DOSARUL „CORVETA”: De ce vrea România să cumpere o corvetă din Turcia, când există resurse acum pentru a construi nave militare în țară

Acesta este articolul publicat de HotNews.ro de la care a pornit scandalul public al corvetei turcești pe care o va cumpăra România. Inclusiv președintele interimar Ilie Bolojan a fost pus în situația de a răspunde, în conferința de presă de marți, de ce țara noastră va achiziționa un asemenea vas.

Olanda își reface flota de nave în România, iar România cumpără un vas din Turcia, plătind peste 200 de milioane de euro. Așa arată globalizarea sau e vorba și de altceva?

• În acest timp, șantierul de la Galați a livrat aproximativ 30 de nave, pentru 13 armate diferite. 

CSAT a aprobat recent ca Forțele Navale să se doteze „cu un nou tip de navă, o corvetă ușoară, capabilă să execute, în cel mai scurt timp, o multitudine de misiuni. 

Mai multe surse din industrie au indicat pentru HotNews că MApN ia in calcul achiziția unei nave din Turcia, o navă deja construită, dar neintrată în slujba marinei turcești. 

Planul ”de urgență” a devenit multianual

Decizia a venit brusc, fără să fi existat vreo discuție sau un program prezentat în spațiul public. Asta după ani de zile în care orice fel de plan de înzestrare pentru Forțele Navale a fost constant prelungit sau tergiversat. 

Ultimul proiect cunoscut public, despre care HotNews scria  în toamna lui 2023, prevedea ca, după eșecul achiziției de corvete prin contractul cu Naval Group, Forțele Navale să se îndrepte spre nave mai ușoare, de tip OPV (Off-Shore Patrol Vessel). Acestea urmau să fie dotate capabil precum niște corvete ușoare. Un element esențial al acelui plan: navele urmau să fie construite în țară. 

A trecut mai bine de un an și jumătate de atunci, iar planul „de urgență” a devenit o așteptare mutianuală. Nevoia urgentă și banii pentru înzestrare au existat mereu, dar MApN s-a blocat în ceva la care publicul n-a avut acces, pentru că generalii armate noastre nici măcar nu au schițat o explicație pentru cetățeni. 

Nu s-a comandat la Galați, vom plăti peste 200 de milioane de euro

Dacă motivul urgenței, tradus în nevoia de a executa misiuni „în cel mai scurt timp”, era cel mai apăsător, MApN avea mereu la dispoziție ca după anularea contractului cu Naval Group în august 2023 să semneze contractul cu ofertantul de pe locul doi – Damen – care își menținea oferta. Sigur, această ofertă a Damen era cu „doar” 50 de milioane de euro mai scumpă. 

Atunci MApN spunea că nu identifica fondurile necesare, acei 50 de milioane de euro diferență, pentru a semna pentru patru corvete autentice, la pachet cu modernizarea a două fregate. Acum, „de urgență”, corveta ușoară din Turcia ar putea să coste chiar și peste 200 de milioane de euro. 

Dacă în 2023 era semnat un contract existau șanse bune ca primele nave să le fi văzut în apă chiar în 2025 sau în 2026, având în vedere istoricul șantierului din Galați de a livra nave la timp sau chiar înaintea termenelor pentru alte țări.

O corvetă clasa HISAR, construită de compania de stat turcă ASFAT

Acum a fost scos din joben un nou plan, tot „de urgență”, însă de data aceasta pare mult mai aproape de realizare: România să cumpere o singură navă militară, deja construită, din Turcia. 

Mai multe surse din industrie au precizat pentru HotNews că nava de tip „corvetă ușoară” după cum susține CSAT, este de fapt tot o navă de patrulare de tip OPV din clasa HISAR construită de ASFAT (companie militară de stat din Turcia). Nava are o lungime de 99,5 metri și un deplasament de 2.300 de tone. Aici mai multe detalii tehnice despre navă. 

Din această clasă până acum au fost construite doar două astfel de nave pentru Forțele Navale Turcești, dar niciuna nu a intrat în dotare deocamdată. 

Câteva semne de întrebare

Una din problemele ridicate de oamenii din industrie cu care a discutat HotNews o reprezintă dotarea unei astfel de nave. OPV-ul din clasa HISAR vine cu sisteme și armamente turcești pe ea. 

Mai exact, CMS-ul (Combat Management System – practic creierul navei) este o soluție dezvoltată local de Turcia pe care sunt integrate sistemele proprii și unde nu sunt integrate echipamente sau armamente occidentale. 

Cu alte cuvinte, România va trebui să achiziționeze armament și echipamente din Turcia pe care să le integreze cu restul dotărilor sale. 

