Moțiuni de cenzură, proteste, retrogradări ale indexului democrației. Vor avea acestea efect asupra ratingului suveran?

Săptămâna aceasta am avut o moțiune de cenzură la adresa Guvernului, proteste cu mii de participanți, dar și o retrogradare de la „democrație viciată” la „regim hibrid”.

Recent, scorul României a fost retrogradat după o „decizie șubredă” a Curții Constituționale de anulare a alegerilor, în urma acuzațiilor privind interferență rusă, tacticile ilegale pe rețelele sociale și încălcările legii finanțării campaniei, spune studiul realizat de experții Economist Intelligence Unit (EIU). Urmează în perioada următoare să vină deciziile agențiilor de rating.

Acum avem „cartonașul galben”; suntem la un pas de retrogradarea în categoria tărilor nerecomandate investițiilor. Toate scandalurile politice și electorale îi fac pe mulți să se întrebe dacă vom primi „cartonașul roșu”.

Riscul suveran înseamnă probabilitatea ca un stat suveran să nu poată sau să nu dorească să-și onoreze obligațiile de plată din varii motive, explica acum două zile la o conferință profesorul Monica Dudian de la ASE..

De ce este important acest risc suveran?

Este important pentru că: afectează intrările de investiții străine; influenţează volumul şi costul finanţării externe și servește ca „trigger” în supravegherea prudențială (pentru fondurile de investiții, există există plasamente ale acestor fonduri care nu se pot face decât în anumite categorii de risc)

Ratingul suveran este un plafon pentru riscul pentru ratingurile private. „Deci dacă o companie privată vrea să emită titlul la nivel internațional, ratingul său nu poate depăși ratingul țării”, explică Dudian.

Comisia Europeana arăta că „ratingurile suverane joacă un rol crucial pentru țara evaluată, deoarece o retrogradare are ca efect imediat creșterea costului la care respectiva țară se împrumută. Și asta s-a întâmplat și la noi”, adaugă ea.

La ce se uită agențiile de rating?

România este acum în clasa de de rating BBB-, care este ultima clasă investițională. Dacă am fi degradați în acest moment de la BBB minus la BB plus am trece într-o clasă speculativă, explică profesorul ASE.

Literatura economică pune în evidență următorii indicatori:

• PIB/locuitor și creșterea reală a PIB

• Rata șomajului

• Rata inflaţiei și masa monetară în sens larg, M2 sau baza monetară raportate la PIB

• Deficitul bugetar/PIB

• Cheltuieli cu dobanda la datoria guvernamentala/ venituri bugetare (%)

• Datoria externă/exporturi

• Datoria guvernamentală şi datoria externă ca procente în PIB

• „Cultura” datoriei

• Calitatea guvernanței, reflectată de indicatori precum WGI (Worldwide Governance Indicators) publicați de Banca Mondială.

Potrivit unor studii relativ recente între inflație și calificativul de risc avem o relație negativă, spune Monica Dudian. Când inflația crește, riscul se deteriorează.

„O inflație ridicată și politici fiscale relaxate prelungesc perioada de-a lungul căreia o țară este menținută într-o categorie de risc speculativ. Cu cât inflația e mai mare, cu cât derapajele fiscale sunt mai frecvente și mai largi, cu atât perioada asta de timp e mai mare”, mai spune Dudian.

De fapt, spune ea, trecerea de la trecerea de la un outlook stabil la un outlook negativ, spun din nou, studiile echivalează totuși cu degradare.

Mai mult decât atât, se pare că piața reacționează mai puternic la schimbarea de outlook decât la schimbarea de rating, pentru că schimbarea de rating vine după o schimbare de outlook și piața a avut timp să integreze informația în tranzacții.

S&P spune că, la cadrul instituțional nu le-a plăcut că avem un guvern cu un sprijin restrâns în Parlament, că alegerile prezidențiale au fost anulate, că a crescut gradul de fragmentare și de polarizare politică, că a scăzut coeziunea societății civile.

De ce s-a trecut de la perspectiva stabilă la cea negativă (BBB-) – argumentele S&P:

• Un guvern cu majoritate restransă în parlament
• Alegeri prezidențiale anulate
• Fragmentare și polarizare politică
• Coeziunea în scădere a societății civile
• Calitatea guvernarii
• Politica fiscală relaxată (si Procedura de deficit excesiv rezultată) însoțită de amânarea acțiunilor pentru consolidarea fiscală
• Politica monetară aflată sub „provocarea” inflației
• Amenințări externe

Indicele GINI a scăzut în România de la aproape 40 la 31, ceea ce e un progres și acționează în direcția creșterii coeziunii. La reducerea ratei sărăciei suntem campionii Europei .

Marea problemă ține de datoria ca procent în PIB care se va înrăutăți, dat fiind costul acestei datorii și nevoia de finanțare a statului român. Cheltuielile cu datoria și datoria externă netă în sens restrâns pe încasările în contul curent , sau ritmul de creștere al datoriei nete guvernamentale ne-a făcut să obținem cel mai mic punctaj în mod absolut.

Perspectiva personală

Când a sunat telefonul, fusesem deja avertizat de cineva de la o instituție paneuropeană.

Urma să ma sune un domn de la o agenție de evaluare a ratingului suveran, curios să afle și ce părere are un jurnalist pe teme economice despre ceea ce se petrece în țară.

Ne-am dat întâlnire la un restaurant, unde am cinat cu doi membri ai agenției plus un translator, dacă era nevoie să clarifice „nuanțele” declarațiilor.

Oamenii- foarte politicoși- mi-au mărturisit că au discutat deja cu BNR, cu cei din Finanțe, cu sindicatele, dar că doreau și opinia unui jurnalist specializat pe economie.

Întrebările lor erau legate de soliditatea Guvernului, de ce ar putea duce la pierderea majorității parlamentare, de cum cred că vor fi rezolvate deficitele mari și câtă încredere am în ceea ce promit autoritățile că vor face.

Totul a durat circa doua ceasuri.

Își notau pe o tabletă răspunsurile, după care ne-am urat să avem o seară liniștită și ne-am despărțit.

Așa am aflat pe propria piele cum se dă unei țări „cartonașul galben” sau cel roșu și cât de subiectivă poate fi decizia.