Marile realizări din timpul pandemiei: gogoașa Unifarm
CE ESTE ȘI CE VREA UNIFARM?
Unifarm este o companie națională a statului, care a luat ființă în 1998, în baza hotărârii de guvern 892, prin reorganizarea fostei regii autonome. Conform actului normativ menționat, Unifarm are ca obiect de activitate:
(i) asigurarea rețelei sanitare cu medicamente, produse farmaceutice și parafarmaceutice, produse tehnico-medicale, aparatură și echipamente sanitare, seruri și vaccinuri, reactivi și cu alte produse din producția internă proprie și din import;
(ii) colaborează cu Ministerul Sănătății în vederea asigurării programelor naționale de sănătate organizate și finanțate de acest minister;
(iii) asigură, prin depozite proprii și prin subdepozite teritoriale, constituirea rezervei de mobilizare pentru produse medicamentoase cu finanțare integrală de la bugetul de stat, precum și acumularea, împrospătarea, păstrarea, scoaterea sub forma de împrumut sau definitivă a acestora.
Pe scurt, s-ar dori să fie o companie a statului cu rol strategic, înființată pentru a oferi sistemului sanitar acces curent sau de necesitate la produse, dispozitive și echipamente medicale și sanitare fără de care nu și-ar putea îndeplini rolul în societate.
În mod firesc, în perioadă de pandemie, atenția publică a fost atrasă de modul în care responsabilii Unifarm au „reușit” să își îndeplinească, cu „dedicație” și „profesionalism” rolul pentru care au fost creați.
Sursa: Unifarm.ro[1]
Ca structură, compania Unifarm funcționează (potrivit Actului Constitutiv) sub autoritatea tutelară a Ministerului Sănătății și este condusă de un Consiliu de Administrație format din 7 membri, în timp ce managementul executiv îi este asigurat de un director general, numit pe bază de mandat, și de un director general adjunct.
Conform datelor publice, companiei Unifarm i-a priit pandemia; tabloul ultimilor zece ani de activitate ne arată că în anul 2020 aceasta a raportat o cifră de afaceri de circa 400 de milioane de lei, mai mult decât dublu față de anul 2019 (cu circa 140,5 milioane de lei). Creșterea cifrei de afaceri nu i-a adus și profit; ultimul an cu profit a fost raportat în 2018, când la o cifră de afaceri de 119 milioane de lei, compania a raportat un profit de 285 mii lei.
Sursa: listafirme.ro[2]
Probabil că anumite aspecte din evoluția companiei pot fi mai bine înțelese dacă le corelăm cu persoana celui care a asigurat managementul executiv al acesteia pentru 8 ani și jumătate din cei zece ani de activitate luați în analiză, și anume directorul general Adrian Eugen Ionel.
Domnul în cauză, care are acum mici neplăceri în câteva dosare penale, a absolvit, se pare (nu este clar în ce condiții și-a susținut examenul de licență), Spiru Haret (școala superioară care a produs personaje din care se selectează destule ce ajung să aibă probleme cu DNA, din ce putem constata) și apoi un postuniversitar la Academia de Informații a SRI.[3]
În primul mandat, să zicem 2021 – 2015, Adrian Eugen Ionel s-a descurcat ceva mai bine: la cifre de afaceri modice, profiturile Unifarm au fost decente, cu șase zerouri. Pentru prima dată director general al Unifarm a ajuns în 2012, pe vremea când premierul de atunci, Victor Ponta, asigura interimatul la sănătate.
În 2015, înainte de Colectiv, a fost detașat la conducerea Institutului Cantacuzino, sub mandatul de la educație și cercetare al lui Sorin Câmpeanu, dar la începutul anului 2016 s-a reîntors la Unifarm, mai întâi ca președinte al Consiliului de Administrație și apoi din nou ca director general.
