De ce majorarea pragului de impozitare a pensiilor nu e chiar o pomană electorală

Odată cu legea de modificare a Codului fiscal prin care se majorează pragul de impozitare a pensiilor, fiecare pensie mai mare de 3.000 lei va crește în sumă netă cu 100 lei. (Cele mai mici de 2.000 lei nu vor fi afectate, cele între 2.000 și 3.000 lei vor crește cu câteva zeci de lei).

Voi încerca să explic de ce această majorare nu este un simplu act de bunăvoință al partidelor din coaliția de guvernare.

Prin menținerea unui prag de impozitare fix, indexarea e întotdeauna ciuntită: dacă se indexează cu 10% o pensie de 3.500 și se menține pragul de indexare 2.000, pensia netă crește doar cu 9,4% (de la 3.350 la 3.665). La un prag de 3.000, pensia netă va crește cu 9,1% (de la 3.450 la 3.765). Mai exact, toate pensiile mai mari decât pragul de impozitare primesc o majorare netă mai mică decât procentajul de indexare anunțat.

Pentru ca indexarea să se păstreze și la valoarea netă, soluția corectă ar fi ca legea să prevadă indexarea pragului de impozitare odată cu pensia. Astfel, majorarea cu 10% a pensiei de 3500 lei, simultan cu modificarea pragului de la 2.000 la 2.200 lei, duce la creșterea pensiei nete cu fix 10% (de la 3.350 la 3.685 lei). Cu alte cuvinte, din 2017 încoace, de când s-a introdus scutirea de impozit a pensiilor sub 2.000 lei, pragul ar fi trebuit majorat la fiecare majorare a valorii punctului de pensie.

Între ianuarie 2017 și ianuarie 2024, valoarea punctului de pensie a crescut de la 917 lei la 2.032 lei, adică cu 122%.

Practic, prin majorarea pragului, Parlamentul a făcut (parțial) ceea ce ar fi trebuit să facă o lege echitabilă în fiecare an. Numai că a făcut-o cu întârziere și pe jumătate, ciupind astfel, în fiecare an, câte puțin din pensiile de peste 2.000 lei. – Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro