Ucraina martirizată așteaptă în sfârșit negocieri pentru o pace dreaptă și durabilă (…) Implorăm mijlocirea Mariei pentru a ne acorda darul păcii și al mângâierii celor care suferă”, a spus papa Leon al XIV-lea.

Liturghia inaugurală a pontificatului lui Leon al XIV-lea a reunit în această duminică numeroși șefi de stat și guvern, precum și alți oficiali importanți din jurul lumii.

Peste 167.000 de crime de război au fost înregistrate în Ucraina de la începutul războiului de amploare, a declarat duminică, Dmitro Lubineț, comisarul Radei Supreme de la Kiev pentru Drepturile Omului, în timpul discursului său la conferința internațională Lennart Meri de la Tallinn.

„Pe 17 mai, un autobuz de pasageri din regiunea Sumî a devenit ținta unei drone rusești. Nouă persoane au fost ucise. Șapte au fost rănite. Fără nicio logică. Fără nicio scuză. Autobuzul se îndrepta pur și simplu spre Sumî”, a acuzat oficialul ucrainean, referindu-se la un atac ce a avut loc cu o zi în urmă.

Zelenski reiterează că Crimeea trebuie eliberată de sub ocupația rusă

În Ziua Luptei pentru Drepturile Poporului Tătar Crimeean, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat că Crimeea, ca întreaga Ucraină, trebuie să fie liberă, și că „imperiile cad întotdeauna”.

„Astăzi este o zi care ne amintește de ce toate imperiile brutale merită să cadă. Acum 81 de ani, autoritățile sovietice au început deportarea poporului tătar din Crimeea. Un popor întreg a fost expulzat din patria sa și aruncat pe un drum care a devenit o condamnare la moarte pentru mii și mii de oameni, pentru multe familii. «Cel puțin o treime din poporul tătar din Crimeea a fost pierdut din cauza bolilor, foametei, epuizării și abuzurilor»”, a remarcat Zelenski în comentarii publicate pe pagina sa de Facebook.

Potrivit președintelui ucrainean, această tragedie a fost posibilă datorită sistemului totalitar criminal și impunității liderilor de la Moscova. „O tragedie care nu ar trebui să se mai întâmple niciodată”, a subliniat el, adăugând că, a existat o altă ocupație rusă a Crimeei în 2014, „iar acum, din păcate, mii de familii sunt din nou separate”. „Trebuie să luptăm din nou pentru libertate și pentru propria noastră casă”, a subliniat Zelenski.

Forțele Armate Ruse au atacat „concentrații de trupe inamice” în 139 de zone, a declarat duminică după-amiaza Ministerul Apărării de la Moscova, după ce Ucraina a acuzat cel mai mare atac cu drone asupra teritoriului său de la începutul invaziei pe scară largă în februarie 2022.

„Aviația operațional-tactică, vehiculele aeriene fără pilot de atac, trupele de rachete și artileria grupurilor Forțelor Armate Ruse au avariat instalațiile de infrastructură ale aerodromurilor militare, depozitele de muniții și combustibil, locurile de depozitare a vehiculelor aeriene fără pilot, stațiile radar, precum și punctele de desfășurare temporară ale forțelor armate ucrainene și mercenarilor străini în 139 de districte”, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat.

Premierul canadian Mark Carney a reafirmat sâmbătă sprijinul țării sale pentru Ucraina în prima sa întâlnire față în față cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski de la câștigarea alegerilor, informează Reuters.

„Poporul canadian va sprijini ferm și neclintit… subliniem că nu poate exista pace fără sprijinul și participarea deplină a Ucrainei și că aveți sprijinul nostru absolut”, i-a transmis Carney lui Zelenski.

Zelenski a folosit rețelele sociale pentru a vorbi despre întâlnirea cu premierul canadian.

„Prioritatea absolută este de a face presiuni asupra Rusiei pentru a lua măsuri concrete pentru a pune capăt războiului”, a scris Zelenski, care a adăugat că a discutat „în detaliu” cu Carney „sancțiuni care ar putea fi eficiente” împotriva Rusiei, potrivit AFP.

Cei doi înalți oficiali s-au întâlnit în timp ce se aflau la Roma pentru a asista la slujba inaugurală a noului Papă Leon al XIV-lea, duminică, la Vatican.

