Liderii europeni s-au întâlnit într-un summit de criză fără România la Paris, discuții SUA-Rusia la Riad / Zelenski anunță că Ucraina va considera nul orice acord ruso-american încheiat în Arabia Saudită / Scholz: Niciun dictat nu poate fi impus Ucrainei
Liderii europeni s-au întâlnit luni în capitala Franței, de la ora 16.00 (17.00, ora Bucureștiului), în format foarte restrâns, fără majoritatea statelor UE și fără România, într-o reuniune de urgență în care vor căuta un răspuns la negocierile pe care SUA și Rusia le încep în Arabia Saudită, pe tema încheierii războiului din Ucraina, scriu Reuters, AFP și Financial Times.
HotNews a transmis LIVE informațiile despre negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina:
Niciun dictat nu poate fi impus Ucrainei, afirmă cancelarul german Scholz
Cancelarul german Olaf Scholz ține un briefing de presă după reuniunea cu liderii europeni de la Paris.
Scholz a declarat că nu poate fi impus niciun dictat Ucrainei și a subliniat că Europa ar trebui să continue să sprijine Ucraina, relatează Reuters.
Cancelarul german a mai spus că dacă statele europene cheltuiesc mai mult de 2% din PIB pentru apărare, Germania consideră că acest lucru nu ar trebui să facă parte din limitele bugetului UE.
El a precizat că Germania va continua să investească în cheltuielile militare și că trebuie să fie mai flexibilă cu normele sale bugetare.
Starmer spune că Ucraina are nevoie de „un acord de pace durabil, nu doar de o pauză pentru Putin”
Într-un clip publicat pe rețeaua de socializare X din capitala Franței, prim-ministrul britanic Keir Starmer spune că orice înțelegere cu privire la războiul din Ucraina trebuie să fie un „acord de pace durabilă, nu doar o pauză pentru ca (Vladimir) Putin să revină”.
„Există, de asemenea, o pace mai largă aici, care este securitatea și apărarea colectivă a Europei. Și aici cred că avem o provocare generațională”, a adăugat Starmer, potrivit BBC News.
Starmer a continuat afirmând că „trebuie să intensificăm cu toții (eforturile) în ceea ce privește capabilitățile și ceea ce facem ca europeni”.
This is why I’m in Paris today. pic.twitter.com/12e829Ysed
— Keir Starmer (@Keir_Starmer) February 17, 2025
Keir Starmer și alți lideri europeni au început, mai devreme, reuniunea de la Paris, pentru a discuta despre Ucraina.
Ucraina, la ONU: „Acordurile slabe nu vor duce decât la un război mai mare”
Reprezentantul Ucrainei la Consiliul de Securitate al ONU, de la Washington, a răspuns în urmă cu puțin timp „propagandei” făcute de omologul său rus, ambasadorul Vasili Nebenzia.
Kristina Hayovyshyn, reprezentanta permanentă adjunctă a Ucrainei, a declarat că este „derutant” că ideea că „ucrainenii sunt pro-Ucraina” nu „apare pe degetele propagandei ruse”, potrivit Sky News.
„Cum îndrăznește cineva să priveze o întreagă națiune de identitatea sa? Este o manifestare dezgustătoare a colonialismului în esența sa”, a adăugat ea.
„Pentru că oamenii din Ucraina sunt pro-ucraineni, Federația Rusă a eșuat în războiul său”, a punctat ea.
Ceea ce statele responsabile consideră a fi „angajamente care trebuie respectate” sunt în schimb tratate de Rusia drept „o manevră tactică pe care o va încălca cu ușurință”.
„Acesta este motivul pentru care orice acord care implică Kremlinul trebuie să includă un mecanism de aplicare și măsuri preventive”, a continuat ea.
„Acordurile slabe nu vor aduce o pace reală. Ele vor duce doar la un război mai mare”, a mai spus Kristina Hayovyshyn.
NATO a emis un comunicat privind vizita lui Keith Kellogg, emisarul special al SUA pentru Ucraina, și întâlnirea acestuia de la Bruxelles cu secretarul său general Mark Rutte, alături de alți oficiali.
