Medicii care nu sunt pediatri și tratează minori în situații de urgență „nu sunt răspunzători pentru eventualele daune și prejudicii”. Modificare a legii după decesul băiatului de 16 ani pe care chirurgul a refuzat să îl opereze
Ordonanța de Urgență propusă de Ministerul Sănătății, care modifică legea ce stabilește felul în care medicii fără specializare pediatrică pot trata minori în situații de urgență, a fost publicată în Monitorul Oficial și este în vigoare începând de seara trecută. Modificările vin în urma cazului de la Spitalul Județean din Târgu Jiu, unde un adolescent de 16 ani a murit după ce chirurgul de gardă a refuzat să îl opereze pe motiv că nu are specializare pediatrică.
Medicii care nu sunt pediatri și tratează pacienți cu vârsta sub 18 ani în situații de urgență „nu sunt răspunzători pentru eventualele daune și prejudicii produse în exercitarea profesiunii, atunci când aceștia acționează cu bună-credință”, prevede noua lege.
Absolvirea de răspundere a medicilor fără specializare pediatrică este practic principala noutate, pentru că prevederea potrivit căreia aceștia au voie să intervină în cazul minorilor, în situații de urgență, era deja introdusă în lege printr-o altă OUG, încă din luna septembrie.
Noua prevedere apare în textul Ordonanței, publicat marți seară, 19 noiembrie, în Monitorul Oficial:
„La articolul 654, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alin. (3), cu următorul cuprins:
- (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2) lit. b), în situațiile de urgență care pun în pericol iminent viața pacientului cu vârsta de până la 18 ani atunci când serviciile medicale nu pot fi acordate de medici specialiști sau primari în specialități pediatrice, iar transferul acestuia, potrivit prevederilor art. 109, nu poate fi realizat în timp util, medicii specialiști în specialitățile corespondente specialităților pediatrice specifice patologiei pacientului nu sunt răspunzători pentru eventualele daune și prejudicii produse în exercitarea profesiunii, atunci când aceștia acționează cu bună-credință.”
Articolul 654 din Legea sănătății nr. 95/2006 prevede, la alineatul 1, că „Toate persoanele implicate în actul medical vor răspunde proporțional cu gradul de vinovăție al fiecăruia.”
La alineatul 2 al articolului sunt enumerate o serie de situații în care „personalul medical nu este răspunzător pentru daunele și prejudiciile produse în exercitarea profesiunii”.
Guvernul vorbea săptămâna trecută despre asigurarea accesului pacienților minori în spitale
Săptămâna trecută, în comunicatul prin care anunța adoptarea Ordonanței după cazul Târgu Jiu, Guvernul nu preciza despre răspunderea medicilor în caz de daune pentru pacienți, ci menționa doar asigurarea accesului pacienților minori la servicii medicale:
„Ordonanța de Urgență include o serie de modificări aprobate de Guvern la propunerea Ministerului Sănătății, în sensul creșterii accesului la servicii medicale de urgență pentru copii și tineri, precum și pentru tineri pacienți cu boli rare. Astfel, în situații de urgență care pun în pericol iminent viața, dacă serviciile medicale nu pot fi acordate de medici din specialități pediatrice și pacientul cu vârsta de până la 18 ani nu poate fi transferat în timp util, copiii și tinerii pot fi tratați de medicii din specialitățile similare celor pediatrice corespunzătoare patologiei acestora”, anunța Executivul, la finalul ședinței de joia trecută.
Întrebări pentru Ministerul Sănătății
HotNews a solicitat în scris, astăzi, Ministerului Sănătății, să clarifice public ce înseamnă, din punctul său de vedere, faptul că „medicii specialiști în specialitățile corespondente specialităților pediatrice specifice patologiei pacientului nu sunt răspunzători pentru eventualele daune și prejudicii produse în exercitarea profesiunii, atunci când aceștia acționează cu bună-credință”.
De asemenea, jurnaliștii au solicitat Ministerului Sănătății să precizeze dacă consideră că această Ordonanță de Urgență îi va absolvi pe medici și în situații de malpraxis.
Vom reveni cu aceste clarificări în măsura în care le vom primi de la instituția condusă de Alexandru Rafila.
În luna septembrie, Guvernul adopta o altă Ordonanță de Urgență ce modifica Legea nr. 95/2006, care prevedea ca pacienții cu vârsta între 15 și 21 de ani pot fi tratați atât în spitale de pediatrie, cât și în spitale pentru adulți:
- „Serviciile medicale acordate de spital pot fi preventive, curative, de recuperare şi/sau paliative. Persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 şi 21 de ani pot beneficia de servicii medicale în orice unitate sanitară, pentru acordarea asistenţei medicale sau asigurarea continuităţii acesteia.”
Ministrul Rafila, acum 3 zile: „Goana după căutarea în cadru legal a situaţiilor care te împiedică să faci ceva, un reflex al lipsei de empatie faţă de pacienţi”
În urmă cu 3 zile, ministrul Sănătății declara, referitor la cazul de la Târgu Jiu, că „nu putem să influenţăm comportamentele individuale ale medicilor sau ale altor persoane care lucrează în sistemul de sănătate”, potrivit Agerpres.
El adăuga că „aceasta goană după căutarea în cadru legal a situaţiilor care te împiedică să faci ceva nu cred că este altceva decât un reflex al lipsei de empatie faţă de pacienţi şi (…) totuşi, noi avem menirea, nu doar cunoştinţele, ci şi menirea să îngrijim oamenii şi lucrul ăsta trebuie să îl înţeleagă toată lumea”, a spus Rafila duminică, într-o conferinţă de presă, întrebat de cazul de la Târgu Jiu.
Andrei, băiatul care a murit de peritonită după ce chirurgul de gardă a refuzat să îl opereze
Andrei, un adolescent de 16 ani, a murit lunea trecută, seara, după ce a fost ţinut mai multe ore fără a fi operat la Spitalul Judeţean din Târgu Jiu.
Chirurgul Valentin Neagu, care era de gardă, a refuzat intervenţia motivând că nu are specializarea chirurgie pediatrică. Legea prevede însă că pacienţii cu vârste cuprinse între 15 şi 21 de ani pot primi îngrijiri medicale în orice unitate sanitară, fie că este pentru adulţi sau pediatrică.
Medicul a fost amendat de Direcţia de Sănătate Publică cu 300 de lei pentru neaplicarea prevederii legale, însă a refuzat să semneze procesul-verbal încheiat de inspectorii DSP, scrie News.ro.
Medicul de gardă care l-a primit pe copil şi care în trecut a fost găsit vinovat pentru moartea unei paciente a fost, de asemenea. amendat cu 3000 de lei pentru nereguli în foaia de observaţie a pacientului întocmită la unitatea de primiri urgenţe, scrie News.ro.
Adolescentul a ajuns la unitatea medicală împreună cu sora sa în vârstă de 28 de ani, care i-a devenit mamă după ce părinții lor au murit, conform Digi24. Băiatul se simțea rău și avea abdomenul întărit.
Medicii de la Unitatea de Primiri Urgenţe de la spitalul din Târgu Jiu i-au făcut mai multe investigații, inclusiv o tomografie, indicând că adolescentul are peritonită și necesită operație. Medicul chirurg pediatru era în concediu medical, iar chirurgul care era de gardă a hotărât să nu opereze, ci să îl transfere pe băiat cu ambulanța la spitalul din Craiova, potrivit TVR.
Ambulanţa spitalului nu avea medic, aşa că a fost solicitată o autospecială cu echipaj complet care să vină de la Craiova. După aproape 6 ore după ce a mers la spital, băiatul a murit pe patul de la Unitatea de Primiri Urgenţe, în așteptarea transferului.
Conducerea Serviciului de Ambulanță Gorj a declarat că există o problemă privind numărul insuficient de medici pentru a acoperi toate gărzile, însă susține că exista o varianta ca pacientul să ajungă mai repede la spitalul unde putea fi operat.
„Marea majoritate a ambulanțelor au un deficit marcant de medici. Gorjul nu face excepție. Protocolul spune că existau variante prin care se pot rezolva aceste situații. Cea mai întâlnită, mă mir că aseară nu s-a întâmplat, este ca medicul spitalului județean să se urce în ambulanța noastră și să plece acolo unde este nevoie, la clinica universitară”, a explicat Tibi Tătaru, manager Ambulanţa Gorj.
„Operați-mi copilul, vă rog!”
Bianca, sora băiatului, a povestit pentru Digi24 calvarul prin care a trecut la Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu.
„Pe doctorul Neagu l-am implorat acolo când am fost cu copilul, după ce făcuse criza, l-am implorat pe domnul doctor «Vă rog frumos, băgați-mi copilul în operație, operați-mi copilul, vă rog eu frumos». Dar când a văzut copilul, a zis din start că nu e de competența lui. Era o asistentă acolo care plângea. Se ducea și se pitula și plângea și parcă îmi spunea din ochi «Ia copilul, fă ceva că aici moare»”, a spus sora băiatului.
Cum s-a apărat medicul care era de gardă
După apariția cazului în presă, medicul Amza David, care era de gardă și a preluat cazul băiatului, a explicat, într-o postare pe Facebook, cum a abordat situaţia, subliniind lipsurile cu care se confruntă unitatea medicală.
„Cazul unui copil de 16 ani cu patologie complexa (diferite boli), se prezintă la UPU. Eşti solicitat la consult şi îl efectuezi imediat. Constaţi că acesta este insuficient investigat şi soliciţi un tomograf. Se pune diagnosticul unei afecţiuni ce necesită intervenţie chirurgicală (…). Copilul are stare stabilă, merge singur la pat, este stabil cardiac şi respirator, nu îi este pusă viaţa în pericol. Copil fiind, la 16 ani, se încadrează în specialitatea de chirurgie infantilă. Soliciţi transferul la Craiova, cel mai apropiat spital cu medici de chirurgie infantilă de gardă. Spitalul ia legătura şi SE APROBĂ transferul. Acum încep problemele: NU ESTE AMBULANŢĂ CU MEDIC LA TÂRGU JIU. Aflăm că vine de la Craiova echipaj corespunzător. Nu mai avem medici de chirurgie infantilă pentru a se ocupa de aceste cazuri din Târgu Jiu, nu avem medic de neurochirurgie pentru urgenţe, nu avem medic de chirurgie plastică, nu avem medic cardiolog (nici medic de cardiologie infantilă) de gardă, nu avem medic de chirurgie toracică, toţi cei enumeraţi mai sus fiind necesari în urgenţă (ce facem fara ei in cazul unui accident?), iar lista cu „nu avem” devine îngrijorător de lungă”, a scris medicul Amza David pe pagina sa de Facebook, conform News.ro.
El a mai spus că transferul pacientului la Craiova a fost întârziat peste trei ore, iar băiatul a făcut complicaţii datorate „unei patologii mai complexe (alte boli pe care copilul le are)”.
„Soseşte ambulanta de la Craiova, dar este prea târziu. Copilul este netransportabil şi în curând decedează. Ca medic, cu ani de experienţă, cu mii de cazuri ajung in situatia să mă întreb: să il operez, depăşindu-mi competenţa, riscând să evolueze nefavorabil, să fiu acuzat că l-am operat nefiind de specialitate şi că nu l-am trimis la Spital cu medici de chirurgie infantilă? Să solicit transferul pacientului către Spitalul cu medici de chirurgie infantilă sperând să-i cresc şansele la viaţă? Am ales a doua variantă. Ca medic cu ani de experienţă, cu ani în care m-am dedicat complet meseriei mă intreb: mie mi se datorează situaţia Serviciului de Ambulanţă Gorj? Mie mi se datorează lipsa cadrelor medicale de specialitate din acest spital? Mă intreb, după ani de experienţă şi mii de cazuri, mie mi se datorează această lungă listă cu „nu avem?”, a mai scris medicul pe Facebook.