SUA avertizează Rusia să nu tergiverseze negocierile pentru un armistițiu

Marco Rubio a declarat de asemenea, în cadrul unui interviu pentru CBS News, că dacă nu se vor înregistra progrese în discuțiile cu Rusia privind un armistițiu în Ucraina în viitorul apropiat, Congresul american va adopta un nou proiect de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei.

În timpul interviului, Rubio a fost întrebat dacă Rusia amână în mod deliberat negocierile. Secretarul de stat a menționat că Statele Unite încearcă să stabilească dacă partea rusă este cu adevărat serioasă în ceea ce privește încetarea luptelor.

Potrivit acestuia, la o întâlnire recentă din Turcia, delegațiile din Ucraina și Rusia au convenit să facă schimb de propuneri pentru un armistițiu. SUA se așteaptă ca aceste documente să conțină poziții „realiste și rezonabile”. Dacă Rusia continuă să impună condiții inacceptabile, acest lucru va afecta semnificativ poziția Washingtonului.

„Nu vrem să ne angajăm în conversații interminabile – avem nevoie de progres”, a spus Rubio.

El a subliniat că răbdarea Washingtonului are limite, iar Congresul se pregătește să adopte un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Potrivit acestuia, dacă Rusia continuă să prelungească negocierile fără a demonstra o intenție reală de a ajunge la un compromis, Senatul va acționa independent – indiferent de poziția Casei Albe.

Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că președintele Donald Trump dorește să se întâlnească cât mai curând posibil cu Vladimir Putin, dar că o astfel de întrevedere nu poate fi organizată fără pregătiri temeinice.

„Organizarea unei astfel de întâlniri necesită un oarecare efort, așa că nu pot spune că alegerea locului și a datei este deja planificată. Dar președintele își dorește acest lucru. Vrea să se facă cât mai curând posibil”, a spus Rubio într-un interviu pentru CBS News.

Vladimir Putin, mesaj despre pacea în Ucraina

Rusia consideră că rezultatul „operațiunii speciale” din Ucraina trebuie să fie „o pace pe termen lung”, care să îi asigure securitatea și protejeze interesele ucrainenilor vorbitori de limbă rusă, a declarat duminică președintele rus Vladimir într-o conversație cu jurnalistul VGTRK, Pavel Zarubin, relatează TASS.

Președintele rus a declarat că țara sa are suficiente forțe pentru a finaliza războiul cu rezultatul dorit de Moscova. „Acest rezultat reprezintă eliminarea cauzelor care au provocat această criză, crearea condițiilor pentru o pace durabilă pe termen lung și asigurarea securității statului rus”, a spus el.

Liderul de la Kremlin a menționat, de asemenea, „asigurarea intereselor poporului nostru în aceste teritorii”. „Unde trăiesc oameni care consideră rusa drept limba lor maternă și Rusia drept patria lor”, a explicat Putin. 

Forțele armate ucrainene au declarat duminică dimineața că atacul cu drone lansat de forțele ruse după eșecul de vineri al negocierilor de pace ce au avut loc la Istanbul, a fost cel mai mare de la începutul războiului în februarie 2022.

„A fost o noapte grea. Rușii au folosit mereu războiul și atacurile pentru a intimida pe toată lumea în timpul negocierilor”, a declarat Andriy Kovalenko, șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din Ucraina, pe Telegram, referindu-se la atacul de duminică.

Președintele american Donald Trump a declarat anterior că va vorbi luni cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Forțele ruse au lansat în noaptea de 18 mai un atac cu 273 de drone, au anunțat forțele aeriene ucrainene. Potrivit acestora, 88 dintre ele au fost doborâte, iar alte 128 au fost declarate „locație pierdută”.

Atacuri cu drone au fost raportate și asupra regiunii Kiev, soldate cu o persoană ucisă și încă trei rănite, a informat guvernatorul Mykola Kalashnyk.

Ca urmare directă a atacului cu drone, o femeie de 28 de ani a murit din cauza rănilor, a scris Kalashnyk pe Telegram.

Un bărbat de 59 de ani, o femeie de 61 de ani și un copil de 4 ani au fost, de asemenea, răniți și au fost transportați la spital pentru îngrijiri medicale.