Modernizarea educatiei se amana: Miclea versus Andronescu (IV)
La o analiza sumara a proiectului Legii Educatiei Nationale se constata ca drumul spre modernizarea educatiei din Romania este lung si anevoios. Actualul proiect se opreste la jumatatea acestui drum. Inca o sansa pierduta sau doar amanata.
Exemplele citate mai jos sunt cele mai explicite si usor de decriptat. Raman multe altele, pe care doar trecerea timpului le va devoala intentiile.
Art. 11 (2) Finantarea invatamantului de stat si finantarea de baza a educatiei prescolare si obligatorii organizate prin invatamantul particular acreditat se fac de la bugetul de stat, de la bugetele locale si din alte surse, conform prevederilor prezentei legi
Comentarii: a fost insusita propunerea ca si gradinitele private sa fie finantate de stat, prin finantarea urmeaza elevul, indiferent de forma de proprietate.
(11) Invatamantul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, iar invatamantul superior este coordonat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu respectarea autonomiei universitare.
Comentarii: Se pastreaza centralizarea si subordonarea prin intermediul inspectoratelor scolare. Nu se mentioneaza subordonarea administrativa si financiar-economica fata de administratia locala.
Art. 32 (2) Actiunile de infiintare, desfiintare si reorganizare a unitatilor de invatamant anteprescolar prescolar, primar si gimnazial se realizeaza in succesiune obligatorie astfel:
a) consiliul local propune actiunea, pe baza unei analize de nevoi realizate la nivel local
care se va referi, in mod obligatoriu, cel putin la evolutiile demografice, situatia spatiilor de scolarizare si evolutiile bugetului local;
b) inspectoratul scolar da aviz consultativ pe propunerea consiliului local, in baza unei
evaluari privind asigurarea calitatii, conform standardelor nationale.
d) in cazul aprobarii infiintarii sau al aprobarii cu conditii, consiliul local emite decizia conforma de realizare a actiunii prin hotarare a consiliului local;
Comentarii: un castig pentru descentralizare, deoarece inspectoratele raman cu aviz consultativ, in proiectul initial figura avizul conform.
Art. 36 (3) II. Solutia cu examinare, in cadrul careia probele si metodologia de concurs sunt stabilite de catre fiecare liceu. In media finala rezultata in urma examinarii, ponderea
rezultatelor scolare obtinute pe parcursul claselor V-VIII si a rezultatelor obtinute la testarea nationala realizata la finalul clasei a VIII-a va fi de cel putin 50%.
15 septembrie 2009.
Scolile au obligatia ca pana la data de 1 septembrie sa anunte public modalitatea de selectie pentru care opteaza.
Comentarii: Examenul de admitere la liceu doar pe jumatate, nu este decisiv 100%. Intervin mediile din clasele V-VIII si evaluarea nationala care nu sunt credibile, fiind decise de profesorii proprii.
Art. 38 (2) Clasele a IX-a si a X-a din cadrul filierei tehnologice a liceului reprezinta invatamant profesional. Invatamantul profesional este invatamant pentru profesionalizare
Comentarii: O prostie. Clasele a IX-a si a X-a sunt clase de liceu, filiera tehnologica, ce treaba au cu scoala profesionala. Elevii trebuie sa parcurga curricula de cultura generala, asemanatoare cu aceea de la alte filiere, pentru a merge mai departe in clasa a XI-a. Pe langa aceasta, curricula tehnica teoretica si instruirea practica. Cand sa le faca pe toate acestea, mai ales ca la filiera tehnologica ajung elevii mai slabi.
Art. 29 (8) d) invatamant profesional postobligatoriu organizat in filiera tehnologica
Art. 38 (5) Stagiile de pregatire practica de pe parcursul filierei tehnologice se pot organiza la nivelul unitatii de invatamant si/sau la agentii economici cu care unitatea de invatamant are incheiate contracte pentru pregatire practica. Durata stagiului de pregatire practica este stabilita prin planul-cadru de invatamant, aprobat de Ministerul Educatiei Cercetarii si Inovarii
(6) Agentii economici care asigura, dupa caz, pe baza de contract cu unitatile de invatamant, burse de scolarizare, stagii de pregatire practica a elevilor, dotarea spatiilor de pregatire practica, locuri de munca pentru absolventi pot beneficia de facilitati fiscale, potrivit prevederilor legale
Comentarii: este o prevedere buna, provenind din proiectul Miclea, adevaratul invatamant profesional, fara obligatia de a parcurge si o curricula de cultura generala.