Din anul 2018 a început să crească numărul de angajați ai companiei, pe măsură ce scădeau profiturile obținute, chiar dacă se multiplica cifra de afaceri. Că așa e la „strategicele” statului. Și uite așa, Unifarm a fost cuprinsă de vârtejul pandemic și de marile oportunități pe care Adrian Eugen Ionel era pe cât se poate de pregătit să le întâmpine.
Câteva observații, înainte de a trece mai departe:
(i) Adrian Eugen Ionel redevine director general sub autoritatea guvernului Cioloș, pe vremea când ministru al sănătății era Vlad Voiculescu, după o ședință de Consiliu de Administrație care ar fi trebuit să ridice semne de întrebare la minister.[4]
(ii) Corpul de control al ministrului PSD al sănătății din guvernul Grindeanu, Florian Bodog, a identificat mai multe nereguli la Unifarm și a recomandat schimbarea din funcție a celui în cauză. Între timp la minister a ajuns doamna Sorina Pintea, care a trecut cu vederea concluziile raportului.[5]
MĂRUL STRICAT LĂSAT ÎN COȘ NU ADUCE DOAR PIERDERI, CI ȘI CÂȘTIGURI (POLITICE)
Să revedem puțin istoria recentă: în 16 aprilie 2020 PSD reușește să formeze o majoritate parlamentară care condiționează votul pentru prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile cu condiția ca, în termen de 60 de zile de la încetarea stării de urgență, echipele lui Mihai Busuioc de la Curtea de Conturi să prezinte un raport privind cheltuirea banilor publici pentru urgențele pandemice.
Firește că la acel moment cazul Unifarm era bine cunoscut parlamentarilor PSD; practic Adrian Eugen Ionel folosea aceleași metode de delapidare pentru care fusese iertat de doamna ministru PSD a sănătății în 2017, doar că o făcea la altă scară și sub oblăduirea guvernului minoritar PNL condus de Ludovic Orban.
Cu riscul de a altera puțin cursivitatea istorisirii, cred că este locul aici pentru alte două precizări:
(i) la momentul votului în Parlament din 16 aprilie 2020, se știa deja că Unifarm contractase două credite: (a) un credit de la EximBank, în data de 17 martie 2020, în valoare de 1,150 miliarde de lei și (b) un credit de trezorerie, în 24 martie 2020, în valoare de 1,150 miliarde de lei, iar Unifarm începuse manoperele care aveau să o aducă într-o situație financiară limită un an mai târziu;
(ii) ca ministru al sănătății, domnul Nelu Tătaru numai să nu fi vrut nu știa cine este, cu ce se ocupă și ce motivații îl mână în luptă pe domnul Adrian Eugen Ionel de la Unifarm. Doar că, am aflat ceva mai târziu, dintr-o declarație a fostului premier (astăzi președinte al Camerei deputaților) Ludovic Orban, că nu se făcea să-l schimbe pe Adrian Eugen Ionel în plină pandemie: „Noi l-am găsit în funcție pe directorul Unifarm Adrian Ionel, mandatul lui expiră în 14 iulie. Nu am luat decizia să îl schimbăm pentru că în plină pandemie să stai să umbli la conducerea entităților numai dacă am fi avut informații suficiente de clare și de precise am fi putut să-l schimbăm.”[6] Sigur, ministrul putea citi rapoartele din ultimii ani ale Corpului de Control pe tema Unifarm, dar nu este cazul să-i învățăm noi meserie pe politicienii români.
Una peste alta, ce nu a făcut Nelu Tătaru, a făcut Mihai Busuioc: a căutat Unifarm și pe Adrian Eugen Ionel prin toate dulapurile, a scos de acolo orice schelet a putut găsi și pe toate le-a trântit, sub forma a patru pagini din raportul special de control[7] pe masa Parlamentului. Venise vremea ca domnul Ionel, acum sacrificabil, să se dovedească din nou util PSD, în calitate de agent de compromitere a guvernării PNL.
