Ludovic Orban, despre reimplicarea SRI în combaterea corupției: Problema astăzi în România e mai puțin legată de abuzuri, cât de faptul că sunt scăpați pe bandă rulantă o serie de oameni condamnați
„Eu cred că problema astăzi în România e mai puțin legată de eventuale abuzuri, cât de faptul că sunt scăpați pe bandă rulantă o serie de oameni care au fost condamnați și cărora li se reduce pedeapsa”, a declarat joi consilierul prezidențial Ludovic Orban, la Hotspot, în contextul în care șeful statului a anunțat, cu o zi înainte, că noua strategie națională de apărare va prevedea ca Serviciul Român de Informații (SRI) să se implice în vederea combaterii corupției.
„Vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații”, a afirmat șeful statului, într-un interviu acordat Știrilor Pro TV.
„Aici eu am o istorie a relațiilor cu Serviciul Român de Informații. De exemplu, am atacat la Curtea Constituțională prevederea prin care puteau fi folosite ca probe înregistrările făcute de serviciile de informații pe alte spețe, adică fără să existe un mandat de ascultare chiar pe speța cercetată de procuror. Pentru că nu mi se pare corect. Derularea trebuie să se facă totuși în conformitate cu legea, cu drepturile și libertățile fundamentale. Pe de altă parte, Serviciul Român de Informații este în posesia unor informații și poate să le pună la dispoziția organelor de anchetă, parchetelor, informații cu privire la posibile fapte de corupție”, a spus marți Ludovic Orban, pus să comenteze anunțul președintelui Dan.
Întrebat cine garantează că abuzurile nu vor putea fi repetate, în ipoteza apariției unui cadru similar cu cel din trecut, Ludovic Orban a răspuns: „Constatăm în ultima perioadă că practic corupția aproape a dispărut dacă ne uităm la activitatea DNA-ului, a DIICOT, activitatea parchetelor. În realitate nu e așa. E suficient să ne uităm la raportul Departamentului de Stat care vorbește cu subiect și predicat de corupția care există în administrație și în companii. Deci, există corupție”.
„Or, se pare că în ultima vreme parchetele nu au fost atât de preocupate de indentificarea (corupției, n.r.). Și nici nu a mai existat în agenda publică nici a unor oameni politici, cu atât mai puțin a președintelui, că de regulă președintele e cel care dă tonul în această direcție, până la Nicușor Dan. Cel puțin Klaus Iohannis în ultimii trei ani de mandat nu a mai scos un sunet despre lupta împotriva corupției. Eu cred că instituțiile trebuie să își facă datoria. Parchetele trebuie să își facă datoria și într-adevăr să instrumenteze cu seriozitate dosarele. Rolul Serviciului de Informații nu cred că trebuie să depășească punerea la dispoziție a unor informații către procurori cu privire la vulnerabilități sau posibile fapte de corupție. Dar, de altfel, nu e doar treaba SRI lucrul ăsta. Orice funcționar care vrea să fie avertizor de integritate poate să semnaleze atunci când află de posibile fapte de corupție și să informeze parchetele”, a mai spus Ludovic Orban.
„Nu cred că există acest pericol. Nu cred că există acest pericol”, a subliniat consilierul prezidențial, la insistențele jurnalistului HotNews, Laurențiu Ungureanu, privind riscul repetării abuzurilor din justiție din trecut. „Președintele (Nicușor Dan, n.r.) este un om care este foarte atent la democrație, la respectarea drepturilor și libertăților individuale și cred că nu va permite SRI-ului sau altui actor instituțional să încalce drepturi și libertăți individuale. Pe de altă parte, poate să existe o anumită utilitate în lupta împotriva corupției pentru că, repet, Serviciul Român de Informații are informații care pot să fie mai bine documentate cu privire la posibile fapte de corupție”, a adăugat Ludovic Orban.
„Este normal (ca președintele să fie atent la respectarea drepturilor, n.r.), pentru că președintele numește conducerea SRI, președintele este practic cel care coordonează activitatea serviciilor și, într-un fel, e primul actor care are grijă ca un serviciu de informații să funcționeze în cadrul constituțional și legal”, a subliniat el.
