VIDEO Ancheta Snoop a ajuns în Parlamentul UE – Roxana Mînzatu, întrebată repetat despre extinderea ilegală a locuinţei. A spus în plen că are hârtie de la Ministerul Culturii care arată că imobilul nu era monument istoric, dar a omis să spună că avea oricum nevoie de aviz
Roxana Mînzatu a fost audiată marți în europarlament pentru postul de vicepreședintă a Comisiei Europene pentru Oameni, Competențe și Pregătire. Ea a fost nevoită să dea explicații nu doar despre drepturile angajaților și programul Erasmus, ci și despre extinderea ilegală a casei din Brașov, despre care a scris site-ul de investigații Snoop, și despre care au întrebat doi europarlamentari diferiți.
Roxana Mînzatu a răspuns câtorva întrebări ale presei, la ieșirea de la audiere.
Întrebată ce spune documentul de la Ministerul Culturii primit luni, ea a răspuns: „(Spune) că nu este monument istoric, dar că aveam nevoie de un aviz, pentru că mă aflu în centrul istoric al Brașovului”. În absența acestui aviz însă, familia Mînzatu nu avea voie să-și extindă casa.
Legea 422/2001 prevede ca extinderea unui imobil aflat lângă un monument istoric are nevoie de un aviz obligatoriu de la Direcția Județeană pentru Cultura. Familia Minzatu nu a obținut niciodată acest aviz obligatoriu.
Întrebată dacă discuția despre casă reprezintă o vulnerabilitate, ea a evitat răspunsul direct: „Din păcate nu vreau să blamez haosul din arhivele și procedurile anumitor instituții din România, dar clădirea nu a fost niciodată monument istoric. Sunt doar erori materiale care trebuiau îndreptate de proprietarul vechi – statul român”.
Henrik Dahl, creștin-democrat danez, a revenit la chestiunea extinderii casei din Brașov, dar a făcut referire și la criticile adresate fostului guvern PSD pentru atacurile la adresa statului de drept.
Dahl a vrut să știe ce părere are Mînzatu despre faptul că „între 2017 și 2019, guvernul român condus de partidul dvs a introdus mai multe inițiative legislative despre care se considera că subminau statul de drept și independența justiției”.
El i-a cerut de asemenea să confirme dacă „relatarea de presă mințea și dacă Ministerul Culturii mințea”, cu referire la casa din Brașov.
Ce a răspuns Mînzatu despre casă: „Două documente oficiale, unul din 2011 și altul de ieri, ale Ministerului Culturii spun că locuința nu este monument istoric. Este în centrul istoric al orașului, dar nu este monument istoric. Unul dintre documentele vizate, cel din 2011, este în articolul despre care vorbiți, dar îl am și pe celălalt, care este de ieri”.
Pentru că este însă în centrul istoric al Brașovului, potrivit legii, familia Mînzatu avea nevoie de aviz.
Pe tema criticilor la adresa PSD, Mînzatu a asigurat că este dedicată statului de drept, deși a admis că în partid erau unii care „aveau altă opinie”.
„Am fost membră a Parlamentului între 2016 și 2020. Atunci și acum, angajamentul meu pentru statul de drept a fost și este puternic. Evident, în același partid și parlament, poți avea opinii diferite. Nu am fost în poziția de a stabili direcția întregului partid, dar am fost mereu un susținător al valorilor UE și al statului de drept”, a spus ea.
Ce spun jurnaliștiide la Snoop:
„Mînzatu a recunoscut că a făcut extinderea casei fără să aibă documentația necesară, însă a menționat că a intrat „în legalitate”, ceea ce a spus și în interviul pentru Snoop.ro.
Cât despre statutul casei de monument istoric, Roxana Mînzatu a declarat că are un document din 2011 care atestă faptul că aceasta nu este monument istoric.
Într-un răspuns primit săptămâna trecută de Snoop, Ministerul Culturii certifică faptul că documentul din 2011 nu declasează clădirea.