Art. 37 (4) Invatamantul secundar superior, liceal, functioneaza, de regula, cu urmatoarele filiere si profiluri:
c) filiera vocationala cu profilurile militar, de informatii, de ordine si securitate publica, teologic, sportiv, artistic si pedagogic
Comentarii: in ciuda numeroaselor semnale in presa si dezmintiri date de d-na ministru, a ramas invatamantul liceal de “informatii”, adica de spionaj?
Art. 45. (2) Numarul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de invatamant este cuprins intre cel mult 20 de ore pe saptamana la invatamantul primar si cel mult 30 de ore pe saptamana pentru invatamantul secundar. Aceste ore sunt alocate atat pentru predare cat si pentru invatarea in clasa, asistata de cadrul didactic, a continuturilor predate, conform prezentei legi.
Comentarii: o prevedere buna, daca se respecta, adica 30 de ore sa reprezinte un maxim, posibil sa fie chiar mai putine, de exemplu 25 la gimnaziu si liceu. Era si mai bine daca ramanea la decizia scolii numarul de ore, ales intre un minim si un maxim.
Art 54 (14) Evaluarile precizate la alin. (2) lit. a), b) si c) se organizeaza si se desfasoara la nivelul unitatii de invatamant, pe parcursul clasei terminale de liceu, in fata unei comisii prezidate de directorul unitatii de invatamant si numite prin decizie a inspectorului scolar general, in conditii stabilite prin metodologia precizata la alin. (12).
Comentarii: este vorba de probele de competente lingvistice si digitale, pentru bacalaureat, care se dau in scoala, cu proprii profesori. Se va intampla exact ce s-a intamplat la tezele unice, profesorii nu pot fi obiectivi cu proprii elevi.
Art. 74 – Admiterea in programe de studiu
1. Admiterea in invatamantul superior de stat, particular si confesional pentru fiecare ciclu si program de studii universitare este de competenta fiecarei institutii de invatamant superior si se organizeaza pe baza metodologiilor specifice de admitere stabilite de fiecare institutie de invatamant superior, cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii poate elabora metodologii generale de organizare a examenului de admitere in invatamantul superior.
Comentarii: partea prima a enuntului, conforma cu autonomia universitara, este contrazisa de ultima parte: de ce sa mai organizeze ministerul metodologii de admitere, fie si generale?
Art. 146 (2) Pentru exercitarea atributiilor sale, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii constituie structuri de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral,….. Colegiul National al Educatorilor,……, Componenta acestor organisme consultative si regulamentele lor de organizare si functionare se aproba prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.
Comentarii: Ceea ce parea o initiativa benefica a d-nei ministru, un colegiu al profesorilor similar colegiului medicilor, devine un organism aservit de fapt ministrului, pentru ca prin ordin de ministru se stabileste componenta si organizarea. Adica organismele consultative sunt alese pe spranceana, inclusiv componenta acestora. Curat consultare!
Art. 150 (2) (2) Consiliul de administratie cuprinde directorul si un numar de membri, din care o treime cadre didactice o treime reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice locale, si o treime reprezentanti ai parintilor
Comentarii: o prevedere buna, aduce decizia la nivelul comunitatii scolare, nu doar a personalului scolii.
Art. 219 – Evaluarea periodica
(1) Furnizorul de educatie si programele de studii sau programele de formare profesionala acreditate ale acestuia se supun din 5 in 5 ani evaluarii externe de catre o agentie autohtona sau internationala inscrisa in Registrul European al Agentiilor de Asigurarea Calitatii (EQAR), pe baza de contract.
Comentarii: o eroare grava, agentiile care evalueaza invatamantul preuniversitar nu au de ce sa fie inscrise in EQAR, acesta fiind dedicat doar agentiilor care evalueaza invatamantul superior.
Art. 230 – Incompatibilitati privind calitatea de membru ARACIS
(2) Persoanele care au calitatea de angajati ai ARACIS nu pot cumula functii didactice in invatamantul superior
Comentarii: o prevedere buna, care rezolva, in buna masura, conflictul de interese din conducerea ARACIS
Art. 251 – Incompatibilitati
1. Exercitarea functiei didactice de conducere, de director intr-o unitate de invatamant este incompatibila cu calitatea de membru al vreunui partid politic sau al vreunei organizatii careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice sau al fundatiilor ori asociatiile care functioneaza pe langa partidele politice.