Un purtător de cuvânt al alianței militare a declarat că Rutte a „subliniat valoarea consultărilor ample și continue cu administrația SUA” și a „subliniat importanța unei soluționări corecte și durabile a conflictului”, potrivit Sky News.
Rutte a precizat că întâlnirea „a oferit încă o ocazie de a alinia viziunile cu privire la cea mai bună modalitate de a sprijini o pace durabilă”.
După întâlnirea cu oficialii NATO din această dimineață, Rutte s-a deplasat la Paris pentru summitul cu liderii europeni și cu alte personalități de rang înalt.
Keith Kellogg, emisarul special al SUA pentru Ucraina, a întreprins luni o vizită oficială la sediul NATO din Bruxelles.
Acesta a insistat că nimeni nu îi va impune președintelui Volodimir Zelenski un acord de pace și a promis să asculte „punctele de discuție” din partea tuturor părților.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va efectua marți o vizită în Turcia marți la invitația omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat luni directorul de comunicare al președinției de la Ankara, potrivit Reuters.
În cursul vizitei, Erdogan și Zelenski vor discuta căi de ameliorare a cooperării și relațiilor dintre cele două țări, cele mai recente evoluții din Ucraina, precum și subiecte regionale și globale, a precizat reprezentantul președinției turce, Fahrettin Altun.
Vizita lui Zelenski coincide cu discuțiile pe care le vor avea marți, în Arabia Saudită, Statele Unite și Rusia, discuții menite să pună capăt războiului în Ucraina și să restabilească în cadru mai larg relațiile dintre Washington și Moscova, notează Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni, pentru CNN, că este „foarte pozitiv” faptul că oficialii americani și ruși vor purta negocieri la Riad, în Arabia Saudită, pentru a discuta despre îmbunătățirea relațiilor dintre Moscova și Washington și despre încheierea războiului din Ucraina.
„Este bine și foarte pozitiv că ne întâlnim pentru a vorbi. Dar este puțin cam prematur să facem vreun pronostic. Să așteptăm până marți și să vedem cum va fi lansarea dialogului”, a spus Peskov.
Discuțiile sunt programate să înceapă marți în capitala saudită. Delegația SUA îi va include pe secretarul de stat Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională Mike Walz și trimisul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a confirmat anterior Departamentul de Stat.
Delegația rusă îi va include pe ministrul de externe Serghei Lavrov și consilierul prezidențial Yuri Ușakov, potrivit Kremlinului. Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al Rusiei, se va alătura, de asemenea, discuțiilor, a precizat, pentru CNN, o sursă familiarizată cu această chestiune.
Marea Britanie și UE „nu pot fi parte la rezoluția privind Ucraina”, afirmă ambasadorul rus la ONU
Ambasadorul Rusiei la ONU se adresează acum Consiliului de Securitate de la New York, spunând că UE și Marea Britanie sunt „absolut de necrezut în ceea ce privelte cuvântul lor”.
„Ele nu pot fi parte la niciun viitor acord privind soluționarea crizei ucrainene”, a spus ambasadorul Vasili Nebenzia, potrivit Sky News.
„Sunt orbiți de rusofobia primitivă, de dorința lor maniacală de a provoca înfrângerea țării noastre, pe câmpul de luptă, folosind ucrainenii care au mai rămas în viață”, a mai declarat Nebenzia.
El a făcut și o serie de remarci acide despre președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Președintele „autoproclamat” – cum îl numește ambasadorul rus – „a târât țara în conflict”.
Nebenzia l-a descris pe Zelenski drept un „comediant ucrainean profesionist” – referindu-se la fosta carieră a lui, de actor – și spune că acesta se teme „de moarte de alegeri” și face „tot posibilul să le întârzie”.
Ucraina trebuie să fie un „stat demilitarizat, neutru” și „să nu facă parte din niciun bloc sau alianță”, a adăugat ambasadorul rus.
Președintele francez Emmanuel Macron a discutat cu omologul său american Donald Trump înainte de reuniunea informală de la Paris a liderilor europeni privind Ucraina, a declarat pentru Reuters un oficial al președinției franceze.
