Ministrul PSD al Muncii, atac la reforma administrației adoptată de Guvernul Bolojan: „Eu cred că e o prostie”

„În Capitala României, București, unde sunt cei mai mulți angajatori și cei mai multi angajați, avem o scădere a numărului de inspectori de muncă cu 50% în ultimii 20 de ani. Adică avem cu 50% mai puțini paznici ai regulilor în economie, decât aveam acum 20 de ani. Și pentru ca lucrurile sa evolueze în mai rău, ni se cere să mai tăiem 10% din ei. Eu cred că e o prostie”, a declarat miercuri ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, la conferința The Economist Romania Government Roundtable.

• HotNews este partener media al conferinței The Economist Romania Government Roundtable, care are loc în aceste zile la București, şi transmite live publicului cele mai importante informații de la eveniment.

Ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, a criticat practic reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația publică centrală și locală, una dintre măsurile de reformă adoptate la finele lunii februarie din acest an de Guvernul condus de liberalul Ilie Bolojan.

„Cred că e o prostie”

Ministrul Florin Manole a afirmat că în București este nevoie de o Inspecție a Muncii mai puternică și mai eficientă și că o reducere suplimentară de personal va agrava lucrurile.

„Asta ar face ca în realitate, în concret, în București, nicio firmă serioasă și niciun antreprenor onest să nu mai aibă așteptarea ca Inspecția Muncii să-i prindă și să-i pedepsească pe cei care încalcă regulile. Asta ar fi o veste foarte proastă pentru economie. Dar, sigur exista un larg consens în societate că trebuie să tăiem fără cap și fără coadă 10% de peste tot. Eu cred că e o prostie. Pierdem în Inspecția Muncii în 20 de ani 50% dintre inspectori este o situație concretă, sunt cifre sunt date. Mai tăiem 10%, mai puțin cu 10% șanse să aplicăm legea”, a avertizat ministrul Muncii.

Digitalizarea nu a oprit munca la negru și fraudele

Ministrul a făcut aceste declarații în contextul în care a fost întrebat care sunt planurile de a reduce economia informală și rolul digitalizării în acest proces.

„Economia informală se manifestă conform evidențelor, statisticilor și rezultatelor controalelor și în zona economiei digitale. Ne-am fi așteptat ca progresul, munca pe platforme (n.a. platforme digitale) să însemne mai puțină fraudă, mai puțină muncă la negru. Nu este așa. Cele mai mari cauze, cele mai mari situații de economie informală și de amenzi le-a dat Inspecția Muncii în România către lucrători pe platforme, deci către new economy. Asta ne arată că frauda nu ține cont de gradul de sofisticare al sectorului economic”, a spus Manole.

Răspunsul la această problemă ține și de legislație, a mai spus ministrul Muncii, referindu-se la obligația României de a implementa o Directivă UE privind munca pe platformele digitale, lucru care se va întâmpla „probabil în următoarele puține săptămâni”.

Reforma administrației: Zeci de mii de posturi vor fi eliminate

Măsurile de reformă din administrația publică centrală și locală, adoptate la sfârșitul lunii februarie prin ordonanță de urgență de guvernul condus de Ilie Bolojan, vor duce la eliminarea a peste 45.600 de posturi din administrația locală, din care aproape 12.800 sunt ocupate. Ordonanța mai prevede scăderea sporului de doctorat, creșterea progresivă a vârstei de pensionare la militari, precum și schimbări la cumpărarea de imobile și mașini ori la amenzile de circulație.

În administrația locală se prevede un mecanism de reducere cu 30% a numărului de posturi totale, dintre care ocupate sunt 12.694 de posturi. 731 de UAT-uri nu vor fi afectate de reduceri de posturi pentru că cel puțin 25% din UAT-uri și-au gestionat eficient resursa umană. Alternativ, se permite în 2026 și reducerea cheltuielilor de personal, fără reducerea personalului, dar din 2027 prima condiție va fi obligatorie.

La nivel național, se prevede o reducere de 10% a cheltuielilor de personal, cu excepțiile instituțiilor care au făcut deja reduceri. În ambele mecanisme, OUG permite luarea în considerare a reducerilor de personal în 2025, atât la local, cât și la național.