Comentarii: o masura buna, preluata de la proiectul Miclea.
Art. 259 (6) Unitatile de invatamant, individual, in consortii scolare sau in asocieri temporare la nivel local/judetean organizeaza concursul pentru ocuparea osturilor/catedrelor, conform statutului acestor posturi/catedre, stabilit in conditiile alin. (1).
(8) Ordinea ocuparii posturilor didactice din invatamantul preuniversitar de stat, cu respectarea corespunzatoare a prevederilor art. 278 si art. 279, este dupa urmeaza:
a) pretransferarea si transferarea personalului didactic angajat cu contract de munca pe perioada nedeterminata si disponibilizat prin restrangere de activitate in aceeasi localitate
(8) Ordinea ocuparii posturilor didactice din invatamantul preuniversitar de stat, cu respectarea corespunzatoare a prevederilor art. 278 si art. 279, este dupa urmeaza:
a) pretransferarea si transferarea personalului didactic angajat cu contract de munca pe
perioada nedeterminata si disponibilizat prin restrangere de activitate in aceeasi localitate;
b) pretransferarea si transferarea personalului didactic angajat cu contract de munca pe
perioada nedeterminata si disponibilizat prin restrangere de activitate la nivelul judetului, cu considerarea apropierii de domiciliu
c) transferarea personalului didactic angajat cu contract de munca pe perioada nedeterminata si disponibilizat prin restrangere de activitate sau prin desfiintarea unor
unitati scolare si pretransferarea la cerere. La repartizarea posturilor/catedrelor ordinea
de atribuire se realizeaza conform urmatoarelor criterii
d) pretransferarea personalului didactic, la cerere;
e) detasarea in interesul invatamantului, prin concurs specific;
f) ocuparea, prin concurs, a posturilor/catedrelor declarate vacante;
(11) Lucrarile privitoare la mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar de stat sunt coordonate de o comisie, numita de inspectorul scolar general, avand ca presedinte un inspector scolar general adjunct. Componenta comisiei si atributiile acesteia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii.
(13) Evaluarea probelor din concursul pentru ocuparea posturilor/catedrelor se realizeaza de comisii, instituite la nivelul organizatorului concursului si numite prin decizia inspectorului scolar general
Comentarii: victoria sindicatelor si ministerului impotriva descentralizarii.
Sa presupunem ca un liceu foarte bun (Colegiul Sava din Bucuresti), vacanteaza o catedra la disciplina x. Nici nu se mai oboseste sa organizeze un concurs, desi legea ii da dreptul. Inaintea ocuparii prin concurs, punctul f), o comisie de mobilitatea a personalului organizata de inspectoratul scolar ii ocupa urgent postul prin punctele a-e, cu cine, cu profesori care isi pierd postul prin restrangere de activitate tocmai pentru ca o alta scoala a vrut sa “scape” de el! Sau cu cine are pile la inspectorat si vrea sa se transfere “la cerere”. Curat descentralizare! Aceasta este de departe principala pierdere fata de proiectul Miclea, scolile si liceele nu-si pot angaja personalul didactic, desi, in principiu au dreptul. Odata cu scaderea populatiei scolare restrangeri de activitatea vor fi din belsug.
Art. 266 (5) Ocuparea functiilor de director si de director adjunct se face in urma castigarii concursului organizat de consiliul de administratie, cu participarea unui reprezentant al inspectoratului scolar si desfasurat pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala.
Metodologia concursului se stabileste de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii si se aproba prin ordin al ministrului.
(6) Eventualele contestatii privind organizarea si desfasurarea concursului pentru ocuparea functiilor de conducere din unitatile de invatamant si/sau a rezultatelor acestuia se adreseaza presedintelui consiliului de administratie, in termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor.
Hotararea este luata de Consiliul de administratie al unitatii de invatamant, este definitiva si nu poate fi atacata decat prin contestatie la Tribunalul pe raza caruia functioneaza unitatea de invatamant.
(7) Directorul unitatii de invatamant este confirmat, in urma castigarii concursului, prin
dispozitie a primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean pentru unitatile de
invatamant special pentru o perioada de 4 ani, acestia verificand legalitatea concursului.
(8) In cazul in care primarul, respectiv presedinte al consiliului judetean constata ca nu s-au respectat prevederile legale invalideaza concursul si decide refacerea acestuia in termen de maxim de 30 de zile
Comentarii: in sfarsit, decizia corecta. Factorul politic, inspectoratul, nu mai are vreun amestec, iar primarul nu face decat sa confirme si sa verifice legalitatea.