Premierul britanic Keir Starmer a sosit la Paris pentru discuțiile de urgență din această după-amiază între liderii europeni despre viitorul Ucrainei și securitatea continentului.
Prim-ministrul britanic a fost întâmpinat de președintele francez Emmanuel Macron la Palatul Elysee.
Cei doi au fost însoțiți de personalități precum cancelarul german Olaf Scholz și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Securitatea Europei este „într-un moment de cotitură”, a afirmat luni președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen la sosirea sa la Paris pentru summitul informal privind Ucraina, scrie AFP.
„Tocmai am ajuns la Paris pentru discuții cruciale. Securitatea Europei este într-un moment de cotitură. Da, este vorba despre Ucraina, dar este vorba și despre noi”, a postat pe X șefa executivului UE.
„Avem nevoie de o stare de spirit de urgență. Avem nevoie de un efort în apărarea noastră și avem nevoie de ambele acum”, a adăugat ea.
Antonio Costa, președintele Consiliului European, urmează să participe și el la summitul prezentat ca informal din capitala franceză. Este vorba despre începutul „procesului” în care UE și statele membre „vor juca un rol central”, a estimat el pe X.
Pe lângă cei doi lideri ai Uniunii Europene, la această reuniune vor fi prezenți președintele francez Emmanuel Macron, șefii de guvern din Germania, Regatul Unit, Italia, Polonia, Spania, Olanda și Danemarca, precum și secretarul general al NATO, Mark Rutte, notează Agerpres.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului UE, a declarat și el înainte de plecarea la summitul informal că va cere întărirea „imediată” a capacităților de apărare ale Europei, avertizând că acestea nu sunt la înălțimea celor ale Rusiei.
INTERVIU. De ce lipsim din negocierile cruciale privind Ucraina: „Dincolo de retorica liderilor noștri, nu prea avem ce arăta” / „Dacă ridicăm acum sancțiunile, știm foarte bine cu toții că Rusia se va reînarma și va ataca primul stat la prima ocazie, fie că acesta este Lituania, România”
Spania a respins luni propunerea Marii Britanii de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina și a subliniat că negocierile pentru încheierea războiului de trei ani nu ar trebui să ajungă să recompenseze agresiunea rusă.
„Este prea devreme, în acest moment, să vorbim despre trimiterea de trupe în Ucraina, deoarece nu există pace în prezent”, a declarat ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, jurnaliștilor, înaintea unui summit de urgență al liderilor europeni privind războiul din Ucraina.
„Un război de agresiune nu poate fi recompensat, nu putem încuraja alții să declanșeze războaie de agresiune”, a mai spus Albares într-un interviu pentru postul de radio Onda Cero. „Astăzi sunt convins că Putin va continua să atace și să bombardeze Ucraina. Așadar, nu văd pacea la orizont în acest moment”, a adăugat acesta.
În timp ce Statele Unite și Rusia se pregătesc de discuții bilaterale în Arabia Saudită pentru a discuta despre viitorul Ucrainei, președintele ucrainean Volodimir Zelenski spune că este hotărât să arate Washingtonului realitatea războiului și să-l ducă pe generalul Keith Kellog, emisarul special al lui Donald Trump pentru Ucraina, pe linia frontului.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, spune despre lipsa României la Conferința de la Paris privind securitatea europeană că „nu este singurul stat” și că „e un format special”, care va fi extins, dar recunoaște că mai este de lucrat în politica externă.
„Cert, avem mult de lucru in politica externă, avem mult de făcut în contactele noastre și europene și americane și-s convins că acest lucru se va intensifica. Acest efort se va intensifica. Există un travaliu intens care se face de diplomație si el trebuie intensificat pentru a înmulți aceste contacte”, a spus Predoiu.
Premierul olandez Dick Schoof, care va participa la întâlnirea de azi de la Paris, și-a exprimat deschiderea față de o posibilă desfășurare de trupe europene în Ucraina, dar cu rezerve semnificative.
