Modificări legislative pe piața lucrătorilor străini. Guvernul vrea o platformă unică pentru forța de muncă adusă din alte țări

Guvernul a lansat, marți, în dezbatere publică, un proiect de ordonanță de urgență privind angajarea lucrătorilor străini. Principala prevedere este digitalizarea completă a proceselor prin platforma națională WorkinRomania.gov.ro, care va deveni punct unic de interacțiune între angajatori, agenții de plasare și instituțiile statului.

Inițiativa apare pe fondul deficitului accentuat de forță de muncă din economie, dar și al creșterii rapide a recrutării transnaționale, fenomen care a scos la iveală lacune legislative, riscuri de exploatare a lucrătorilor străini, migrație ilegală și vulnerabilități la adresa securității naționale, se arată în nota de fundamentare.

Platformă unică pentru angajarea străinilor

Prin platforma WorkinRomania.gov.ro se introduce cererea unică, care va înlocui sistemul actual al avizelor de angajare și detașare. Toate verificările vor fi realizate integrat, de către instituțiile competente, iar procedura se va finaliza, după caz, cu eliberarea vizei de lungă ședere pentru muncă.

De asemnenea, angajatorii vor fi obligați să se înregistreze într-un registru oficial al angajatorilor care încadrează străini. Activitatea agențiilor de plasare va fi monitorizată printr-un registru distinct.

Potrivit proiectului, vor fi generate rapoarte și statistici centralizate privind migrația pentru muncă.

Vizele vor fi diferențiate

Proiectul introduce Lista ocupațiilor deficitare, aprobată prin hotărâre de Guvern și actualizată periodic, pentru a corela admiterea lucrătorilor străini cu nevoile reale ale pieței muncii.

De asemenea, sunt diferențiate tipurile de vize:

• D/AM1 – pentru lucrători înalt calificați, activități speciale, cadre didactice, cercetători, artiști sau sportivi profesioniști;
• D/AM2 – pentru lucrători permanenți, sezonieri și transfrontalieri, prin intermediul agențiilor de plasare.

Agențiile de plasare trebuie să dețină un depozit financiar de siguranță

Proiectul are mai multe prevederi legate de autorizarea și funcționarea agențiilor de plasare a străinilor. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) devine autoritatea competentă pentru autorizare, monitorizare și control.

Agențiile vor trebui să îndeplinească mai multe criterii de eligibilitate, inclusiv reputație profesională și capacitate financiară, pentru a preveni practicile abuzive.

Una dintre cele mai importante măsuri este introducerea depozitului financiar de siguranță, obligatoriu pentru agențiile de plasare. Acesta va funcționa ca o garanție pentru costurile de repatriere, sprijinirea lucrătorilor aflați în situații de risc și executarea amenzilor contravenționale.

Guvernul arată că, în lipsa unor garanții financiare, au apărut frecvent situații de abandon al lucrătorilor, neplata transportului sau imposibilitatea asigurării cazării, cu impact negativ atât asupra străinilor, cât și asupra bugetului public. Depozitul nu este o taxă, ci o garanție returnabilă, aliniată la bunele practici europene.

Cum vor fi încheiate contractele

Contractul individual de muncă pentru salariații străini va trebui încheiat și într-o limbă pe care aceștia o înțeleg. Angajatorii care nu respectă această obligație riscă amenzi de 6.000 de lei pentru fiecare contract. Certificatul medical poate fi prezentat până la data începerii activității.

În paralel, sunt ajustate taxele consulare pentru vizele de lungă ședere, în contextul în care acestea au rămas neschimbate din 2008, iar veniturile vor fi utilizate pentru modernizarea infrastructurii consulare.

Câte avize de angajare a acordat România

Potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, până la 30 septembrie 2025 au fost eliberate 83.914 avize de angajare/detașare, cu alte 7.418 în curs de soluționare. Numărul străinilor cu permise de ședere temporară pentru muncă era de 136.023.

În ultimii ani, contingentul anual de lucrători străini a crescut de la 30.000 în 2019 la 100.000 începând cu 2022, nivel menținut și pentru anul 2025. Autoritățile semnalează însă o diferență constantă între avizele emise și vizele efectiv utilizate, ceea ce a alimentat suspiciuni privind migrația ilegală și utilizarea abuzivă a procedurilor.