Sursa: Raportul special al Curții de Conturi
Ca să nu trec prea repede peste subiectul privind concluziile controlului Curții de Conturi la Unifarm, redau și eu pe scurt câteva dintre constatări:
(i) Pentru a asigura finanțarea în perioada stării de urgență, compania a contractat două credite, și anume: (a) Contractul de credit încheiat cu Banca de Export–Import a României Eximbank,în data de 17.03.2020, în numele și în contul statului român, în valoare de 1.150.000 mii lei; (b) Convenția de împrumut înregistrată la Ministerul Finanțelor Publice cu nr. 601801/24.03.2020pentru rambursarea primei tranșe din împrumutul acordat de Eximbank în numele și în contul statului, iar diferența pentru a fi utilizată în scopul achiziției de urgență de material și echipament sanitar în contextul epidemiei cu COVID-19 în România. Cele două împrumuturi au fost contractate în condiții diferite. În timp ce contractarea creditului de la Eximbank a fost aprobată de CA și AGA, împrumutul de 1.150.000 mii lei acordat de MFP nu a fost supus aprobării CA și AGA;
(ii) compania a achiziționat echipamente/materiale sanitare de la firme intermediare deși deținea toate autorizațiile necesare în vederea realizării achizițiilor direct de la producătorii externi prin importul acestora și/sau de la producători interni, ceea ce a făcut ca Unifarm să plătească prețuri de achiziție mai mari cu suma estimată la 175.274 mii lei;
(iii) au existat neconcordanțe și nereguli în documentele întocmite aferente contractelor de furnizare medicamente și materiale sanitare specifice combaterii pandemiei cu coronavirus încheiate de Unifarm cu Ministerul Sănătății;
(iv) nu au fost evidențiate și înregistrate corespunzător operațiuni de ieșire din gestiunea Unifarm a unor medicamente și echipamente medicale;
(v) compania nu a înregistrat în evidența contabilă unele produse farmaceutice primite prin donație/sponsorizare în valoare estimată de 401 mii lei.
Concluziafinală:resursele financiare ale Unifarm, care constau în credite contractate special pentru starea de urgență, în vederea achiziționării de produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus, au fost gestionate defectuos, atât prin efectuarea unor achiziții de echipamente și materiale sanitare de la firme intermediare, la prețuri supraestimate, cât și prin efectuarea de plăți în avans, compania nu a asigurat corespunzător și urgent rețeaua sanitară cu produse specifice combaterii pandemiei cu coronavirus.
AU INTRAT PE FIR ȘI PROCURORII: DACĂ E BAL, SĂ FIE BAL!
În octombrie 2020 DNA l-a trimis în judecată pe Adrian Eugen Ionel sub acuzația că a cerut mită de un intermediar care încerca să promoveze o firmă cu care Unifarm să încheie un contract în perioada pandemie. În rechizitoriul DNA faptele sunt consemnate astfel:
„În calitate de director general al CN Unifarm SA, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi pretins 760.000 euro unui intermediar ce reprezenta o societate comercială pentru ca CN Unifarm SA, companie de stat, să atribuie un contract de achiziție a echipamentelor de protecție împotriva infectării cu virusul COVID 19 (250.000 de combinezoane și 3 milioane de măști chirurgicale).
Totodată, din funcția pe care o ocupa, inculpatul Ionel Eugen Adrian ar fi determinat un funcționar din cadrul CN Unifarm SA să ateste în mod nereal, pe documentele de atribuire aferente contractului, că negocierea s-ar fi efectuat chiar cu reprezentantul legal al firmei private care a livrat echipamentele (Notă: este vorba despre Maria Lizica Daniela Radu, în calitate de şef serviciu comercial[8]).
În realitate, negocierea s-a realizat între directorul general Ionel Eugen Adrian și intermediar, la un restaurant din municipiul București, unde practic s-a convenit asupra clauzelor contractului și a prețului echipamentelor de protecție.