Mai mult, și dacă aceasta nu mai era monument istoric, era nevoie de aviz de la Ministerul Culturii conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, deoarece extinderea s-a făcut în preajma unui monument istoric, restul clădirii aflate la același număr”.
Mînzatu a fost întrebată în Parlamentul European despre situația casei de la Brașov, care a fost obiectul unei anchete Snoop. Colegii de la Snoop au scris că Mînzatu şi-a extins fără autorizaţie casa monument istoric din Brașov, cumpărată de la stat cu 17.000 de euro.
„Ați cumpărat o casă și ați dublat suprafața fără autorizația cerută. Puteți să ne confirmați că ați extins această casă fără autorizație de la Ministerul Culturii, așa cum a relatat presa, citând ministerul? Cum vedeți rolul de a proteja patrimoniul cultural și cum puteți fi compatibilă cu această funcție?”, a întrebat Sabine Verheyen, creștin democrată germană.
Mînzatu spune că într-adevăr, a terminat extinderea casei înainte ca certificatul de urbanism să fie gata, dar spune că Ministerul Culturii i-a atestat că locuința nu este monument istoric.
„Am cumpărat o casă de 60 de metri pătrați în care am fost născută și în care familia locuia ca chiriaș din 1974. Acum 50 de ani, această casă socială a fost închiriată de mama mea. Este o casă deținută de stat, în timpul regimului comunist, fără acte în regulă. O casă care nu a fost niciodată un monument istoric. Am primit o confirmare oficială de la Ministerul Culturii, din 2011 și de luni, ieri, că această casă nu este monument istoric. A fost construită în 1949, a spus Mînzatu.
„Da, am extins-o după ce am cumpărat-o în 2009 pentru că avea 60 de metri, am dormit cu mama în același pat până la 17 ani, iar tatăl dormea în bucătărie. Pentru a avea condiții bune. Aveam un acoperiș cu găuri, nu aveam apă caldă. Am făcut cerere de certificat de urbanism de la primărie, dar într-adevăr, am terminat procedura abia după ce se finalizase această modernizare, în 2011. Am intrat în legalitate deplină, am plătit impozite, din 2013 este în declarația mea de avere și interese”, a mai spus ea.
„Vreau să fie clar, această clădire nu este monument istoric, este o casă de 60 de metri pătrați în care familia mea a locuit și eu am locuit până la 32 de ani. Avem trei dormitoare. Avem documentele de la Ministerul Culturii care atestă că nu este (monument istoric)”, a spus Mînzatu, care a fost aplaudată de o parte a europarlamentarilor.
Nikos Papandreou, parlamentar socialist elen, aliat ideologic al lui Mînzatu, are o evaluare parțială bună pentru audiere: „A+” „Îmi plac răspunsurile”, spune el.
Tot el întreabă dacă nu cumva telefoanele ar trebui interzise în școli.
Mânzatu glumește, avertizând că „tinerii europeni nu ne vor mai vota”. Apoi subliniază problema adicției, dar îndeamnă la echilibru.
Europarlamentara AUR Georgiana Teodorescu o întreabă pe Mînzatu despre banii din Fondul pentru o tranziție justă, menționează „discursurile politice demagogice” și amintește de „românii suferă de sărăcie“.
Statele membre pregătesc un plan de țară, iar planurile pot fi depuse până în iunie 2025. Statele decid cum vor fi alocați banii, care sunt destinați celor care vor suferi costurile tranziției ecologice. Pentru România, fondul va avea o valoare de 6 miliarde de euro, spune Mînzatu.
Europenii sunt apreciați, cel puțin în raport cu americanii, pentru capacitatea lor de a vorbi limbi străine. Dar Mînzatu are o veste proastă.
„Rămânem în urmă” în raport cu obiectivul nostru ca fiecare european să vorbească două limbi, pe lângă limba maternă, recunoaște ea. Vreau să „îmbunătățesc acest aspect al identității noastre europene”, iar acest lucru se va întâmpla datorită utilizării tehnologiilor, spune ea.
