Marturisirile tarzii ale lui Gunter Grass

Scriitorul a recunoscut recent apartenenta la trupele naziste Waffen SS. Scriitorul german Gunter Grass, laureat al Premiului Nobel pentru literatura in 1999, isi traieste, daca nu cel mai dificil, atunci cel mai neplacut moment al vietii.

Apreciatul militant pentru pace a recunoscut, intr-un interviu acordat publicatiei „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, pe 11 august anul acesta, ca la 17 ani a fost inrolat in trupele de elita naziste Waffen SS si ca a activat in aceasta organizatie in timpul ultimelor luni de razboi.

„Trebuia sa iasa la iveala in cele din urma”, a declarat Grass, care a adaugat ca aceasta perioada a vietii lui se regaseste in autobiografia sa „Beim Haeuten der Zwiebel” („Decojind ceapa”), intre timp publicata.

Marturisirea a starnit o adevarata furtuna in Germania, unde elita politica si societatea fac tot posibilul pentru a se desprinde de mostenirea regimului nazist. Dezvaluirile au fost cu atat mai socante cu cat Grass insusi se erijase intr-o autoritate morala a Germaniei, prin cartile scrise si luarile sale de pozitie.

De ce nu a spus mai devreme?

Pana la acest interviu, scriitorul nascut la Gdansk se multumise sa precizeze ca a facut parte din apararea antiaeriana, Flak (DCA), in 1944, inainte de a deveni prizonier al americanilor pana in 1946. Adevarat, dar incomplet.

Odata cu marturisirile, Grass a tinut sa adauge ca abia cand a ajuns la Dresda a aflat ca fusese recrutat de Waffen SS – considerata de procesul nazist de la Nurnberg ca facand parte dintr-o organizatie criminala.

Presa germana a comentat insa ca, daca apartenenta unui tanar de 17 ani la trupele de elita naziste poate fi iertata, ascunderea acestui fapt este mult mai usor condamnabila.

Gunter Grass, scrie „BBC News”, este vazut ca simbolul literar al unei generatii de germani care a crescut in era nazista si a supravietuit razboiului.

Adept al social-democratilor, el a atacat deseori extrema stanga, indemnand in acelasi timp societatea germana sa-si asume trecutul nazist. In plus, cand Zidul Berlinului a cazut, in 1989, el a militat pentru mentinerea a doua state separate, apreciind ca o Germanie unita si-ar relua pretentiile nationaliste.

Citeste articolul complet in Evenimentul zilei