În declarații relatate de Telegraaf în weekend, el a spus că o astfel de discuție ar trebui să fie „purtată corect” și să implice parlamentul. Schoof a subliniat însă că el personal nu are o vedere „negativă” față de acest subiect, deoarece „înțelegem că Europa trebuie să acționeze în această situație”. Totuși, el a precizat că orice astfel de operațiune ar trebui să aibă sprijinul SUA.
Oficialii Uniunii Europene invitați pentru discuțiile ce vor avea luni la Paris nu au niciun mandat pentru acestea, a declarat premierul slovac Robert Fico, adăugând că aceste discuții nu privesc UE și că participarea lor afectează încrederea în blocul comunitar.
El a afirmat, într-o declarație emisă de cancelaria guvernului, că problema eventualelor trupe de menținere a păcii din Ucraina ține doar de ONU sau de acorduri bilaterale și că „este un subiect cu care UE nu are nicio legătură și asupra căruia nu ar trebui să se pronunțe”.
Guvernul danez dorește să accelereze investițiile în apărare, crescând cheltuielile militare la 3% din PIB în 2025 și 2026, potrivit cotidianului danez Berlingske, citat de The Guardian.
Săptămânalul Weekendavisen, care a raportat de asemenea aceste planuri, a precizat că investițiile prioritare vor fi alese de șeful interimar al Apărării, Michael Hyldgaard.
Vorbind în ultima oră, înainte de reuniunea de la Paris, premierul danez Mette Frederiksen le-a spus reporterilor că europenii „trebuie să crească sprijinul militar pentru Ucraina, să producă mai mult și să o facă mai repede”.
Ea a declarat că a simțit „o nouă hotărâre europeană” și „un impuls necesar” pentru a răspunde provocării la adresa securității continentului.
Un cetățean american a fost eliberat de Rusia la doar câteva săptămâni după ce a fost reținut, înaintea întâlnirii de marți ce va avea loc în Arabia Saudită între oficiali americani și ruși pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina și îmbunătățirea relațiilor bilaterale.
În cadrul unui briefing de presă susținut astăzi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că eliberarea poate fi văzută în contextul discuțiilor viitoare. „Deoarece marți se va discuta despre restabilirea relațiilor, aceste evenimente pot fi privite în acest context”, a declarat Peskov reporterilor.
Kalob Byers a fost reținut pe 7 februarie, după ce a sosit pe Aeroportul Internațional Vnukovo din Moscova, iar un câine polițist a descoperit două borcane cu produse pe bază de cannabis. Byers a susținut că acestea i-au fost prescrise de un medic american.
Săptămâna trecută, prizonierul american Marc Fogel a fost, de asemenea, eliberat, după ce fusese deținut în Rusia sub acuzații legate de droguri din 2021.
După conferința sa de presă de mai devreme din cursul zilei, premierul polonez Donald Tusk a făcut noi declarații, avertizând că Europa nu ar trebui să se ferească de asumarea angajamentelor necesare în materie de apărare, deoarece, în caz contrar, „va trebui să cheltuiască de 10 ori mai mult, dacă nu prevenim un război mai amplu”.
Într-un mesaj în limba engleză distribuit pe rețelele de socializare, el a subliniat din nou bilanțul Poloniei în ceea ce privește cheltuielile cu apărarea, menționând că țara sa alocă 4,7% din PIB în acest scop, mult peste obiectivul NATO de 2%.
„Dacă noi, europenii, nu cheltuim masiv pentru apărare acum, vom fi obligați să cheltuim de 10 ori mai mult, dacă nu prevenim un război mai amplu. În calitate de prim-ministru al Poloniei, am dreptul să spun acest lucru clar și răspicat, deoarece Polonia alocă deja aproape 5% din PIB pentru apărare. Și vom continua să facem acest lucru”, a scris el.
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat înaintea reuniunii ce va avea loc la Paris că dorește o Europă puternică și suverană în contextul tensionării relațiilor cu SUA. „Trebuie să ne asigurăm că Europa depășește provocările viitorului într-un mod puternic și suveran, cu spatele drept”, a declarat Scholz reporterilor, în marja unui eveniment de campanie electorală la Kassel, înainte de plecarea sa spre capitala franceză. „Sunt sigur că vom putea dezvolta o poziție clară,” a mai spus Scholz cu privire la discuțiile ce vor avea loc între liderii europeni.
