Luna august a egalat recordul de căldură din istoria măsurătorilor meteorologice

Lumea tocmai a înregistrat la unison cea mai fierbinte lună de când există măsurători meteorologice, luna august împingând temperatura medie globală a planetei la peste 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale, a anunțat joi Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene, citat de Reuters.

Vremea extremă și dezastrele asociate schimbărilor climatice au făcut ravagii în întreaga lume luna trecută. Oamenii de știință au spus că schimbările climatice au jucat probabil un rol în alunecările de teren și viiturile care au ucis sute de oameni în Nepal și în Tibetul chinez, deși detaliile sunt încă analizate. Incendiile de vegetație s-au intensificat din Indonezia până în Grecia și Belgia, agenția Reuters amintind de asemenea că seceta severă din Europa a provocat probleme energetice în Ungaria și România, din cauza scăderii nivelului Dunării la minime istorice.

Temperaturi cu peste 1,5°C mai mari decât în perioada preindustrială sunt semnificative deoarece acest nivel de temperatură, atunci când este măsurat ca medie pe parcursul mai multor decenii, reprezintă nivelul de încălzire pe care aproape 200 de țări s-au angajat să încerce să îl prevină în cadrul Acordului de la Paris privind clima din 2015, pentru a evita cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice.

August a fost prima lună din noiembrie 2025 încoace în care temperatura medie globală a depășit cu 1,5°C nivelurile preindustriale.

August 2026, la egalitate cu iulie 2023 pentru cea mai caldă lună înregistrată vreodată

Cu o temperatură medie globală a aerului la suprafață de 16,96°C, luna trecută a egalat recordul stabilit în iulie 2023 pentru cea mai caldă lună înregistrată vreodată. Temperatura a fost cu 1,65°C mai ridicată decât temperatura medie a planetei în secolul al XIX-lea, înainte ca oamenii să înceapă să ardă petrol, cărbune și gaze naturale la scară industrială, potrivit Serviciului Copernicus.

Emisiile provenite din arderea acestor combustibili fosili reprezintă principala cauză a schimbărilor climatice.

„Am văzut cu adevărat impactul în întreaga Europă și cât de nepregătiți suntem pentru aceste condiții, cu drumuri care se topesc, linii de cale ferată care se deformează, școli care se închid, spitale complet copleșite și incendii de vegetație record pentru această perioadă a anului”, a declarat Samantha Burgess, responsabilă de strategie la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu.

„Modul în care vorbim despre schimbările climatice a trecut cu adevărat de la ideea unui concept destul de abstract, care se întâmplă într-un loc îndepărtat, la realitatea în care acestea ne perturbă viața de zi cu zi”, a spus ea.

Datele au confirmat că Europa de Vest iese din cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată, multe regiuni confruntându-se cu debite neobișnuit de scăzute ale râurilor și cu o umiditate redusă a solului. Acestea agravează problemele fermierilor, după ce o succesiune de valuri de căldură extremă, începând din luna mai, a distrus culturile agricole.

O altă depășire a pragului de 1,5°C

Lumea nu a depășit încă, din punct de vedere tehnic, ținta de 1,5°C prevăzută în Acordul de la Paris. Aceasta se referă la o temperatură medie calculată pe parcursul mai multor decenii, și nu la un vârf temporar. În prezent, nivelul încălzirii globale pe termen lung este de aproximativ 1,4°C peste nivelurile preindustriale.

Organizația Națiunilor Unite a declarat săptămâna trecută că atingerea obiectivului pe termen lung de 1,5°C nu mai este posibilă. ONU a îndemnat guvernele să reducă mai rapid emisiile de CO₂, pentru a limita depășirea temporară a acestei ținte.

Înregistrările Serviciului Copernicus datează din 1940 și sunt verificate încrucișat cu înregistrări ale temperaturilor globale care datează din 1850.

Căldura extremă de luna trecută nu s-a limitat la uscat. Și oceanele lumii, în afara regiunilor polare, au înregistrat cea mai ridicată temperatură a suprafeței mării pentru orice lună de când există măsurători.

În Pacificul tropical, temperaturile record au fost alimentate de formarea fenomenului meteorologic El Niño, care se estimează că se va intensifica în următoarele luni – ceea ce ar putea împinge și mai mult în sus temperaturile globale.