Cel mai clar exemplu ar fi rachetele anti-navă. România a ales deja modelul de rachete NSM (Naval Strike Missile) dezvoltat de americanii de la Raytheon și norvegienii de la Kongsberg. Acestea sunt dedicate bateriilor de coastă și pentru modernizarea și înarmarea navelor purtătoare de rachete. Rachetele NSM nu sunt integrate pe navele turcești și e puțin probabil să fie vreodată integrate. 

În plus, aceleași surse din industrie spun că operaționalizarea în România a unei nave cu specificații și sisteme făcute pe comandă în Turcia ar putea dura și ani de zile, atât cât ar dura construcția de la zero a unei nave după specificațiile românești și cu sisteme occidentale. 

O singură navă este o opțiune neobișnuită

Un alt aspect sensibil este faptul că România cumpără o navă, una singură. 

Experți din domeniu consultați de HotNews spun că, în mod normal, pentru dezvoltarea și menținerea unei capabilități reale de luptă, marinele militare se dotează cu cel puțin două, trei sau mai multe nave de același tip, din rațiuni operaționale, de economii de scală și de putere combinată de luptă. 

De obicei, o navă este în misiune, în timp ce alta e în mentenanță sau execută misiuni de instruire, astfel încât „capabilitatea” este mereu păstrată operațională. 

Ajungem astfel, în situația în care Forțele Navale să se doteze cu o singură navă din Turcia, un „lup singuratic” cu sisteme, instalații, echipamente și armamente complet diferite față de restul navelor, vechi sau noi care vor veni. 

Se discută și pentru construirea la Galați

Și ca să fie și mai greu de înțeles decizia de a cumpăra o singură navă din Turcia, potrivit surselor HotNews, MApN negociază în paralel pentru construcția în țară a altor două nave militare cu alt constructor, pentru alt model de navă. 

Mai exact MApN discută cu Damen construcția a două nave de tip OPV în România, la Galați. 

Surse din industrie spun că cele două nave ar urma să fie de tipul OPV 2600 și vor fi dotate și înarmate precum niște corvete cu sisteme occidentale, cu un cost al programului de aproape 400-500 de milioane de euro pentru cele două nave complet echipate și înarmate, cu un termen de livrare de aproape doi ani pentru prima navă. 

Navele Damen OPV 2600 au o lungime de 98 de metri, un deplasament de 2.600 de tone și sunt destul de similare cu modelul de corvetă Sigma 10514 cu care constructorul a participat la licitația de acum câțiva ani. 

Sistemele și armamentul de pe navele OPV ar urma să fie occidentale (CMS de la Lockheed Martin sau Tacticos de la Thales, rachete antinavă NSM, sonare și radare occidentale, precum și rachete antiaeriene).

Diferențele față de corveta Sigma țin de lipsa sonarului din chilă, a unor elemente constructive de tip stealth (greu detectabile de către radar), precum și unele structuri ranforsate din modulele centrale și de comandă ale navelor. 

Șantierul de la Galați a livrat 30 de nave către 13 state

Decizia de a se îndrepta spre nave construite la Galați e una de bun augur, susțin constructorii români, chiar dacă vine cu o întârziere uriașă. 

Șantierul Naval de la Galați construiește de ani buni, pe bandă rulantă, nave civile și nave militare. La activ șantierul are în portofoliu peste 30 de nave militare livrate către 13 state, dintre care țări NATO și UE. 

Numai în 2024 au fost livrate nouă nave militare pentru Pakistan și Olanda. 

Și nu vorbim de nave mici. Pentru Olanda în 2024 șantierul a construit și livrat o navă uriașă de suport logistic, o navă de 180 de metri și un deplasament de 22.000 de tone. 

Pentru Germania, unitatea de inginerie a șantierului Damen din Galați se ocupă de proiectarea fregatelor germane F126, iar pentru Belgia și Olanda șantierul proiectează și construiește în totalitate șase Fragate anti-submarin (AWSF), nave cu deplasament de peste 6.600 de tone. 

Și tot pentru Olanda, Damen Galați construiește în România două nave specializate, de concepție modernă pentru lupta pe mare, dar va demara și construcția a patru fregate din programul Future Air Defender (FUAD), un program care se va întinde după 2030.  

Sunt informații factuale, sunt datele la zi ale unui șantier naval din România unde sunt angajați 2.000 de oameni, la care se mai adaugă peste 1.000 de angajați ai subcontractorilor. O capabilitate industrială militară care prosperă în România, dar cu care statul român până acum mai mult s-a ferit să demareze proiecte majore. Acum semnele sunt că va începe să lucreze, dar după achiziția unei corvete din Turcia.