Referindu-se la posibilitatea ca trupe germane să fie desfășurate într-o viitoare misiune de menținere a păcii în Ucraina, Scholz a subliniat importanța unei armate ucrainene puternice.
„Aceasta va fi o mare provocare pentru Europa, pentru SUA și pentru partenerii din alianțele internaționale”, a declarat liderul german, adăugând că aspectele viitoare privind arhitectura de securitate vor fi abordate „la momentul potrivit”.
Prim-ministrul britanic Sir Keir Starmer a declarat luni că securitatea națională a țării sale se confruntă cu o provocare generațională și că este esențial ca întreaga Europă să cheltuie mai mult pentru apărare. „Ne confruntăm cu o provocare generațională în ceea ce privește securitatea națională”, a declarat Starmer reporterilor înainte de se îmbarca spre Paris pentru reuniunea de urgență a liderilor europeni.
„Cred că este vorba de ceva mai amplu, nu doar despre linia frontului din Ucraina. Este linia frontului Europei și a Regatului Unit. Este vorba despre securitatea noastră națională și cred că trebuie să facem mai mult”, a subliniat el, adăugând că Europa trebuie să cheltuie mai mult pe apărare deoarece conflictul în desfășurare cu Rusia afectează întregul continent.
„Trebuie să ne intensificăm răspunsul colectiv în Europa. Prin asta mă refer la capacitate, mă refer la asumarea deplină a rolului nostru când vine vorba de apărarea suveranității Ucrainei în cazul unui acord de pace. Vreau ca Regatul Unit și toți aliații europeni să își intensifice eforturile, iar Regatul Unit să joace un rol de lider în acest sens”, a mai spus Sir Keir Starmer.
În Rusia, mass-media apropiată de Kremlin sărbătorește luni reluarea dialogului dintre Moscova și Washington, precum și criticile dure ale administrației Trump la adresa Europei.
De exemplu, ediția de astăzi a ziarului Moskovsky Komsomolets titrează că „Europa, uluită, a fost lovită de America chiar sub centură și încă se chinuie să-și recapete suflul”.
„Polonia nu va trimite trupe în Ucraina, dar va continua să sprijine Kievul, așa cum a făcut-o până acum”, a declarat premierul polonez Donald Tusk reporterilor înainte de a zbura spre un summit informal la Paris privind Ucraina și securitatea europeană.
Zelenski: „Ucraina nu va lua parte. Ucraina nu a știut nimic despre asta”
Ucraina nu va participa la discuțiile din această săptămână dintre SUA și Rusia, desfășurate în Arabia Saudită, privind încetarea războiului din Ucraina, a declarat luni președintele Volodimir Zelenski.
„Ucraina nu va lua parte. Ucraina nu a știut nimic despre asta”, a declarat el reporterilor în timpul unui briefing video din Emiratele Arabe Unite, unde se află într-o vizită de stat.
„Ucraina consideră că orice negocieri privind Ucraina fără Ucraina sunt negocieri care nu au niciun rezultat și nu putem recunoaște niciun acord despre noi fără noi”, a spus el.
Reuniunea de la Paris va începe la ora locală 16.00 (ora 17.00, ora României), potrivit unui anunț postat pe pagina oficială a președinției franceze.
Volodimir Zelenski se va deplasa miercuri în Arabia Saudită, a doua zi după discuțiile ruso-americane de la Riad.
Este vorba despre „o vizită oficială planificată de mult timp”, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui ucrainean, Serguiï Nikiforov, pentru Agenția France-Presse, fără să ofere alte detalii.
Discuții între înalți oficiali ruși și americani sunt de asemenea programate marți în Arabia Saudită. Potrivit Kremlinului, scopul acestora este de a „restabili” relațiile dintre Moscova și Washington, inclusiv „posibile negocieri privind Ucraina” și un eventual summit Trump-Putin.