A fost abordată și importanța alfabetizării media și a competențelor digitale.
„Alfabetizarea media este esențială”, îi spune Mînzatu eurodeputatei conservatoare croate Sunčana Glavak.
UE oferă sprijin statelor membre, inclusiv prin intermediul grupurilor de experți. Acestea vor veni cu orientări pentru a ajuta profesorii din întreaga Europă cu privire la utilizarea în siguranță a resurselor digitale, spune Mînzatu.
Deputatul Peter Volgin, din grupul de extremă-dreapta Europa Națiunilor Suverane, o îndeamnă pe Mînzatu să renunțe la „investițiile verzi ideologice” care, în opinia sa, degradează nivelul de trai al cetățenilor obișnuiți.
El avertizează, de asemenea, împotriva „acțiunilor antirusești” care includ reducerea dependenței de energia rusă.
Mînzatu ripostează la acest comentariu, susținând că „avem nevoie ca economia noastră să polueze mai puțin pentru a ne proteja planeta, viețile, viitorul generațiilor noastre”.
„Nu cred că Rusia sau China, care investesc sume uriașe de bani în tehnologii ecologice, ar numi asta ideologie”, adaugă ea.
Cel puțin în cazul Erasmus, promisiunile lui Mînzatu sunt vagi. „Vreau să fac Erasmus mai puternic”, spune ea, fără să ofere însă propuneri concrete – după cum observă Politico. Dar va fi „solid din punct de vedere financiar”, asigură Mînzatu.
Eurodeputata de extremă-stânga Leila Chaibi dorește ca Mînzatu să vorbească mai mult despre cuvintele absente din titlul său – ocuparea forței de muncă și drepturile sociale – o chestiune despre care s-a discutat și în întrebările scrise adreste lui Mînzatu.
Problema este că mulți de la stânga se întreabă de ce au dispărut aceste cuvinte din titulatură, sugerând că asta ar putea însemna că „drepturile lucrătorilor și chestiunile sociale sunt marginalizate”, accentul fiind pus pe competențe „ca instrumente pentru productivitate și competitivitate”.
„Discursul meu a arătat care sunt prioritățile mele”, spune Mînzatu, care asigură că nu este împotriva unei schimbări de nume.
Întrebată dacă va prezenta un nou act legislativ pentru a aborda problema managementului algoritmic al angajaților, Mînzatu spune că nu se poate angaja în acest sens, dar că „este o prioritate”.
Activitatea actuală a Comisiei și a Parlamentului în această privință este „lăudabilă”, a spus ea, menționând Legea privind inteligența artificială și Directiva privind lucrătorii de pe platforme.
Chestiunea vizată, pe care mulți vor să o reglementeze cât mai clar, pentru a asigura drepturile angajaților, este managementul algoritmic al angajaților – sistemele algoritmice care utilizează date și alte informații pentru a organiza, atribui, monitoriza, supraveghea și evalua munca.
Fondul pentru tranziție echitabilă – „pe care nu îl coordonez” – este „foarte important pentru activitatea privind drepturile sociale”, spune Mînzatu.
„Instrumentul poate da rezultate”, a spus ea, „în ceea ce privește calificarea lucrătorilor afectați de restructurarea economiilor lor și în ceea ce privește crearea de locuri de muncă”.
Cu toate acestea, „rezultatele sunt amestecate”, spune ea, dar este nevoie de mai mult timp pentru a face o evaluare.
Erasmus este unul dintre cele mai cunoscute programe educaționale – și unul dintre cele mai de succes. Dar nu este accesibil tuturor.
Mînzatu și-a amintit că nu și-a putut permite să participe la Erasmus, pentru că nu avea mijloace financiare și a spus că programul trebuie să fie „mai incluziv”.
Ea dorește ca Erasmus să continue să se asigure că studenții vulnerabili pot beneficia de el, inclusiv prin utilizarea unei combinații de cu Erasmus și alte programe.
