Ministrul Mediului anunță când se va relua Programul Rabla. Schimbările preconizate pentru următorii ani
Ministrul Mediului Diana Buzoianu a afirmat, la Digi24, că Programul Rabla pentru persoane fizice va fi lansat la 1 septembrie, așa cum se preconiza inițial. Pe de altă parte, Buzoianu a apreciat că în anii următori, finanțarea programului ar trebui regândită astfel încât să nu depindă exclusiv de fondurile de la bugetul statului.
„Pe partea de persoane fizice, decizia în coaliție este că se va lansa acest program pe 1 septembrie, cu 200 de milioane de lei”, a precizat ministrul Mediului.
Împăduririle, o prioritate mai mare pentru minister
În ce privește celelalte component ale Programului Rabla, Buzoianu a spus că decizia va fi luată după adoptarea pachetului 2 de măsuri bugetare, adoptare care va fi urmată de evaluarea programelor guvernamentale.
Ministrul a precizat că unul dintre jaloanele din PNRR este casarea a 250.000 de mașini vechi prin Rabla, obiectiv care a fost deja atins. Buzoianu s-a pronunțat pentru ca, în anii următori programul Rabla „să aibă fonduri care să nu depindă neapărat de fonduri din bugetul național.”
Astfel, finanțarea ar putea fi obținută prin Fondul Social pentru Climă, a exemplificat ministrul.
Ea a susținut că, în viitorul apropiat, este necesară o evaluare a obiectivelor Ministerului Mediului și a direcțiilor în care vrea să aloce resursele financiare de care dispune. Ea a indicat că prioritatea ar putea deveni reîmpăduririle. În 2026 va fi finalizat un plan național de împăduriri, iar în funcție de acesta se vor stabili care vor mai fi resursele disponibile pentru Programul Rabla.
Prin PNRR, România s-a angajat să împădurească 26.000 de hectare, dintre care a realizat doar 9.000 în ultimii doi ani. La renegocierea PNRR cu Comisia Europeană, oficialii de la Bruxelles au acceptat ca obiectivul să fie de 18.000 de hectare până la jumătatea anului viitor, însă Buzoianu crede că ar putea fi atins chiar și un prag de 23.000 de hectare.
Programul Rabla a fost suspendat pe 18 iunie, cu o zi înainte să înceapă, iar bugetul de acum este de trei ori mai mic decât cel propus în luna iunie. Inițial, bugetul anunțat pentru prima fază a Programului Rabla era de 610 milioane lei pentru sesiunea persoanelor fizice.
Programul Rabla. Schimbări dese, dar a mers înainte
Din 2005 și până acum, prin programele Rabla au fost casate peste un milion de mașini vechi și s-au cumpărat peste 700.000 de mașini noi. Primul program Rabla s-a ținut în 2005, prima de casare a fost atunci de 3.000 de lei și s-au casat aproape 15.000 de mașini.
Anul record a fost 2010, când au fost casate 190.000 de mașini vechi și s-au cumpărat 62.000 de mașini noi. Bugetul a fost atunci de 722 milioane lei și se permitea „comasarea” a până la trei vouchere, pentru achiziția unei mașini noi. În acel an istoric pentru Rabla, bugetul a fost de aproape patru ori mai mare decât cu un an înainte. Bugetul programului a scăzut apoi patru ani la rând, astfel că în 2014 ajunsese la doar 140 milioane lei.
Au urmat însă șase ani de creștere, astfel că în 2021, bugetul total a fost de 940 milioane lei și s-au cumpărat 50.000 de mașini noi prin program.
Timp de opt ani consecutiv, valoarea primei de casare pentru cei care-și cumpărau mașină pe benzină sau motorină a rămas la 6.500 lei. Mașinile ce pot fi casate erau cele mai vechi de opt ani, în timp ce din 2022 pot fi eligibile și cele mai vechi de șase ani.
Anul 2014 a fost unul de referință fiindcă a apărut pentru prima oară „tichetul electronic” cu care s-au adresat direct dealerilor validați. Cu timpul, mult mai multe etape au putut fi „bifate” online.
S-a modificat mult profilul programului în ultimii cinci ani, fiind util mai ales pentru cei care vor să-și ia mașini full-electrice sau hibride. În primul deceniu de existență al programului, cel mai bine vindea Dacia, marcă ce a avut în mod constant 30-35% din piața totală a mașinilor noi, așa că era logic ca ea să fie lider și la Rabla.
În unii ani, sistemul de înscriere a fost greoi, dosarul ce trebuia prezentat era foarte mare, oamenii aveau mult de umblat, iar timpii de așteptare erau uriași, potrivit descrierilor utilizatorilor. Nici ediția 2025 nu se anunța una ușoară din punct de vedere al documentației.
Au fost și ani în care platforma de înscriere s-a blocat, probleme fiind chiar și în 2025, cu „ramura” programului care era gândită pentru achiziția de tractoare.
O controversă răsunătoare a fost în 2017, când în program se oferea o subvenție de 10.000 de euro pentru persoanele care își cumpărau mașini full-electrice, subvenția fiind printre cele mai mari din Europa. Un nou val de critici a venit în 2021, când cel mai vândut automobil electric prin Rabla a fost Dacia Spring, model produs în China. Criticii au spus atunci că statul român ajunge să susțină producția auto chineză.
Însă mulți români care nu și-ar fi permis o mașină electrică scumpă au putut să-și ia o Dacia Spring prin programul Rabla, mai ales că prețul era de sub 10.000 de euro, incluzând și subvenția. În decembrie 2022, Spring devenea primul vehicul electric care își găsește 10.000 de clienți în România.
În unele ediții, voucherele au devenit tranzacționabile pe piața neagră, fiind vândute cu sume între 500 și 1.000 de euro.
INTERVIURILE HotNews.ro