Art. 309 (3) (3) Salarizarea personalului didactic de predare din invatamantul preuniversitar se stabileste diferentiat, in raport cu:
a) functia si norma didactica indeplinita;
b) nivelul studiilor cerute pentru ocuparea functiei didactice, potrivit art. 279;
c) gradul didactic;
d) titlul stiintific;
e) vechimea recunoscuta in invatamant;
f) calitatea activitatii instructiv-educative;
g) locul si conditiile specifice in care se desfasoara activitatea
Comentarii: Iar au invins sindicatele. La salarizarea personalului didactic calitatea activitatii apare abia pe locul 6.
Ce ar mai fi de comentat, la stat este trai pe vatrai, intr-o companie privata calitatea activitatii este pe primul loc. Acest aspect ilustreaza poate cel mai bine filosofia comunista a noii legi a educatiei nationale: salarizarea dupa grade si vechime, nu dupa performanta si rezultatele muncii.
Art. 302 (15) decontarea contravalorii calatoriei pe mijloacele de transport in comun prin depunerea la sfarsitul fiecarei luni de activitate a biletelor de calatorie sau a abonamentului, iar decontarea contravalorii corespunzatoare a 7,5 l benzina Premium la 100 km parcursi, prin depunerea la sfarsitul fiecarei luni de activitate a documentelor justificative eliberate de unitatea de invatamant, care certifica efectuarea transportului cu
autoturismul proprietate personala
Comentarii: o lege organica, lege cadru a educatiei, care prevede si asemenea amanunte devine inoperabila, pentru ca nu mai stii ce este important si ce nu.
Ce ramane nerezolvat, pentru ca n-a fost prevazute in lege:
- Salarizarea cadrelor didactice cu o parte variabila, dependenta de performante si rezultatele muncii, definite de progresul scolar al elevilor.
- Evaluarea de terta parte la examenele de absolvire.
- Controlul oportunitatii, legalitatii si evaluarea postfinantare a sumelor destinate infrastrustructurii scolare.
- Dizolvarea unui Consiliu de administratie si/sau suspendarea finatarii, in cazul in care unitatea scolara nu-si indeplineste menirea pentru care este finantata.
- Sprijinirea invatamantului privat prin concesionari de spatii disponibile si avantaje fiscale.
- Nu este prevazuta interdictia cadrelor didactice de a face meditatii cu elevi din propria scoala.
- Nu se prevede micsorarea numarului de discipline la maximum 7-8, cel putin la gimnaziu.
- Nu sunt prevazute discipline transcurriculare, de exemplu: stiintele mediului, stiintele vietii, educatie pentru sanatate, etc., care ar duce la construirea unui sistem coerent de competente si micsorarea numarului de discipline.
- S-a pastrat structura invatamantului preuniversitar in varianta Codului Andronescu, in ciuda numeroaselor neajunsuri semnalate.
- Bacalaureatul ar trebui organizat intr-o singura sesiune pe an, nu doua, cum se prevede in lege.
- Nu s-a prevazut ca promovarea unei clase sa se faca cu media generala cel putin 6, indiferent de mediile pe materii. Este inuman sa pretinzi unui elev sa fie bun la 14-16 materii.
- Nu se prevad mecanisme de evaluare a cadrelor didactice in functie de progresul scolar al elevilor si de satisfacerea cerintelor beneficiarilor.
- Pentru agentiile de evaluare a invatamantului preuniversitar nu exista un cadru legal de legitimare si functionare. (Nu exista echivalentul Registrului european pentru agentiile de evaluare a invatamantului superior)
In concluzie, Legea Educatiei Nationale merge doar pana la jumatate pe drumul modernizarii educatiei din Romania. Cele mai grava erori: lipsirea scolilor de dreptul de a-si angaja singure personalul didactic, nelegarea salarizarii de performante si rezultatele muncii, lipsirea, partiala, a liceelor de dreptul de a-si selecta elevii prin examen de admitere, lipsirea profesorilor de dreptul de a se organiza intr-un Colegiu al Cadrelor didactice, limiteaza drastic descentralizarea.
Ignorarea multor solutii din proiectul Miclea arata limitele de conceptie ale autorilor actualului proiect, inca ancorati in paradigma comunista a educatiei.