Secretarul de stat american Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională Mike Waltz și emisarul special Steve Witkoff se vor întâlni marți cu delegația rusă la Riad, a confirmat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Tammy Bruce.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat luni că nu vede ce ar putea căuta Europa la masa negocierilor. Dacă Europa vrea să continue războiul, de ce ar participa la negocieri de pace, a mai spus oficialul rus.
„Dacă (europenii) vin la masa negocierilor (…) cu intenția de a continua războiul, atunci de ce să îi invităm?”, a declarat Serghei Lavrov.
Statele europene au anunțat în mod repetat că își doresc sfârșitul războiului și că Rusia, ca țară invadatoare, ar putea opri în orice moment ostilitățile.
Europenii au mai anunțat că sprijină Kievul pentru a-și atinge obiectivele și pentru a încheia o pace durabilă, care să îi ofere garanții de securitate.
Suedia confirmă de la cel mai înalt nivel că trimiterea de trupe în Ucraina este „posibilă”
Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat pentru Reuters că desfășurarea de trupe suedeze în Ucraina ca parte a unei forțe de menținere a păcii este „absolut posibilă”.
Comentariile sale vin în completarea declarației anterioare a ministrei de externe Maria Malmer Stenegard.
„Vom lua parte la aceste discuții și, desigur, aceasta este absolut o posibilitate”, a declarat el în marja unui exercițiu militar în capitala Suediei.
„Trebuie să existe un mandat foarte clar pentru aceste forțe și nu cred că putem vedea asta până când nu vom ajunge mai departe în aceste negocieri. Dar noi, Suedia, suntem în mod normal o parte a consolidării securității în partea noastră de lume, așa că prevăd că vom fi o parte din asta și acum”, a declarat el pentru Reuters.
Kremlinul a anunțat că ministrul rus de externe Serghei Lavrov și Iuri Ușakov, consilier pe probleme de politică externă al președintelui Vladimir Putin, vor participa marți, în Arabia Saudită, la discuții cu oficiali americani pe tema restabilirii relațiilor dintre SUA și Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor că întâlnirea va fi, de asemenea, dedicată pregătirii pentru posibile discuții de pace privind Ucraina.
Lavrov și Ușakov vor zbura la Riad luni, a adăugat el. Peskov a refuzat să comenteze când a fost întrebat dacă Putin și președintele american Donald Trump se vor întâlni față în față în Arabia Saudită la sfârșitul acestei luni.
Peskov a fost precaut atunci când a vorbit despre posibilitatea mobilizăriii unor trupe de menținere a păcii în Ucraina. Este o chestiune dificilă, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Germania poate trimite și ea trupe de menținere a păcii
Un parlamentar german a declarat pentru BBC că Germania va fi de asemenea, probabil, parte a oricărui angajament european pentru menținerea păcii în Ucraina.
„Nu vrem să intervenim cu trupe în acest război”, a declarat Jurgen Hardt, deputat CDU.
El a adăugat însă: „Dacă există o misiune de menținere a păcii în Ucraina pentru a se asigura că încetarea focului și pacea rămân, și există o bază clară de drept internațional pentru aceasta, nu-mi pot imagina că Germania ar ieși din acest concept”.
Emisarul lui Trump merge la Varșovia
Emisarul special al președintelui american pentru Ucraina, Keith Kellogg, va vizita marți Varșovia, unde se va întâlni cu președintele polonez Andrzej Duda pentru a discuta despre negocierile de pace privind Ucraina, a declarat un înalt oficial al administrației poloneze.
Wojciech Kolarski, cel mai important consilier în materie de politică externă al lui Duda, a declarat pentru radio RMF24 că cei doi se vor întâlni marți după-amiază la Palatul Prezidențial din Varșovia, la inițiativa părții americane.
El a refuzat să spună dacă Polonia ar fi pregătită să trimită trupe în Ucraina.
Un summit fără România, în format restrâns. De ce?
Unele țări au fost nemulțumite de faptul că reuniunea de la Paris are doar câțiva invitați și nu este în format complet UE, au declarat mai multe surse pentru Reuters.
Președinția franceză a încercat să atenueze aceste îndoieli, afirmând că reuniunea de luni ar putea conduce la alte formate „cu obiectivul de a reuni toți partenerii interesați de pace și de securitatea europeană”.
