Motorul de cautare Google: prea mare si prea bun?
Expansiunea Google are loc, in ultimele luni, intr-un ritm care face bloggerii si jurnalistii de specialitate sa aiba dificultati in a tine pasul cu lansarile companiei fondate acum noua ani fara o zi de Larry Page si Sergey Brin.
Un articol care a facut valva, publicat de „The Economist” acum o saptamana, pune, in consecinta, o intrebare cu iz retoric: „Cui i-e teama de Google?” Iar raspunsul nu e, asa cum ne-am putea astepta: „Nimanui”.
Pe lista de plangeri la adresa Google, „The Economist” mentioneaza o serie intreaga de rumori si certitudini. Producatorii clasici de media (ziare si televiziuni) erau nemultumiti de Google News, extensia Google care preia informatie din toata lumea, pentru a o organiza pe subiecte, pe baza unor algoritmi.
Editurile au considerat aparitia Google Book Search ca o lovitura, desi facilitatea le poate face mai curand servicii. Internautii chinezi au motive serioase de suparare pentru intelegerea la care celebra companie de internet a ajuns cu autoritatile, pentru a cenzura continutul oferit.
Dar, mai mult decat toate aceste critici punctuale, conteaza poate faptul ca alti giganti ai IT-ului, ca Microsoft, au avut o politica agresiva si restrictiva odata ajunsi la dimensiuni precum acelea ale Google, desi acesta are drept deviza celebrul „Don’t be evil” („Nu fi rau”).
Concluzia „The Economist” este ca Google functioneaza ca o „banca de informatie”, in care depunem, cu totii, date personale si produse intelectuale care au diferite grade de relevanta, dar si un potential amenintator la adresa intimitatii.
Saptamanalul britanic adauga ca in viitor Google se afla in fata unui conflict de interese: nu poate fi util pentru public, daca nu foloseste intensiv astfel de date si nu poate pastra caracterul privat al datelor personale, daca se concentreaza pe functionalitate.
Dincolo de predictii, cele mai importante din multele lansari Google din acest an includ schimbari importante la Google Earth, ameliorari graduale la Google Docs, dar si modificari cu potential letal pentru presa clasica, la Google News. Google a mai investit in dezvoltarea Google Reader, interfata on-line pentru citirea stirilor in format rss, care va prevala in viitor.
De la Pamant in cer Divizia condusa de Samuel Widmann, Google Earth, a lansat recent Google Sky. Este vorba de o facilitate asemanatoare cu „Earth”, parte din acelasi program care se poate descarca si instala gratuit pe calculator. Ca si Pamantul, cerul poate fi explorat (plimbari, marire, micsorare…) prin intermediul browserului.
Programul-tata sau mama, Google Earth, isi adauga permanent noi facilitati, dupa ce, deja, iti permitea sa-ti vezi propriul bloc sau propria casa din Bucuresti si alte orase ale Romaniei, printr-un „zoom” al imaginii de satelit.
Pe Google Earth iti poti face, de pilda, traseul pentru o calatorie Bucuresti-Istanbul sau Bucuresti-Roma, cu toate indicatiile, de la intersectii, drumurile europene strabatute si altele.
Fidel traditiei de a lansa noutati fara zgomot, Google a adaugat zilele trecute, fara comunicat de presa si altele, si un simulator de zbor (un fel de „program de avion”) inca rudimentar fata de jocurile de acelasi tip, dar fascinant prin faptul ca poti zbura efectiv pe deasupra orasului tau, cu alte cuvinte e o modalitate de explorare spatiala „unu la unu”.
Aplicatiile de Web Google e bine plasat si in asa-numita cursa pentru „web computing” sau „web operating systems”, care muta si programul, si documentele cu care lucrezi pe internet. Google Docs & Spreadsheets se apropie tot mai tare de celebrul Microsoft Office, cu ale sale Word si Excel.
Un cont de Google iti permite, cu alte cuvinte, sa editezi documente aproape la fel ca in Word si fara a cheltui pe licenta sute de euro, ca in cazul MS Office. Fisierele sunt stocate pe internet, astfel incat le poti deschide si poti lucra in ele de pe orice calculator cu conexiune. Ideea provine de la Writely, pe care Google l-a achizitionat in trecut.
Alti dezvoltatori mai mici, de felul Zoho.com, au o oferta asemanatoare, ceva mai cizelata, dar viteza cu care Google se extinde le pune sub semnul intrebarii existenta.
de Iulian Comanescu