Mesajul la adresa statului, dar și pentru societatea românească al judecătorului care a decis pedeapsa maximă a lui Emil Gânj în cazul crimei din Mureș

Un bărbat de 37 de ani și-a ucis fosta parteneră, iar apoi i-a dat foc în casă, în vara lui 2025. Evenimentul a stupefiat România când s-a aflat că victima avea ordin de protecție împotriva acestuia. 

• Tribunalul Mureș l-a condamnat marți, în lipsă, pe Emil Gânj la pedepsele maxime prevăzute de lege pentru: omor calificat, distrugere prin incendiere, profanare de cadavre și nerespectarea ordinului de protecție. În urma contopirii pedepselor el a rămas cu condamnare la detenție pe viață.
• În motivarea Tribunalului Mureș, consultată de HotNews, judecătorul atrage atenția că violența nu se naște din nimic. Ea este încurajată de faptul că există comunități în România, unde ”concepția agresorilor despre viață și familie este bazată pe mentalitatea tradițională de superioritate a bărbatului asupra femeii”.
• Dar magistratul nu se oprește aici. El transmite un veritabil mesaj atât statului, cât și comunităților care au obișnuința de a accepta ideea violenței. 
• HotNews a discutat cu Andreea Bragă, manager la Centrul Filia, despre semnificația motivării și ce înseamnă aceasta în „oceanul” violenței din România.

Emil Gânj a acționat cu „o cruzime accentuată și cu o lipsă totală de respect față de viața umană”, a scris judecătorul Tribunalului Mureș în decizia de condamnare a bărbatului judecat în lipsă pentru uciderea și incendierea fostei sale partenere. 

O femeie aflată de multă vreme „într-o stare permanentă de teamă”

Judecătorul arată că Anda Gyurca, victima crimei din satul Miheșu de Câmpie, deși avea ordin de protecție, trăia „într-o stare permanentă de teamă și presiune psihologică”.

Audiată ca martor, nepoata victimei a declarat la tribunal că „Anda era extrem de îngrijorată în ultima vreme pentru siguranța sa, relatându-i de mai multe ori că probabil Emil Gânj o va omorî, povestindu-i că avea vise în acest sens”, potrivit documentului instanței. 

Statul nu poate fi „pasiv sau formal”

Și, pe acest fond, judecătorul atrage atenția că statul nu trebuie să intervină exclusiv după producerea tragediei, ordinul de protecție nu poate reprezenta o simplă formalitate.

În România, spune instanța, „familia este văzută  ca aflată sub controlul bărbaților, având la bază modelul patriarhal de relaționare, în care bărbatul decide și femeia ascultă, se conformează și îl urmează”.

Rolul statului în prevenirea și combaterea violenței domestice nu trebuie să fie unul pasiv sau pur formal, ci presupune instituirea și funcționarea efectivă a unor mecanisme reale de identificare, protecție și intervenție în situațiile de risc, atrage atenția Tribunalul Mureș în motivarea deciziei prin care s-a dispus condamnarea la detențiune pe viață pentru crima comisă de Gânj. 

Gânj și-a bătut joc de decizii

„Inculpatul nu doar că a ignorat autoritatea hotărârilor judiciare și măsurile de protecție instituite de stat, ci a transformat încălcarea acestora într-un mecanism de reafirmare a controlului asupra victimei”, reține judecătorul în motivarea condamnării. 

Bărbatul, în vârstă de 37 de ani, are două condamnări la activ. Prima, în anul 2011, pentru omor calificat. Începuse să execute pedeapsa de 15 ani și 6 luni și urma să o încheie la anul, pe 4 ianuarie 2026. Dar a fost eliberat condiționat în 24 noiembrie 2020 de către Judecătoria Târgu Mureș.

Și după moartea femeii, el a vrut să-și domine victima

În pofida căutărilor, Gânj nu a fost găsit nici după zece luni de la comiterea crimei. Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Judecătorul spune că, și după moarte, Gânj a vrut să-și afirme dominația asupra victimei sale.  

În opinia magistratului, incendierea ulterioară a cadavrului poate fi interpretată atât ca o tentativă de ștergere a urmelor, cât și ca o manifestare simbolică de dominare și distrugere totală a victimei, inclusiv după deces.

Aplicarea celei mai severe sancțiuni prevăzute de lege lui Emil Gânj, subliniază tribunalul, „reprezintă nu doar o consecință a gravității faptelor comise, ci și o expresie a obligației statului de a reafirma caracterul inviolabil al dreptului la viață și intoleranța absolută față de violența exercitată împotriva persoanei”.

Efectele asupra comunității

Judecătorul reține că tragedia din Mureș, de anul trecut, a produs un impact social deosebit de grav și a generat o stare generală de panică, revoltă și insecuritate socială. 

Caracterul public al evenimentelor și violența extremă a atacatorului au afectat profund percepția comunității asupra siguranței individuale, în special în contextul în care victima se afla anterior sub protecția unui ordin emis de autoritățile judiciare, subliniază magistratul în motivarea condamnării.

Instanța apreciază că împrejurarea în care victima a fost atacată în propria casă amplifică gravitatea faptelor. Locuința, ca spațiu al protecției și refugierii, a fost transformată prin violență într-un loc al terorii și al morții, în cazul de față, explică judecătorul.