Cristian Diaconescu, numit recent consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, a confirmat duminică seară că România nu va lua parte la reuniune.
Într-o declarație pentru G4Media, consilierul președintelui Ilie Bolojan a menționat că Administrația Prezidențială a României este într-un contact permanent cu partenerii europeni pentru a fi informați în legătură cu discuțiile în curs, dar și pentru a prezenta poziția României. Discuțiile de la Paris, a continuat Cristian Diaconescu, sunt informale.
Întrebat de Libertatea de ce nu participă și România, el a explicat: „Ca și reuniunile regionale, la un moment dat ține de inițiativa statului gazdă care are un dialog și, evident, după aceea extinde într-o formă pe care o consideră împreună cu partenerii o astfel de invitație”.
Budapesta a transmis luni dimineață două mesaje, prin vocea ministrului de externe Peter Szijjarto.
În primul rând a salutat reluarea discuțiilor la nivel înalt între Rusia și Statele Unite.
În al doilea rând, i-a atacat pe liderii europeni. Szijjarto a spus că liderii europeni „pro-război” sunt așteptați să se întâlnească la Paris în cursul zilei de astăzi și doresc să împiedice un acord de pace privind Ucraina.
Pregătiri pentru negocierile SUA-Rusia în Arabia Saudită
Secretarul de Stat Marco Rubio a ajuns în Arabia Saudită, unde se va întâlni cu oficialii ruși pentru prima fază a discuțiilor privind încheierea războiului din Ucraina.
Marco Rubio nu a dezvăluit deocamdată cu cine se va întâlni în Arabia Saudită. Întrebat de CBS despre modul în care va susține poziția Ucrainei, Rubio a spus că aceste detalii sunt „premature”. El a mai spus că statele europene vor trebui să fie implicate în discuții mai serioase pe parcurs, notează Politico.
„Trebuie să înțelegem că în acest moment nu există niciun proces”, a spus Rubio.
„Ceea ce avem acum este o convorbire telefonică între Putin și președintele Trump în care ambele părți și-au exprimat interesul de a pune capăt acestui conflict. Dacă este vorba de negocieri reale, și încă nu am ajuns acolo, dar dacă acest lucru s-ar întâmpla, Ucraina va trebui să fie implicată, deoarece ei au fost cei care au fost invadați”, a spus Rubio.
Când a fost întrebat dacă SUA ar lua în considerare ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, el a spus: „Nu am intrat în niciun detaliu. Ceea ce am discutat este practic capacitatea de a începe să comunicăm”.
În paralel, o sursă din Riad a declarat pentru Reuters că țeful fondului suveran de investiții al Rusiei, Kirill Dmitriev, se va întâlni marți cu o delegație americană în Arabia Saudită pentru a se concentra pe consolidarea legăturilor și creșterea cooperării economice.
Este prima confirmare a faptului că fostul bancher al Goldman Sachs, educat în SUA, va fi implicat în discuții cu Statele Unite.
Regatul Unit e gata să trimită trupe de pace. Suedia „nu exclude”
Premierul britanic Keir Starmer a declarat duminică că este gata să trimită trupe britanice în Ucraina ca parte a oricărei forţe de menţinere a păcii după război, încercând să arate Statelor Unite că naţiunile europene ar trebui să aibă un rol în discuţiile privind încheierea conflictului, relatează Reuters.
Luni, Suedia a semnalat același lucru, deși mai puțin ferm.
Suedia „nu exclude” trimiterea de forțe de menținere a păcii în Ucraina, a declarat luni ministra sa de externe.
„Trebuie mai întâi să negociem acum o pace justă și durabilă care să respecte dreptul internațional (…) Odată ce vom avea această pace, va trebui să o menținem și, pentru a face acest lucru, guvernul nostru nu exclude nimic”, a declarat ministrul suedez de externe, Maria Malmer, la Radio Sveriges.
Summit de criză
UE trebuie să se implice în negocierile cu Rusia privind războiul din Ucraina pentru a trasa viitoarea arhitectură de securitate a Europei, a declarat președintele Consiliului European pentru Financial Times.