Intermediarul a pretins de la reprezentanții societății comerciale, pentru sine și pentru funcționari din CN Unifarm SA, suma de 5.810.175 lei, reprezentând un procent de 18% din valoarea totală a contractului încheiat cu Unifarm.
Pentru că societatea comercială furnizoare nu a achitat intermediarului nicio sumă din procentul de 18 % convenit, inculpatul Ionel Eugen Adrian, în calitate de director general al CN Unifarm SA a decis rezilierea unilaterală a contractului.
Din totalul echipamentelor conținute în contract a fost livrată și plătită doar o parte, respectiv 1 milion de măști (care de altfel nu corespundeau specificațiilor tehnice) și 26.000 de combinezoane.
Prin modalitatea descrisă s-ar fi produs un prejudiciu în valoare de 2.380.000 lei în patrimoniul CN Unifarm SA, reprezentând contravaloarea celor 1 milion de măști de protecție neconforme cu cele care au constituit obiectul contractului.”[9]
Inculpații din dosar, implicit Adrian Eugen Ionel, au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii, așa că DNA a transmis către Tribunalul București propuneri de condamnare la 3 ani închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani și interzicerea pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare a unor drepturi civile.
E FALITĂ UNIFARM SAU NU? CE FACEM CU EA?
Se cheamă că Adrian Eugen Ionel a scăpat cu bine de dosarul deschis de DNA și a rămas practic în libertate, să se bucure de „beneficiile” fostelor sale mandate de director la Unifarm. Dacă va mai fi trimis în judecată sau nu și pentru alte fapte și, în cele din urmă, va ajunge să guste și din privațiunile de libertate, rămâne de văzut. Eu unul nu aș paria că se va întâmpla așa ceva.
Doar că Unifarm a rămas după mandatele de director general ale celui menționat cu multe probleme prin contabilitate. Să ne reamintim, în 2017 Corpul de Control al Ministerului Sănătății constata că:
(i) nu se regăsea în evidențele contabile ale Unifarm suma de 839 mii lei;
(ii) Unifarm a închiriat spații către 11 chiriași, fără a organiza licitații publice. Adrian Eugen Ionel a refuzat să prezinte contractele de închiriere respective inspectorilor Ministerului Sănătății „… atât pe timpul controlului, cât și ulterior controlului, cu toate ca a fost înștiințat prin adresa nr.7898/08.02.2017”.[10]
În 2021 Unifarm se confruntă cu situația în care nu poate respecta termenii prevăzuți la art.4 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.29/21 martie 2020[11], privind rambursarea creditului de Trezorerie, pentru că:
„Unul din motivele pentru care Unifarm nu poate rambursa împrumutul de la Finanțe este situația financiară cauzată de acumularea de stocuri. Mai precis, Unifarm avea la finalul anului trecut (…) stocuri de marfă în valoare de peste 736 milioane de lei.
Peste 85% din total erau stocuri de marfă aferente COVID, situație generată de evoluția prețurilor pe piața internă (pe piață a existat între timp o ieftinire față de prețurile la care mărfurile au fost achiziționate de către Unifarm, la momentul izbucnirii pandemiei).
Aceste mărfuri au rămas pe stoc deoarece, afirmă administratorii, spitalele achiziționau materiale, dispozitive și aparatură/echipamente din surse neautorizate, deși exista marfă în depozitele Unifarm.
Compania semnalează potențialul de a intra în incapacitate de plăți, în condițiile nevalorificării acestor stocuri, mai ales ținând cont că România a impus la un moment dat o interdicție de export a acestor materiale de protecție, iar piața internă a fost saturată cu produse cu preț mult mai jos.
Administratorii semnalează că stocuri în valoare de 51,12 milioane de lei au reprezentat marfă expirată la sfârșitul anului și marfă ce a expirat până la data de 30 iunie 2021.”[12]
INTERVIURILE HotNews.ro