Următorul subiect: pensiile și vârsta de pensionare. Eurodeputata de extremă dreapta Mélanie Disdier a întrebat-o pe Mînzatu dacă susține creșterea vârstei de pensionare, și încearcă să o atragă pe comisara desemnată în conflictul său intern cu Emmanuel Macron.
Pensiile sunt reglementate în țările membre, amintește Mînzatu.
„Nu este o competență a UE, dar avem instrumentele necesare pentru a analiza sistemele și a ne asigura că există sisteme de pensii adecvate. Acesta este nivelul de implicare pe care îl putem avea din punct de vedere tehnic la nivelul UE”, spune ea.
Disdier a părut nemulțumită de faptul că Mînzatu nu a răspuns concret la o a doua întrebare a sa, care viza faptul că grupul ei suveranist european din Parlamentul European este marginalizat.
„Drepturile ar trebui să fie drepturi offline sau online”, i-a spus Mînzatu eurodeputatei socialiste Estelle Ceulemans. Când vine vorba de dreptul la deconectare, lucrurile sunt foarte clare. „Voi lansa a doua fază de consultare cu partenerii sociali” pe această temă, spune ea.
Ea a fost circumspectă când a venit vorba de inteligența artificială. „Trebuie să recunoaștem că AI și tehnologia oferă oportunități, oferă locuri de muncă de calitate în sine, în multe industrii, poate face acest lucru, dar trebuie să ne uităm la relațiile de pe piața muncii”, a spus ea.
Mînzatu adaugă că aceasta va fi „în centrul activității mele” și a spus că dorește un „răspuns strategic” pentru a se asigura că drepturile lucrătorilor sunt respectate, nu numai online, ci și atunci când vine vorba de utilizarea AI.
Au început primele întrebări. Chestionată pe tema planurile concrete pentru ca mobilitatea muncii, Mînzatu spune că: „Mobilitatea este, cred eu, în centrul proiectului privind locurile de muncă de calitate și în centrul competitivității noastre”.
Mînzatu spune că vrea „să îi ajute pe cei care au cea mai mare nevoie. Pe toți. Indiferent de vârstă, sex, religie sau locul în care trăiesc”.
Acesta este al treilea pilon al mandatului său – justiție socială.
„Un sfert dintre copiii europeni trăiesc în pragul sărăciei extreme”, în timp ce UE numără 100 de milioane de persoane cu deficiențe, „dintre care multe ar putea și ar dori să lucreze, dar nu pot“. Ca să nu mai vorbim de aproape 1 milion de persoane fără adăpost.
Ce mai spune: „Voi consolida garanția europeană pentru copii. Și mă voi asigura că primul plan european de locuințe accesibile include soluții solide și durabile pentru cei mai vulnerabili.”
Mînzatu vorbește despre primul pilon al activității sale.
„Europenii se vor confrunta cu și mai multe schimbări în următorii ani – de aceea trebuie să construim o cultură a pregătirii pentru viitor pentru a face față cu bine tuturor schimbărilor și riscurilor. Pregătirea începe cu școala obligatorie, dar depinde de învățarea de-a lungul vieții, pe care noi, adulții, trebuie să o integrăm în rutina noastră”, spune ea.
Unul dintre aspectele cheie – „mulți europeni nu au competențele digitale necesare”, care le-ar permite să profite de oportunitățile economice și de locuri de muncă, spune Mînzatu.
Ea spune că va pregăti o „foaie de parcurs pentru locuri de muncă de calitate” care va fi „o prioritate pentru primele luni ale mandatului meu” – acesta fiind al doilea pilon.
Mînzatu spune că dorește să demareze un dialog privind politica socială la nivelul UE pe tema „Europa în acțiune pentru oameni”, de îndată ce va fi în funcție.
Ea promite să se întâlnească cu mai multe persoane pe parcursul primului său an, „angajându-se cu toate părțile interesate relevante – cetățeni, parteneri sociali, guverne, parlamente naționale, grupuri de tineri, societatea civilă”.
