Marine Le Pen prefațează o luptă cu pistoalele pe masă cu Macron după alegerile parlamentare / Atac la puterile președintelui Republicii

Marine Le Pen, lidera partidului radical Adunarea Națională, se declară încrezătoare într-o victorie zdrobitoare a formațiunii ei la alegerile parlamentare și a pus deja ochii pe puterile constituționale ale președintelui Emmanuel Macron, relatează Reuters.

Macron a convocat alegeri anticipate după ce coalița sa centristă „Împreună” a suferit o înfrângere umilitoare în fața Adunării Naționale la alegerile europarlamentare pe care Franța le-a organizat în data de 9 iunie.

„Nu mă pot preface că nu s-a întâmplat nimic”, a declarat președintele francez într-un discurs televizat pe care l-a susținut la scurt timp după publicarea exit poll-urilor, anunțând că va dizolva Parlamentul și că Franța va organiza alegeri legislative în două tururi, pe 30 iunie și 7 iulie.

Sondajele de opinie făcute după anunțul său arată cu consecvență că Adunarea Națională are un avans confortabil în preferințele de vot ale francezilor și că alianța lui Macron ar ieși pe locul al treilea, în spatele partidului lui Le Pen și a unei noi coaliții a stângii franceze.

Macron, care a câștigat un al doilea mandat în 2022, va rămâne în funcție până în 2027 în condițiile în care în Franța, o republică prezidențială, durata mandatului președintelui este de 5 ani. Ca atare, el se confruntă cu perspectiva de a rămâne la putere timp de 3 ani cu un guvern de opoziție.

„În ceea ce privește alegerea prim-ministrului, președintele a înțeles că nu prea are de ales, întrucât Jordan Bardella va avea un mandat din partea poporului francez”, a declarat Marine Le Pen într-un interviu acordat ziarului regional Le Telegramme de Brest, referindu-se la alegerea partidului ei pentru funcția de premier.

Marine Le Pen sugerează că Macron și-ar putea da demisia

Deși Marine Le Pen conduce de facto Adunarea Națională, în acte Bardella este liderul partidului, fiind ales în funcția de președinte al formațiunii în 2022. Bardella, noua vedetă a dreptei radicale din Franța, are doar 28 de ani.

Marea necunoscută a alegerilor legislative care urmează să aibă loc în Franța ține de numărul exact de mandate pe care îl va obține Adunarea Națională în camera inferioară a Parlamentului. Partidul ar avea nevoie de 289 de mandate pentru a exercita o majoritate absolută. Însă datele din ultimul sondaj de opinie realizat de Ifop și publicat miercuri, sugerează că partidul lui Le Pen și aliații săi ar obține între 220 și 260 de locuri în această cameră a legislativului de la Paris.

„Câtă aroganță din partea lui Marine Le Pen să considere că Adunarea Națională a câștigat deja alegerile”, a declarat joi Jean-Noel Barrot, viceministrul de externe al Franței. Barrot este un membru al partidului Mișcarea Democrată care din 2017 încoace a candidat la alegeri alături de partidul prezidențial al lui Macron, fie că el s-a numit La République En Marche! sau Renaissance, noul nume ales în 2022.

În întreaga sa istorie postbelică, Franța a avut doar trei perioade de „coabitare”, în care președintele și guvernul erau din tabere politice opuse.

Le Pen prezice că Macron va găsi acest lucru inconfortabil și augerează chiar că el ar putea demisiona înainte de încheierea mandatului.

„Nu știu care va fi reacția sa. Va reuși să suporte asta prea mult timp, dată fiind aroganța lui?”, a întrebat ea retoric în interviul pentru Le Telegramme.

Macron, în schimb, a dat asigurări în mod repetat că va rămâne președinte până în 2027, indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare.

Lidera Adunării Naționale pune în discuție prerogativele președintelui Republicii

Într-un sens larg, Constituția franceză oferă președintelui ample prerogative în materie de politică externă și apărare, chiar și în perioade de coabitare, în timp ce premierul și guvernul sunt responsabili de politica economică și afacerile interne.

Însă Le Pen a sugerat că Bardella va putea ca prim-ministru să restricționeze marja de manevră a lui Macron.

„Pentru președinte funcția de șef al forțelor armate este un titlu onorific întrucât prim-ministrul este cel care ține punga cu bani”, a spus ea.

„Jordan nu intenționează să aleagă o luptă cu el (n.r. Macron), dar el a făcut clare liniile roșii. Pe Ucraina, președintele nu va putea să trimită trupe”, a adăugat Marine Le Pen.

Ministrul francez al apărării Sebastien Lecornu, care a acuzat Adunarea Națională în mod repetat că și-a schimbat pozițiile privind Ucraina, a ripostat.

„Constituția nu este onorifică”, a declarat el într-o postare făcută pe rețeaua de socializare „X”, citând apoi un discurs al fostului președinte Charles de Gaulle, care a subliniat în 1962 prerogativele ample de care se bucură șeful statului francez.

În luna februarie Macron a provocat rumoare în rândul statelor membre ale NATO după ce a spus că nu poate exclude trimiterea de trupe occidentale în Ucraina. Statele Unite și alți parteneri cheie ai Ucrainei au exclus imediat posibilitatea să trimită forțe în țara invadată de Rusia.

„Suntem oameni rezonabili”, le spune Marine Le Pen alegătorilor

Considerată timp de decenii prea toxică pentru a ajunge la putere în Franța, Adunarea Națională fondată de Jean-Marie Le Pen a trecut în ultimii ani printr-o schimbare radicală de imagine sub conducerea fiicei sale și a lui Bardella.

Cei doi au prezentat formațiunea politică ca fiind o campioană a clasei muncitoare și promovează politici precum scăderea vârstei de pensionare. Partidul a renunțat însă la unele din propunerile sale economice mai costisitoare pentru a ameliora îngrijorările legate de competența sa în materie de finanțe publice.

„Oamenii nu ar mai trebui să se gândească că lumea se va sfârși [dacă ajungem la putere]. Suntem oameni rezonabili”, a dat asigurări Marine Le Pen.

Unul dintre domeniile în care Adunarea Națională nu și-a schimbat foarte mult propunerile în ultimii ani este imigrația. Printre măsurile pe care partidul vrea să le adopte se numără anularea ajutoarelor sociale și a accesului la acces medical gratuit pentru imigranți. O altă propunere este abrogarea dreptului copiilor născuți din părinți străini în Franța de a fi recunoscuți automat drept cetățeni francezi.

Le Pen a prezentat tot mai mult imigrația nu doar ca o amenințare culturală față de ceea ce ea descrie drept valorile franceze autentice, ci și ca o povară economică pe care Franța nu și-o permite.

„Imigrația este elefantul din cameră. Nu știm cât costă”, a declarat ea pentru Le Telegramme în cadrul unor comentarii despre modul în care un guvern al Adunării Naționale va gestiona finanțele publice ale țării.