Apelul vine în contextul în care António Costa și alți lideri europeni de rang înalt se întâlnesc luni la Paris pentru a discuta despre răspunsul lor la decizia președintelui american Donald Trump de a începe negocierile cu Rusia.
Discuțiile, la care participă liderii din Franța, Germania, Marea Britanie, Spania, Olanda, Polonia, Italia, Danemarca, Antonio Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și secretarul general al NATO Mark Rutte vor aborda inclusiv cererea lui Trump ca Europa să își reducă dependența de sprijinul militar al SUA.
Discuțiile de la Paris au loc în timp ce diplomații de top de la Washington și Moscova se pregătesc pentru discuții față în față în Arabia Saudită.
„Europenii trebuie să fie actorul-cheie în proiectarea noii arhitecturi de securitate”
Trump a anunțat săptămâna trecută discuții bilaterale cu Putin pentru a pune capăt războiului de aproape trei ani din Ucraina, alarmând capitalele europene care se tem că un acord ar putea fi încheiat fără implicarea lor.
„Dacă Trump dorește cu adevărat ca europenii să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria lor securitate, atunci, desigur, europenii trebuie să fie actorul-cheie în proiectarea noii arhitecturi de securitate”, a declarat Costa pentru Financial Times.
„Nu este vorba doar despre Ucraina”, a declarat Costa, într-un interviu acordat la Conferința de securitate de la Munchen din acest weekend.
„Negocierile privind noua arhitectură de securitate trebuie să ia în considerare faptul că Rusia este o amenințare globală, nu doar o amenințare la adresa Ucrainei”, a spus acesta.
Relația SUA-Europa, într-un punct dificil
Nu a fost o perioadă bună pentru relațiile transatlantice. Nu doar că SUA au anunțat începerea negocierilor fără implicarea Europei, dar vicepreședintele lui Trump, JD Vance, a lansat un atac frontal la adresa aliaților și a valorilor democratice europene.
Sâmbătă, emisarul lui Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că țările europene nu vor avea „un loc la masă” în cadrul negocierilor, dar că opiniile lor ar putea fi luate în considerare.
Acest lucru s-a întâmplat după ce SUA a trimis capitalelor europene o cerere de informații cu privire la armele, banii și trupele de menținere a păcii pe care le-ar putea furniza Ucrainei post-conflict, în ceea ce oficialii au declarat că a fost o oportunitate de a face lobby pentru dreptul de a influența negocierile.
Luni dimineață, Manuel Valls, ministru în guvernul francez, a avertizat că relațiile SUA-Europa sunt „într-un punct de cotitură”.
„Negocierile sunt între beligeranți”, a declarat Costa.
„Desigur, este necesar să se negocieze între Ucraina și Rusia. Dar acest război din Ucraina nu este doar despre Ucraina. Este vorba despre securitatea europeană”, a spus el.
„Rusia este în mod clar o amenințare”
Costa nu a detaliat cu privire la arhitectura de securitate a Europei.
În perioada premergătoare invaziei Ucrainei din februarie 2022, Putin a cerut NATO să își reducă prezența în statele est-europene. NATO și statele sale membre au refuzat să facă acest lucru.
Costa a citat poziția agresivă a Rusiei față de statele baltice Estonia, Letonia și Lituania, care sunt membre ale UE și ale NATO, printre altele, drept motive pentru care Bruxelles-ul trebuie să participe la discuții.
„Rusia este în mod clar o amenințare la adresa suveranității baltice, la granița noastră estică”, a declarat el. „Ei au o prezență militară în Moldova, în Georgia”, a mai spus el.
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat că, dacă Europa dorește să joace un rol în discuții, trebuie să fie clară cu privire la ceea ce dorește și ceea ce poate oferi.
„Am fost puțin surprins de reacția europeană, care a spus că avem nevoie de un loc la masă”, a declarat el reporterilor la München. „Dacă doriți un loc la masă, asigurați-vă că veniți cu propuneri relevante. Asigurați-vă că cheltuiți mai mult, în special când vine vorba de Ucraina”, a spus Rutte.
INTERVIURILE HotNews.ro