„Eu cred că problema astăzi în România e mai puțin problema legată de eventuale abuzuri, cât problema că sunt scăpați pe bandă rulantă o serie de oameni care au fost condamnați și cărora fie li se reduce pedeapsa, fie li se echivalează un regim care practic nu e regim de detenție cu un regim de detenție. Cam asta e problema în România. Problema e că s-au cam închis ochii în ultima perioadă și foarte multe instituții s-au făcut că nu văd corupția acolo unde există corupție. Or, eu cred că este fundamental pentru sănătatea economiei românești, pentru corectitudinea și moralitatea acțiunii administrației să existe toleranță zero față de corupție”, a punctat consilierul prezidențial.
Nicușor Dan și „atacarea frontală a fenomenului corupției”
Documentul referitor la strategia națională de apărare a țării este aproape finalizat și se află în curs de pregătire pentru a fi prezentat în CSAT, a declarat luni seară președintele Nicușor Dan.
Conform șefului statului, documentul va cuprinde „două schimbări majore” pentru țara noastră: corupția și războiul hibrid.
El a subliniat că este nevoie de „atacarea frontală a fenomenului corupției”, iar SRI va trebui să se „preocupe” de acest fenomen.
„A doua pe care mi-o doresc foarte mult și la care multe din instituții au trimis observații, atacarea frontală a fenomenului corupției. Cu toate precauțiile, pentru că am avut o lungă discuție în societate despre interferența Serviciului Român de Informații în procesul de… să-i spunem activitatea Parchetului. Toate discuția pe care am avut-o în spațiul public. Vrem să, pe de o parte, vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații. Pe de altă parte, vrem ca mecanismele în care Serviciul Român de Informații se preocupă de acest fenomen să fie absolut constituționale și de demarcația între Servicii de Informații și Parchet să fie foarte bine făcut”, a precizat președintele, în interviul acordat Știrilor Pro TV.
Nicușor Dan a arătat că legea stabilește foarte clar în ce condiții pot fi făcute interceptările, numai în baza unui mandat de siguranță națională emis de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sau de alți judecători, în cadrul cercetărilor penale. Conform șefului statului, SRI ar trebui să transmită datele la Parchet, atât la cerere, cât și din proprie inițiativă.
„Și mecanismele trebuie definite foarte bine, juridic vreau să spun. În esență, rolul Serviciului de Informații este să producă informații cât mai consistente, astfel încât din momentul în care o informație este transmisă către Parchet, Serviciul de Informații să nu mai aibă de-a face cu respectiva chestiune și Parchetul să înceapă să cerceteze presupusa infracțiune de corupție. În ceea ce privește interceptările, legislația este foarte clară. Ele se pot face de către SRI, doar pe un mandat de siguranță națională pe care îl emit judecătorii de la Înalta Curte, pe de o parte. Pe de altă parte, pentru interceptări, care sunt necesare într-o cercetare penală, ele trebuie de asemenea dispuse de judecător și să fie în sarcina Parchetului. Deci avem separarea foarte clară, ca să nu existe niciun fel de dubii”, a arătat el.
Întrebat care ar fi contribuția concretă a SRI, Nicușor Dan a răspuns: „Contribuția SRI? SRI-ul este o instituție care are foarte multe competențe în zona de informații, competențe practice, nu atribuții, că atribuții știm că are. Sunt oameni care cunosc foarte bine mediul social, politic, economic și care pot să (…) prin natura meseriei lor, pot să cunoască, să acceadă la zone de corupție, pe care să le transfere Parchetului. (…) Și din propria inițiativă, pentru că – și sunt foarte optimist că asta va fi în strategia de securitate națională – corupția va fi o preocupare care afectează, care poate să afecteze securitatea națională”.
Curtea Constituțională (CCR) a avut o serie de decizii în ultimul deceniu în care a stabilit rolul pe care serviciile secrete îl pot avea în actul de justiție.
În martie 2016, CCR a scos serviciile secrete din activitatea de urmărire penală, conform Europa Liberă.
În 2018 a venit o altă decizie CCR, care decis că probele obținute cu tehnica SRI trebuie excluse fizic din dosare.
În martie 2019, motivarea unei decizii a Curții Constituționale în cazul protocoalelor de colaborare cu SRI din perioada 2009 – 2016 arăta că probele strânse cu ajutorul ofițerilor SRI până în februarie 2016, data primei decizii CCR, trebuiau să fie anulate, dacă fuseseră obținute în baza acestor protocoale.
Printr-o altă decizie din 2020, CCR spunea că interceptările sunt constituționale cu condiția să ofere garanții în ce privește drepturile omului.
INTERVIURILE HotNews.ro