Mînzatu s-a întors la limba engleză, dar cei mai mulți europarlamentari rămân cu căștile pe urechi.
Roxana Mînzatu a renunțat brusc să-şi continue discursul în limba engleză şi vorbeşte în română. Eurodeputaţii din sală își pun, nedumeriţi, căştile.
Europarlamentara le spune colegilor că s-a născut în Brașov, un „oraș spectaculos” în care au început primele revolte împotriva regimului comunist. Spune că e inspirată de „oamenii obișnuiți care o înconjoară”, nu neapărat de scriitori.
Vorbind despre Uniunea Europeană, ea face referire la situația actuală complicată, inclusiv inflație.
„Europa este un atlet într-o competiție complexă, care trebuie să își sporească nivelul de pregătire, de competență”, spune Mînzatu, care amintește de contextul complicat economic, social și geopolitic.
„Europenii și toate sectoarele societăților noastre au lucrat împreună, au dat dovadă de reziliență și și-au făcut datoria până acum”, dar există așteptări mai mari „cu privire la ceea ce mai trebuie făcut în viitor pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi”, a adăugat ea.
Mînzatu își începe audierea cu o declarație de introducere: „Azi vă cer încrederea”, spune ea, vorbind în engleză.
Mînzatu se pregătește să înceapă audierea, tocmai a fost salutată de europarlamentarul Gheorghe Falcă.
Tot marţi au fost sau sunt audiaţi în comisiile competente ale PE alţi cinci vicepreşedinţi executivi desemnaţi ai Comisiei Europene. Au existat semne de întrebare pentru italianul Raffaele Fitto, din partea partidului Giorgiei Meloni, propus vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene pentru coeziune şi reforme.
Se pare că deciziile luate în urma evaluărilor fiecărui candidat în parte vor fi amânate puțin, cu aproximativ 24 de ore, astfel încât analiza să se facă pentru toți candidații la un loc.
Când Mînzatu a fost nominalizată în septembrie, mulți – inclusiv actualul comisar pentru ocuparea forței de muncă, Nicolas Schmitt – au subliniat dispariția cuvintelor „ocuparea forței de muncă” și „afaceri sociale” din titlul postului său, scrie Politico.
Eurodeputata franceză de extremă stânga Leïla Chaibi a declarat că absența acestor titulaturi din titlu este îngrijorătoare, deoarece ar putea însemna că „drepturile lucrătorilor și chestiunile sociale sunt marginalizate”, accentul fiind pus pe competențe „ca instrumente pentru productivitate și competitivitate”.
În întrebările scrise ale deputaților, Mînzatu a fost chestionată cu privire la acest aspect și a declarat că înțelege „de ce unii ar fi preferat o formulare diferită pentru titlul său.
„Indiferent de titlul meu, hotărârea mea de a depune eforturi pentru locurile de muncă de calitate, drepturi sociale, competențe și educație și, în general, pentru cetățenii Europei, este clară”, a spus ea.
Înaintea audierii, deputaţii români din legislativul european i-au spus corespondentului HotNews că se aşteaptă ca întrebările la care Mînzatu a trebuit să răspundă în România să nu fie preluate şi la Bruxelles.
„Ce discutăm în ţară e una, ce se întâmplă aici e altceva”, spune europarlamentarul liberal Daniel Buda, într-o discuţie cu mai mulţi jurnalişti români, înainte de audierea comisarului desemnat al României. Se referă la investigaţia jurnaliştilor Snoop.ro, care arată că Roxana Mînzatu, propusă de Guvernul Ciolacu în Executivul european, şi-a extins fără autorizaţie casa monument istoric din Brașov, cumpărată de la stat cu 17.000 de euro.
