MApN vrea obligatoriu ca navele de patrulare finanțate prin SAFE să fie construite la șantierul Mangalia / Cum răspunde ministrul Miruță, întrebat dacă exclude din cursă Damen Galați

Contractul de circa 700 de milioane de euro finanțat prin programul SAFE pentru două nave de patrulare „este metoda de salvare a șantierului naval de la Mangalia”, a răspuns, joi, ministrul Apărării, Radu Miruță, întrebat de HotNews dacă exclude ca cele două nave să fie realizate de Damen, singurul producător de nave militare din țară, dar la șantierul din Galați.

„Este metoda de salvare a şantierului de la Mangalia-2 Mai”, a declarat ministrul Apărării, întrebat dacă cele două nave de război vor fi construite la Mangalia.

Întrebat de HotNews dacă exclude varianta ca acele nave să fie realizate la şantierul naval Damen de la Galaţi, ministrul a spus că șantierul de la Mangalia poate fi salvat doar printr-un contract precum cel pentru cele două nave de patrulare.

„România este într-o dispută la Mangalia 2-Mai cu firma la care dumneavoastră faceţi referire. Eu vă spun foarte asumat că, dacă aş avea o putere unică în ţara asta, nici n-aş sta pe gânduri despre metode legale prin care să pot să salvez un şantier strategic. Vă spun cu informaţiile de la Ministerul Economiei trecute prin mintea mea că Şantierul Naval de la Mangalia-2 Mai poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave”, a spus Miruță.

El subliniază că, pentru a putea produce navele, șantierul are nevoie prima dată de o comandă și de finanțare asigurată: „Şi ăsta este, dacă vreţi, aranjamentul pe care l-am identificat ca Armata Română să contribuie la salvarea şantierului prin nişte comenzi pe care Armata Română să le plătească”. 

Conflictul comercial între Ministerul Economiei și Damen la Mangalia, piedică în calea unui contract pe OPV

Ministrul Miruță, anterior șef la Ministerul Economiei ce deține șantierul din Mangalia, a adus în discuție conflictul comercial între statul român și grupul olandez Damen. O istorie a conflictului, aici.

„Şantierul are astăzi o valoare de lichidare de 85 de milioane şi are o datorie, în dispută, ce e drept, de 162 de milioane. Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85, că datoria e de 162. Mi-am dat seama că, doar jucând cu aceşti doi parametri, şantierul ăla va muri. Atunci am încercat să bag într-o cutie mai mare, într-un pachet mai mare ceva, astfel încât 162 minus 85 să fie compensat de o comandă care să facă interesant întreg pachetul.

E cel mai mare şantier naval din ţările membre ale Uniunii Europene. Este un şantier la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică şi pentru care România în al 12-lea ceas ar face o mare greşeală dacă ar greşi din nou. Pentru că s-a ajuns în situaţia asta pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea, aplaudând când alţii făceau asta”, a spus ministrul Radu Miruță.

Exclude MApN o negociere cu Damen? Miruță: „Eu nu am preferințe. Pe mine mă interesează să producem navele până în 2030”

Miruţă a adăugat că îşi doreşte ca şantierul să rămână la statul român şi să producă acolo comenzi pentru Armata Română.

„Noi vrem să rămână la statul român, vrem ca acolo să se modernizeze, vrem ca acolo să se producă comenzi pentru Armata Română. Este trist ca în aceeaşi ţară să vorbim despre nişte comenzi pe sume mari de bani, care să nu poată fi executate de latura cealaltă a aceleiaşi ţări, şi anume industria naţională de apărare. Pentru că, an după an, a fost doar un instrument şi un mecanism prin care de ţara asta s-a bătut joc în timp ce vedeam o vânzare, puneam o burtieră acolo că a venit nu ştiu ce investitor şi după aceşti şapte ani aflam că, de fapt, intră în lichidare, intră în insolvenţă şi după aceea în faliment”, a afirmat Radu Miruţă.

În continuare, HotNews l-a întrebat pe ministru dacă, având în vedere nevoia strategică și urgentă pentru două nave, dincolo de conflictul comercial, va negocia și cu Damen sau va exlude șantierul în procesul de achiziție a celor două OPV-uri pe SAFE.

„Eu nu am preferințe. Pe mine mă interesează să producem în termenul în care SAFE poate utiliza banii, adică până în 2030, aceste nave și mă interesează ca asta să se întâmple salvând șantierul de la Mangalia – 2 Mai. Și mă interesează ca asta să se întâmple reușind ca, după ce se salvează acest șantier, să existe previzibilitate despre cum să se construiască acolo. Sunt niște ingrediente care nu clarifică toată poza. Eu negociez nu după cum îmi place mie, că acest minister și cel al Economiei nu sunt camerele mele private de acasă, negociez în limitele stabilite de ordonanța de urgență care prevede cum se interacționează pe SAFE”, a răspuns ministrul.

Damen, singurul producător activ de nave militare din România, ocolit până acum de comenzi pentru Armată

În România, deși mai există șantiere navale la Constanța, Brăila, Tulcea sau Giurgiu, singurul loc unde sunt și au fost construite nave militare până acum în ultimii 25 de ani este șantierul de la Galați. La șantierul din Galați Damen are angajați peste 2.000 de oameni, la care se mai adaugă peste 1.000 de angajați ai subcontractorilor.

Acolo, Damen are în portofoliu peste 30 de nave militare livrate către 13 state, dintre care țări NATO și UE. Numai în 2024 au fost livrate nouă nave militare pentru Pakistan și Olanda. În prezent, la Galați, Damen lucrează la nave de război pentru Belgia, Olanda, Portugalia și Germania.

Pentru România, însă, nu a primit nicio comandă până acum, deși nevoia de a dota Forțele Navale cu vase noi și moderne este una urgentă. În schimb, în 2025, România a decis să cumpere o singură navă deja construită din Turcia pe care a dat aproape 300 de milioane de euro.

În 2023, MApN a decis să anuleze contractul semnat cu francezii de la Naval Group care se angajaseră pentru 1,2 miliarde de euro să construiască patru corvete și să modernizeze două din fregatele României la Constanța. Damen, companie care ieșise pe locul doi la licitație, a anunțat statul român că încă își menține oferta de 1,25 miliarde de euro pentru patru corvete și modernizarea fregatelor.

MApN a anulat procedura cu totul, motivând că „nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câștigător a operatorului economic de pe locul următor” – adică încă 50 de milioane de euro.