Treaba statului este „Protejarea concretă și imediată a victimelor”

Judecătorul reține că, în cauzele de violență domestică, obligația statului dobândește o importanță deosebită, întrucât „autoritățile judiciare și instituțiile competente au datoria de a interveni prompt și eficient atunci când există indicii serioase privind existența unui risc real pentru viața ori integritatea unei persoane.  

Tribunalul Mureș subliniază că încrederea cetățenilor în ordinea de drept depinde în mod esențial de capacitatea statului de a oferi protecție efectivă persoanelor vulnerabile. Același stat e obligat să sancționeze cu maximă fermitate conduitele care sfidează autoritatea legii și pun în pericol valorile fundamentale ale societății.

Judecătorul reține că obligația statului se manifestă pe mai multe paliere: 

• prevenirea escaladării violenței prin identificarea timpurie a situațiilor de risc
• intervenția promptă a organelor judiciare și polițienești
• emiterea și executarea efectivă a măsurilor de protecție
• monitorizarea agresorilor cu risc ridicat
• protejarea concretă și imediată a victimelor
• sancționarea fermă a încălcării măsurilor dispuse.

„Escaladarea progresivă a comportamentelor violente”

Autoritățile care poartă responsabilitatea în astfel de situații, arată magistratul, sunt, în general, alertate de evenimente care durează. Violența nu vine imediat, întotdeauna. Ce se observă este dorința de control asupra victimei sau amenințările și așa apar ordinele de restricție. E importat ce face statul după.

„Ordinul de protecție nu poate reprezenta o simplă formalitate juridică lipsită de eficiență practică, ci trebuie să constituie un instrument real și efectiv de apărare a vieții și integrității persoanei amenințate. În caz contrar, încrederea victimelor în capacitatea statului de a le proteja este profund afectată”, spune judecătorul.

„Tribunalul subliniază că în materia violenței domestice, pericolul nu derivă exclusiv din actele concrete deja comise, ci și din dinamica psihologică specifică agresorului: tendința de control, posesivitatea, incapacitatea acceptării separării și escaladarea progresivă a comportamentelor violente. Tocmai de aceea, reacția instituțională trebuie să fie una anticipativă și preventivă, nu exclusiv reactivă după producerea tragediei”, atrage atenția judecătorul Tribunalului Mureș în hotărârea condamnării lui Emil Gânj.

Fenomenul violenței domestice în România, marcat de stereotipuri și tradiții

Instanța atrage atenția și că în România violența conjugală este un fenomen de mare amploare.

Ea este marcată de atitudini și stereotipuri sociale care legitimează rolul dominant al bărbatului și pe cel subordonat al femeii și care s-au perpetuat de-a lungul timpului. 

„Mentalitatea privind superioritatea masculină reprezintă un principal factor responsabil în manifestarea fenomenului de violență domestică iar în România, mai ales în mediul rural, familia este văzută ca o sferă privată, aflată sub controlul bărbaților”.

„În  multe relații de cuplu, violența este văzută ca o formă de soluționare a situațiilor tensionate/conflictuale, prin intermediul căreia se încearcă impunerea unei viziuni proprii asupra unor aspecte care ridică divergențe”, arată instanța în motivare. 

„În acest sens, familia de proveniență, anturajul, grupul de prieteni, grupul de colegi sunt tot atâția factori ce determină comportamentul individului, ce transmit modalități de acțiune și de soluționare a conflictelor. Concepția agresorilor despre viață și familie este bazată pe mentalitatea tradițională de superioritate a bărbatului asupra femeii, conform căreia dreptul de control asupra membrilor familiei le aparține”, remarcă judecătorul. Tribunalul Mureș l-a condamnat marți, în lipsă, pe Emil Gânj la detenție pe viață.

Andreea Bragă, Centrul Filia: Motivarea arată că „există magistrați care au această sensibilitate față de complexitatea violenței domestice”

Andreea Bragă, manager la Centrul Filia, organizație neguvernamentală specializată în tema violenței împotriva femeilor, spune, într-un dialog pentru publicul HotNews, că motivele exprimate de instanță în cazul Gânj „arată că există magistrați care au această sensibilitate față de complexitatea problemei și violenței domestice și există o modalitate de a încuraja și alte persoane” care sunt victime ale violenței.

Bragă nu e, însă, prea optimistă, pe baza cazurilor cu care ea și colegele ei intră în contact. 

„Violența împotriva femeilor este o problemă sistemică în România, prezentată pe mediul urban și mediul rural. Am văzut anul trecut femicide care au fost comise cu violență extremă atât în orașe mari, în cartiere de lux, cât și în comunități mici, izolate”, a explicat specialista de la Filia.

„Vorbim de o motivare într-o cauză. Este important să ne uităm la întregul sistem să vedem dacă și în alte situații lentila aceasta sensibilă din perspectivă de gen este aplicată în cauze care presupun violență împotriva femeii”. 

„Suntem totuși mai departe, gândindu-mă că în urmă cu șase ani, vedeam motivări la nivelul instanțelor legate de violență sexuală îndreptată împotriva unor copile, unor minore ca fiind consimțământ valid și exprimat în cazuri sexuale cu adulți”.

”Deci putem să vorbim de oarecare schimbare să spunem sau un semnal al unei oarecare schimbări în care există o înțelegere mai sensibilă la nivelul magistratului, însă nu putem să generalizăm”, crede Andreea Bragă.