Eurodeputatul spune că o va sprijini pe Mînzatu pentru a „nu exporta politica internă la Bruxelles”. La fel spun că o vor face şi vicepreşedintele PE din partea grupului Verzilor, Nicu Ştefănuţă, şi vicepreşedintele PE Victor Negrescu, din partea socialiştilor europeni. Aceştia au vorbit cu jurnaliştii prezenţi la Bruxelles despre imaginea comisarului propus de România. Ei spun că nu a existat niciun europarlamentar român care să pună sub semnul întrebării nici propunerea şi desemnarea Roxanei Mînzatu, nici votul din Parlamentul European şi cred că investigaţia Snoop nu va fi vreo vulnerabilitate pe parcursul audierilor.
„Am văzut investigaţia celor de la Snoop şi, dacă va fi în discuţie printre colegi ca o chestiune de importanţă majoră, am să iau şi eu în considerare. În acest moment, încă nu am văzut un impact european al acestei discuţii de acasă, aşa că nu ştiu dacă va juca un rol în audierea ei”, spune Nicu Ştefănuţă, vicepreşedinte al Parlamentului European, afiliat grupului Verzilor.
„Nu am vreo informaţie cu privire la vreun efect în cadrul audierilor”, spune şi Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European din partea grupului social-democrat. „Eu mă aştept ca toţi comisarii să treacă, fără să fie niciun fel de problemă”, suţine acesta.
Cum decurge audierea
Roxana Mînzatu a fost desemnată de Ursula von der Leyen pentru postul de vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, iar portofoliul alocat acesteia este unul nou înființat – Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie.
Marţi, la Bruxelles, parlamentarii din comisiile EMPL şi CULT sunt chemaţi să stabilească dacă Mînzatu – fost deputat PSD timp de aproape 8 ani și ministru al Fondurilor Europene în Guvernul condus de Viorica Dăncilă – are competenţele necesare pentru portofoliul încredinţat.
Audierea Roxanei Mînzatu va începe marţi, la ora 15.30, cu o declarație introductivă a acesteia. Vor urma întrebările din partea eurodeputaţilor.
Fiecare grup parlamentar are un număr limitat de minute, iar comisarul va avea, pentru răspuns, un timp dublu faţă de cel alocat întrebării. Ea este audiată de eurodeputaţi din Comisiile pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) şi pentru cultură şi educaţie (CULT). La audieri sunt invitate şi comisiile pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) şi pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (FEMM). Eurodeputaţii din aceste comisii pot adresa întrebări orale.
Eurodeparlamentarii români care-i vor adresa o întrebare Roxanei Mânzatu sunt Gabriela Firea, membră a Partidului Socialiştilor Europeni, şi Georgiana Teodorescu, din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. Lor le este alocat un timp de trei minute.
Înainte de încheierea audierilor, Roxana Mînzatu va face o scurtă declaraţie finală. Evaluarea finală o vor face coordonatorii comisiilor EMPL şi CULT. După audiere, preşedintele şi reprezentanţii grupurilor politice vor decide dacă Roxana Mînzatu deţine calificările necesare pentru a fi membră în Comisia Europeană şi pentru a-şi îndeplini sarcinile din portofoliul atribuit.
Ce urmează după audiere
În 24 de ore de la audiere, coordonatorii comisiilor pot ajunge la un consens pentru aprobarea sau respingerea Roxanei Mînzatu. Desemnarea poate fi făcută şi cu o majoritate de două treimi. În cazul în care această majoritatea nu se întruneşte, se pot cere informaţii suplimentare prin intermediul unor întrebări scrise şi chiar audierea se poate relua.
După ce audierile ajung la final, preşedinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta în plenul Parlamentului European grupul complet al comisarului şi programul său. Prezentarea va fi urmată de o dezbatere în care fiecare grup politic poate propune o rezoluţie.
După dezbateri, urmează votul de aprobare, valid prin majoritate simplă. Acesta este planificat să aibă loc în sesiunea plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg. După ce este confirmată de Parlament, Comisia este numită oficial de Consiliul European, care hotărăşte cu o majoritate de două treimi.
INTERVIURILE HotNews.ro