Sari direct la conținut

Mișcarea neașteptată făcută de avioanele rusești de vânătoare MiG-31, purtătoare de rachete Kinjal, care sugerează că temerile Moscovei sunt în creștere

HotNews.ro
Mișcarea neașteptată făcută de avioanele rusești de vânătoare MiG-31, purtătoare de rachete Kinjal, care sugerează că temerile Moscovei sunt în creștere
Avioane rusești MiG-31K survolează centrul Moscovei, în timpul paradei militare de Ziua Victoriei, pe 9 mai 2021. Sursa foto: Alexander NEMENOV / AFP / Profimedia

Două avioane rusești de vânătoare MiG-31K au fost transferate în Belarus săptămâna aceasta, mutare care ar putea semnala eforturile Rusiei de a-și proteja avioanele de război în contextul intensificării atacurilor ucrainene asupra bazelor aeriene rusești, scrie sâmbătă The Kyiv Independent.

Cele două aeronave de luptă nu au mai fost văzute în Belarus din aprilie 2023. Cu toate acestea, joi, 10 octombrie, un avion MiG-31, capabil să transporte rachete balistice Kinjal („Pumnal”), a aterizat pe aerodromul Machulishchy din Belarus, urmat de un al doilea avion, potrivit organizației Hajun, un grup belarus de monitorizare în domeniul apărării.

Cea mai recentă mișcare înregistrată a avioanelor a fost joi la ora locală 15:10, când ambele aparate de luptă au decolat de pe aerodrom. Locația lor actuală este necunoscută, deși ar putea fi încă în Belarus, au precizat reprezentanții Hajun, pentru publicația de la Kiev.

Ce urmăresc rușii prin mutarea avioanelor de luptă

Sosirea neașteptată a celor două avioane de război a declanșat speculații din partea oficialilor ucraineni și a experților militari.

Un posibil motiv pentru mutarea avioanelor în Belarus este că Rusia încearcă să le protejeze după loviturile aeriene reușite ale Ucrainei asupra aerodromurilor rusești, a declarat Peter Layton, cercetător asociat la RUSI, cercetător invitat la Griffith Asia Institute și fost ofițer al Forțelor Aeriene Australiene.

„Există doar un număr limitat de MiG-31 – menținerea lor în siguranță este importantă”, a spus Layton, pentru The Kyiv Independent.

„Avioanele MiG-31 pot avea baza în Belarus, iar apoi pot zbura în spațiul aerian rusesc, pentru ca de acolo să-și lanseze rachetele (spre Ucraina, n.r.), pentru a se întoarce ulterior în Belarus, unde se consideră că se află mai în siguranță”, a precizat cercetătorul.

La începutul invaziei pe scară largă, Rusia ar fi avut 12 avione MiG-31 în serviciul armatei sale. Cu toate acestea, atacurile ucrainene cu drone asupra bazei aeriene ruse Savasleika, din 16 august, au distrus cel puțin un MiG-31 și este posibil să fi avariat un altul, a declarat o sursă din serviciile ucrainene de informații militare pentru publicația de la Kiev.

Alte două atacuri au vizat, de asemenea, aparatele MiG-31 rusești. Este vorba despre o lovitură asupra bazei Savasleika, pe 13 august, care a avariat un avion, și atacurile din 15 mai asupra aerodromului Belbek din peninsula anexată Crimeea, care au avariat sau distrus două aeronave MiG-31.

Importanța strategică pe câmpul de luptă a avioanelor MiG-31

În ciuda acestor pierderi, Rusia încă își poate reface flota de avioane de război, a declarat Bohdan Dolintse, directorul Institutului de Management și Strategii, deși repararea avioanelor avariate ar putea dura până la un an.

Aceste avioane MiG-31 pot zbura cu viteze de până la 3.000 de kilometri pe oră și pot lansa rachete Kinjal, cu o rază de acțiune de 2.000 de kilometri, ceea ce reprezintă o amenințare pentru întregul teritoritoriu ucrainaen.

Staționarea lor în Belarus le plasează, de asemenea, mai aproape de linia frontului, extinzând practic raza lor de luptă, a precizat Layton.

Grupul belarus Hajun a sugerat că cele două MiG-31 ar putea fi supuse unor verificări de sistem în Belarus. De asemenea, există și scenariul ca aeronavele de război să fie implicate în exerciții și teste alături de forțele aeriene belaruse.

Un nou atac major asupra infrastucturii energetice a Ucrainei, înaintea iernii, luat în calcul

O altă posibilitate este ca Rusia să se pregătească pentru un nou atac major asupra Ucrainei, similar atacurilor în masă efectuate pe 26 august, care au devastat infrastructura energetică a Ucrainei, a declarat maiorul în rezervă Oleksii Hetman, din cadrul Forțelor armate ucrainene.

Având în vedere că o mare parte din apărarea antiaeriană a Ucrainei nu poate intercepta avioanele care lansează rachete Kinjal, alertele de raid aerian sunt declanșate în întreaga țară de fiecare dată când un MiG-31 decolează. Doar sistemele de apărare antiaeriană Patriot și SAMP/T sunt capabile să doboare rachetele balistice rusești.

Pe 25 septembrie, președintele Volodimir Zelenski a avertizat Consiliul de Securitate al ONU că Rusia pregătește un atac asupra a trei centrale nucleare, ca parte a unei strategii de distrugere a rețelei energetice a Ucrainei înainte de iarnă.

Andrii Kovalenko, șeful departamentului de combatere a dezinformării din cadrul Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare din Ucraina, consideră că Rusia ar putea, de asemenea, să pregătească o provocare la adresa Belarusului pentru a da vina pe Kiev.

El a dat ca exemplu incidentul din 4 octombrie, când o dronă rusească a explodat în apropierea rafinăriei de petrol Mozyr, aproape de granița ucraineană. „După lovitura Shahed-ului rusesc (dronă kamikaze de producție iraniană, n.r.) de lângă Mozyr (…) a devenit clar că Rusia ar putea pregăti o provocare care să vizeze Belarusul”, a scris Kovalenki, într-un mesaj publicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Urmăriți cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro

INTERVIURILE HotNews.ro